13,837 matches
-
Crișan Andreescu Mărioara Zăvoranu susține că reprezentanții Bisericii Ortodoxe sunt înnebuniți după bani, iar noua lege a cimitirelor nu face nimic altceva decât să "bage mâna" în buzunarele privaților. Intrarea în vigoare a Legii cimitirelor a determinat ca Sfântul Sinod al BOR să ceară, luni, Parlamentului și Guvernului amânarea acesteia. Mărioara Zăvoranu, care deține un cimitir privat în prelungirea Bulevardului Metalurgiei, susține că reprezentanții Bisericii Ortodoxe sunt înnebuniți după bani, precizează ziarulring.ro. "Asta este
Mărioara Zăvoranu, în război cu reprezentanţii bisericii pe tema Legii cimitirelor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22043_a_23368]
-
lege a cimitirelor nu face nimic altceva decât să "bage mâna" în buzunarele privaților. Intrarea în vigoare a Legii cimitirelor a determinat ca Sfântul Sinod al BOR să ceară, luni, Parlamentului și Guvernului amânarea acesteia. Mărioara Zăvoranu, care deține un cimitir privat în prelungirea Bulevardului Metalurgiei, susține că reprezentanții Bisericii Ortodoxe sunt înnebuniți după bani, precizează ziarulring.ro. "Asta este o preocupare a domnului Patriarh, care probabil că mai vrea niște bani, niște taxe, ceva în plus, să mai ia și
Mărioara Zăvoranu, în război cu reprezentanţii bisericii pe tema Legii cimitirelor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22043_a_23368]
-
Patriarh, care probabil că mai vrea niște bani, niște taxe, ceva în plus, să mai ia și de la privați. Un mort vine cu preotul, se face slujbă, îl îngroapă și cu asta am terminat. Ce să mai faci la un cimitir decât să ai grijă să nu se profaneze mormintele? În cimitirul meu am o capelă, familia își aduce mortul acolo, îl ține, îi face slujbă cu preoți, îl îngroapă. Pe mine mă exasperează legile astea tâmpite; dacă ai un mort
Mărioara Zăvoranu, în război cu reprezentanţii bisericii pe tema Legii cimitirelor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22043_a_23368]
-
în plus, să mai ia și de la privați. Un mort vine cu preotul, se face slujbă, îl îngroapă și cu asta am terminat. Ce să mai faci la un cimitir decât să ai grijă să nu se profaneze mormintele? În cimitirul meu am o capelă, familia își aduce mortul acolo, îl ține, îi face slujbă cu preoți, îl îngroapă. Pe mine mă exasperează legile astea tâmpite; dacă ai un mort în familie, îl poți îngropa și în grădina casei cu un
Mărioara Zăvoranu, în război cu reprezentanţii bisericii pe tema Legii cimitirelor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22043_a_23368]
-
1971), "Șeful sectorului suflete" (1967), "Săptămâna nebunilor" (1971), " Nu filmăm să ne-amuzăm" (1975), "Operațiunea Monstrul" (1976). De asemenea, a jucat alaturi de alți actori legendari: Ștefan Bănică, Puiu Călinescu, Octavian Cotescu, Anda Călugăreanu. TOMA CARAGIU a fost înmormântat la cimitirul Bellu din București. JEAN CONSTANTIN, un mare comis al scenei românești JEAN CONSTANTIN s-a născut la data de 21 august 1928, la Techirghiol. A început să muncească la Constanța, ca muncitor normator, unde a cunoscut oameni talentați alături de care
TOMA CARAGIU și JEAN CONSTANTIN și-ar fi sărbătorit, pe 21 august, zilele de naștere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22148_a_23473]
-
muncitoare la fabrica de covoare. De la perimetrul blocului, imaginația copilului avansând în explorarea febrilă a orașului se populează cu obiecte-simbol, care îi vizitează obsedant visurile și memoria: ascensorul, statuile din parc, felinarele, șinele de tramvai, reclamele luminoase, cinematograful, cavourile din cimitir. Demn de atenție este și sensul dat frânturilor de natură încrustate în perimetrul cimentat al capitalei. În privirile copilului, privat de întinderile vegetale și orizonturile largi, plopii de pe bulevard, leandrul din curtea de mahala, apusurile de soare contemplate de la etajul
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
în neființă a poetului, „Obectivul Blaga” era atât de important pentru stabilitatea societății comuniste încât, după cum a relatat după 1989 preotul din Lăncrăm care oficiase slujba de înmormântare, evenimentul a fost supravegheat din elicoptere care au survolat tot timpul zona cimitirului, multi dintre participanții filmați fiind anchetați la securitate în zilele următoare. Deși a fost ostracizat, obstrucționat și pus la index de autoritățile comuniste datorită opțiunilor lui politce, ca și alte valori care au plătit cu ani grei de închisoare sau
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
se unifică drumul dinspre Târgul-Jiu, HorezulGovora-Ocnele Mari-drumul pe care veneam eu-cu drumul de Craiova-Drăgașani, înseamnă că eram în Râmnic. Prima casă pe stânga era atelierul mecanic al lui Gheorghe Niță (toată luma îl cunoștea) apoi câteva case până la un cimitir la poalele dealului Petrișor. Mai târziu aveam să știu că era cimitirul protestant după care era un loc viran și apoi, până la podul peste râul Olănești, niște cârciumi. Cârciumi de mâna a doua unde veneau țăranii cu vite pentru târgul
