1,193 matches
-
anii ’70. Când mi-a fost tăiată de către cenzură cartea la Chișinău, eu am tipărit-o la Cluj. Cine din criticii noștri literari - „floarea criticii literare din Moldova” - știe acest lucru? ... Literatura nu se face în cadrul Uniunii Scriitorilor, la Mihai Cimpoi, se face în singurătate...”. Vasile Vasilache: „... Iată un manual scos la Universitatea de Stat. Vă întreb, domnule rector, cât o să mai fiți de stat, când veți purta vreun nume, să zicem Hașdeu, Stere... Deci spuneam, un manual făcut de un
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
1994; Necazul ariciului, Chișinău, 1996; Sfatul Țării, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Dincolo de literă, LA, 1992, 1 octombrie; Eugen Lungu, Mandat pentru ieșirea din anonimat, LA, 1994, 6 ianuarie; Ion Ciocanu, Dovadă a românității noastre, LA, 1994, 14 iulie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 255. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286329_a_287658]
-
cerul (Timbru); "luceferi marini" coboară "în vale" (Margini de seară); atracția contrariilor "pe un suport de esență dantesc" (Ritmuri pentru nunțile necesare); "roata", termen care se repetă simbolizând "roata vieții"; ciclurile, mișcarea eternă în lumina solară, cercurile împrumutate de la Dante "cimpoiul veșted" e un instrument rudimentar care nu înlesnește artistului să ajungă la sugestia mișcării cosmice: Ar trebui un cântec încăpător, precum/ Foșnirea mătăsoasă a mărilor de sare" (Timbru); cântecul are o forță sintetizatoare în orficul barbian, născut din mister; meditație
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
purificate. Titlul Timbru trimite la imaginea unui obiect de colecție, cu valoare deosebită. În mijlocul lucrurilor materiale ("piatră", "unda mării"), poetul pare fascinat, se identifică pe rând, cu lucrurile, care devin măști lirice; spiritul și materia se suprapun, lumile se identifică, "cimpoiul" și "fluierul" cântă însingurarea, separarea materiei de suflet, până la "Durerea divizată". Poetul insuflă spiritul său poetic lucrurilor din natură, constatând că trăirile firești pot fi exprimate prin instrumente obișnuite ("cimpoi", "fluier"), dar "oglindirea de sine" o poate face numai poezia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
măști lirice; spiritul și materia se suprapun, lumile se identifică, "cimpoiul" și "fluierul" cântă însingurarea, separarea materiei de suflet, până la "Durerea divizată". Poetul insuflă spiritul său poetic lucrurilor din natură, constatând că trăirile firești pot fi exprimate prin instrumente obișnuite ("cimpoi", "fluier"), dar "oglindirea de sine" o poate face numai poezia ("un cântec încăpător"). În context, Eva poate fi asociată cu poezia, iar Adam cu poetul; ea are "trunchi de fum", fiind spirit făcut din materie, din "coastă". Poetul interiorizează această
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și o transformă în cântec. Prin construcția metaforică "lauda grădinii de îngeri" se sugerează suprapunerea dintre materie și spirit: "grădina" imagine concretă, "înger" imagine spirituală, "lauda" cântecul). Vocalele u și e dau o notă de melancolie, construcțiile eliptice conferă mister ("Cimpoiul veșted luncii"), verbul "răsare" semnifică relansarea ideii. Imaginea cântecului este sugerată de cuvinte care intră în câmpul semantic al muzicalității: "cimpoi", "cântec", "sună", "spune" și altele care se includ în câmpul semantic al teluricului: "luncă", "drum", "piatră", "humă". Alături de "teluric
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
concretă, "înger" imagine spirituală, "lauda" cântecul). Vocalele u și e dau o notă de melancolie, construcțiile eliptice conferă mister ("Cimpoiul veșted luncii"), verbul "răsare" semnifică relansarea ideii. Imaginea cântecului este sugerată de cuvinte care intră în câmpul semantic al muzicalității: "cimpoi", "cântec", "sună", "spune" și altele care se includ în câmpul semantic al teluricului: "luncă", "drum", "piatră", "humă". Alături de "teluric", atrage atenția "acvaticul": foșnirea mătăsoasă a mărilor", poezia fiind imagine, sunet și ritm, cu rimă îmbrățișată ("drum" "cum", "tare" "despuiare"). Pentru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
emblema" liricii sale, prin care se exprimă concepția despre poezie. Timbru este alcătuită din două strofe. În prima strofă, deslușim o interogație retorică, prin care poetul se întreabă dacă orice poezie poate să exprime stări spirituale profunde. Indiferent cum "sună" cimpoiul sau fluierul, durerea este "divizată". Piatra, de pildă, are revelație numai prin actul spiritual înalt ("piatra-n rugăciune"), huma, simbol al creației lumii, trebuie "despuiată", pentru a se ajunge la esențe iar "unda logodită sub cer" are profunzimi numai dacă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