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
drumul de Craiova-Drăgașani, înseamnă că eram în Râmnic. Prima casă pe stânga era atelierul mecanic al lui Gheorghe Niță (toată luma îl cunoștea) apoi câteva case până la un cimitir la poalele dealului Petrișor. Mai târziu aveam să știu că era cimitirul protestant după care era un loc viran și apoi, până la podul peste râul Olănești, niște cârciumi. Cârciumi de mâna a doua unde veneau țăranii cu vite pentru târgul de animale ce se ținea săptămânal în oborul de peste drum. Pe partea
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
boema, slujbele, "iubitele", colegii, prietenii. Pentru a defini "ideea de Bacău" și pe cea de "provincie", de pildă, am cercetat, în arhive, istoria locală, mișcarea populației, instituțiile administrative și culturale, bisericile, cazărmile, străzile, cinematografele, grădina publică, muzica militară, crîșmele, iarmaroacele, cimitirele, calamitățile (inundații, incendii), starea sanitară, iluminatul public etc." E, cum se vede, un program vast, de întinsă anvergură. Și lucrurile se opresc, în acest prim volum al biografiei lui Bacovia, cam pe la momentul 1928, cînd s-a petrecut căsătoria lui
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
să fac un mic bilanț al distrugerilor naziste și comuniste. Am încercat să situez în acest context problema foarte controversată, foarte dificilă, a unicității Shoah-ului în mijlocul imenselor masacre ale secolului - este el o groapă comună, sau e necesar un alt cimitir?! Iată problemele pe care le discut în această carte care va fi tradusă în România, motiv pentru care sunt foarte fericit și mândru.*) Vedeți vreo legătură între planul politic și planul gândirii artistice, filosofice, istorice? Există în mod sigur o
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
obscene, fără efect. Pe jos, umezeală înghețată, crăci uscate căzute din copaci după furtuna de ieri cu puțină zăpadă, mai mult vînt, un viscol sec, gol, uscat. Miros de plante putrezite, - izul avînd ceva din copilărie cînd ne jucam în cimitir după ploaie. Cățeaua gîfîia satisfăcută exact ca o femeie și cu o expresie amuzată... Atunci a apărut de după biserică tata popa, un om bătrîn, nu în anteriu, numai în nădragi și cu cămașa ieșindu-i afară de sub puloverul negru. Tocmai
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
funcționează sau poate că logica umană nu mai poate da răspunsuri credibile la provocările realității. Plicul pe care-l aveam în mână era dovada materială a vizitei făcute la spital de nea Tudor, la câteva zile după ce fusese... înhumat!? la cimitirul Străulești. Și mai era ceva. Cu cine vorbisem dimineață la telefon? Erau întrebări mai mult decât tulburătoare și fără de răspuns. După câtva timp când am putut să-mi reiau activitățile normale, am mers personal și am discutat cu soția lui
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
de femeie. Dosare peste dosare, arhive, corespondențe ale unor celebrități apuse, fotografii de familie, colecții de reviste vechi, aparatură electronică la zi, un vis pe minut, proiecte-explozii în lanț. Utopii? El e omul cîrtiță. Săpătorul care amușină prin galeriile unui cimitir cu orgoliul nemăsurat al celui care știe că poate să învie morții. Nicolae Țone, alias Nicolae Magnificul, împătimitul avangardei, vînătorul de cărți fără zgardă, de cărți care trag cu praștia, editorul care rupe gura tîrgului azi, ieri adolescentul îndrăgostit iremediabil
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
Curtea de Argeș și Cîmpulung, specialistul format din mers elaborează un important studiu, Immortalité et décomposition dans l'art du Moyen Age, apărut la Madrid, în 1988, în care se răsfrînge și experiența timpurie a frecventelor plimbări, în timpul copilăriei și adolescenței, prin cimitirul din marginea Constanței: "Vizitele în cimitir mi se însoțeau de amintirea mamei, dar poate și de chemarea ciudată a viitoarei mele vocații". Impozantele tomuri intitulate Artă medievală (I-V, Ed. Albatros, 1998) depozitează contribuțiile acestui istoric al artei format prin
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
mers elaborează un important studiu, Immortalité et décomposition dans l'art du Moyen Age, apărut la Madrid, în 1988, în care se răsfrînge și experiența timpurie a frecventelor plimbări, în timpul copilăriei și adolescenței, prin cimitirul din marginea Constanței: "Vizitele în cimitir mi se însoțeau de amintirea mamei, dar poate și de chemarea ciudată a viitoarei mele vocații". Impozantele tomuri intitulate Artă medievală (I-V, Ed. Albatros, 1998) depozitează contribuțiile acestui istoric al artei format prin jocul potrivniciilor convertite în act constructiv
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
E suficient să asculți ce spun târgmureșenii despre stația de salvare a acestuia și ce spun despre nesimțirea unora dintre doctorii plătiți de la buget. E suficient să faci contabilitatea răniților salvați de echipele SMURD și a răniților conduși direct la cimitir de către românii noștri neaoși ca să tragi concluzii definitive. Adevărul e că dl. Arafat stă de multă vreme ca un ghimpe în ochii injectați de ură ai doctorimii din România. Nu doar medicii mureșeni îl detestă pe-acest doctor atomic, ci
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
variantă a Domnișoarei Pogany, păstrată un timp la Muzeul "Storck", apoi la Muzeul Național de Artă al României. Frederick Storck, căsătorit cu pictorița româncă Cecilia Cuțescu, a fost prieten cu Jean Bart, după moartea lui ridicându-i, la mormântul din cimitirul Bellu, un monument funerar de marmoră albă în care a săpat, sub portretul scriitorului: COMANDOR EUGEN P. BOTEZ (JEAN BART) 1874-1933 iar în partea de sus a blocului de marmură a dăltuit, într-un medalion, o corabie nostalgică, cu pânzele
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
de cînd s-a văzut în centrul atenției a devenit doar Sabin Gherman. Am mari îndoieli că Sabin Gherman va strînge numărul de semnături de care are nevoie pentru a-și înființa partidul, chiar dacă își va duce campania și prin cimitire, după metoda știută, prin care în România morții reînvie atunci cînd e nevoie de ei. Totul e să știm să-i căutăm. Dar și în ipoteza că dl Gherman va aduna zece mii de semnături și-și va înființa partidul, va
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
a treia dificultate, care le agravează pe celelalte două și care este specifică spațiului nostru cultural, este lipsa tradiției. Nu prea avem "curajoși" în acest domeniu. E adevărat, există o Povestea poveștilor, dar fără urmări. Sînt pagini pornografice memorabile în Cimitirul Buna-Vestire sau în Poarta neagră ale lui Arghezi, însă nici ele nu instituie o direcție, oricît de ștearsă. În al doilea caz, limbajul cu totul aparte și viziunea singulară asupra pactului ficțional fac problematic însuși conceptul de literatură pornografică. Așadar
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
seamănă bine cu acelea ale lui Diderot și amintesc disputele din Galeria cu viță sălbatică, pe care le depășesc în măsura în care s-au eliberat de presiunea politicului. în ultima parte, atmosfera e una de veselă Țiganiadă, de burlesc transcendentalizat ca în Cimitirul Buna-Vestire. Textele adunate în capitolul de mijloc s-ar putea spune că le întrec din toate punctele de vedere pe toate celelalte, adevăratul Comnstantin Țoiu își arată aici, fără ornamente inutile, cel puțin două calități incontestabile: finețea cu care creează
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
un înger fără zbor. mi-au îndesat în buzunare îngeri cu ghiare" (ibidem). Ori: "mi-e dor de niște abstinențe, de un ascetism, de o retragere în pustiu, de patul care este în mine" (ibidem). În spațiul delirului vesel (aidoma cimitirului de la Săpânța!), înregistrăm o mixtură de sacru și profan, cel dintîi termen avînd aerul de-a alcătui doar o scenă pentru spectacolul oferit de cel de al doilea: "lasă-te pătruns, fiindcă el te iubește/ dintr-odată avea alt glas
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
noi, pe drumul fără întoarcere, "creierul" tuturor acțiunilor. O fi murit de moarte bună, l-o fi ucis vigilența organelor sau l-o fi străpuns, din invidie, vreun pumnal criminal? Să fi fost sinucidere din amor? Cine știe? Oricum, la cimitirul Reînvierea, pe una dintre alei poți da nas în nas cu speranța de bine și de liniște a întregului popor, sculptată pe marmura unei cruci: VASILE RĂGĂLIE (1955-1999). ȘEFUL BANDIȚILOR. Bănuiesc că nu doar a celor de cartier. Titulatura e
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
mirodenii mirobolante, mult, mult piper, zgomote sunete, pași, Tescaniul tot, bucăți din America, cuvinte ciudate, case de negăsit azi în Iași, suferință, frînturi de romanță, priviri din mii și mii de ochi, hohote de rîs, lacrimi, doruri, doine și șoapte, cimitire și palate, vodcă și tutun, voluptăți și dezamăgiri, un jazz de toate zilele și nopțile, de sărbătoare, de vise și coșmaruri, de viață, de dumnezeire și de moarte. O zi petrecută cu Johnny înseamnă un acces la ceva din comorile
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
lumești, trecătoare și înșelătoare. Averea lui e în sac. E în muzica și în prietenii lui. Nu l-am văzut de un an. De la înmormîntarea lui Bernea. M-a luat de braț și a turuit o oră. Continuu. În poarta cimitirului vorbele erau lacrimile lui, durerea, strigătul neputinței și "adio bătrîne!" Neliniștile, cele ale creației, sfîșierile, cele ale creatorului, se traduc, de multe ori, înainte de a se preschimba în sunete, într-o revărsare de fluvii de cuvinte. Prin capul meu umblă
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]