piatră, humă, unda mării), poetul simte comuniunea spiritului cu creația cosmică. În strofa a doua, se exprimă ideea că poezia cuprinde toate lucrurile, fiind "un cântec încăpător", relevă splendorile lumii, muzica ascunsă a lucrurilor. Poezia trebuie să depășească instrumentele obișnuite (cimpoiul, fluierul), să fie "foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare", să fie un imn intonat de îngeri drept laudă adusă divinității. Oul dogmatic Oul dogmatic are o viziune modernă și o prozodie tradițională. În text sunt atât elemente narative, cât și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sparg lacătul și constată că... "nimic nu lipsește''. În Moșii (tabla de materii), Caragiale amestecă ființe și lucruri, cu o legătură secretă între ele. Moșii era un târg de distracții în care întâlneai "turta dulce", "tricoloruri", "provinciali", dar și "cerșetori", "cimpoaie", "miniștri", "pungași de buzunare". Publicul este atras de anomalii ("copilul cu trei picioare", "capul vorbitor"), Minunile Sf. Sisoe; "brânza" și "slănina" stau alături de clarinete și maimuțe, târgoveți, țărani, poeți, cerșetori, guri căscate; pitoresc, banal, murdărie și infecție... Și totuși "E
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
eminesciene. Eseu despre Eminescu, Editura Eminescu, București, 1975; Călinescu, G., Opera lui M. Eminescu, I, II, E.P.L., București, 1970; Călinescu, G., Viața lui Mihai Eminescu, E.P.L., București, 1966; Călinescu, Matei, Titanul și geniul în poezia lui Eminescu, E.P.L., București, 1964; Cimpoi, Mihai, Narcis și Hyperion: Eminescu, poet al ființei: poem critic, Editura Junimea, Iași, 1994; Ciobanu, Nicolae, Eminescu: structurile fantasticului narativ, Editura Junimea, Iași, 1984; Cioculescu, Șerban, Eminesciana, Editura Minerva, București, 1985; Constantinescu, Pompiliu, O catedră Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1987
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
apoi să-i dea ceva și nașului său, aga Bușcan, și în sfârșit să se odihnească. Orb sărac este povestirea unui orb care ajunge la Hanu Ancuței, ajutat de o femeie. La han, orbul a cântat din gură și din cimpoi balada Miorița și a povestit o întâmplare în legătură cu această baladă. Când era mic a învățat balada de la niște ciobani, apoi s-a însoțit cu un bătrân care nu era "orb cu adevărat" și au cerșit prin toată lumea. O vreme a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
modernă a literaturii, Editura Albatros, București, 1976. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. Cheie-Pantea, Iosif, Eminescu și Leopardi, Editura Minerva, București, 1980. Chițimia, I.C., Probleme de bază ale literaturii române vechi, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972. Cimpoi, Mihai, Narcis și Hyperion: Eminescu, poet al ființei: poem critic, Editura Junimea, Iași, 1994.. Ciobanu, Nicolae, Incursiuni critice, Editura Facla, Timișoara, 1975. Ciobanu, Nicolae, Eminescu: structurile fantasticului narativ, Editura Junimea, Iași, 1984. Ciobotari, Călin, Câte ceva despre metafizica lui Blaga. Actualitatea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de scenarii și mistere, ST, 1994, 9; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 20-25; Gh. Bulgăr, „Luceafărul” lui Eminescu. O nouă ediție comentată, L, 1999, 34; „Mă topesc în flăcări.” Dialoguri cu eminescologi din lume realizate de Mihai Cimpoi, VIII, Chișinău, 1999, 110-118; Constantin Stan, Eminescu și editorii săi, „Ziarul de duminică”, 2000, 24 noiembrie; Z. Ornea, Edițiile Eminescu, RL, 2001, 12; Interim, Eminescu este „nuiaua noastră”, ALA, 2001, 561; Iulian Neacșu, Cartea adevărurilor simple, „Ecart”, 2001, 12-13 ianuarie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
versul lui C. are forță emoțională. Lucrând la ziarul „Tineretul Moldovei”, apoi la săptămânalul „Literatura și arta”, C. a publicat nenumărate articole cu priză deosebită la publicul cititor. SCRIERI: Măsură de laudă, pref. Aureliu Busuioc, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Ion Cațaveica, „Măsură de laudă”, LA, 1983, 15 decembrie. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286140_a_287469]
-
Vian, Salman Rushdie ș.a. Sunt inserate numeroase și substanțiale interviuri. Acordând premii, inițiind colocvii, P. și-a impus personalitatea în peisajul presei literare de la noi, fiind deschizătoare de drumuri și chiar formatoare de mișcare artistică. Alți colaboratori: Dan Damaschin, Mihai Cimpoi. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288866_a_290195]
-
Poezia și proza în oglindă”, „Cele mai forjate versuri” ș.a. - colaboratorii mai des întâlniți sunt Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ion Rotaru, Paul Goma, Valeriu Rusu, Theodor Codreanu, Liviu Grăsoiu, Florentin Popescu, Gheorghe Istrate, Mircea Radu Iacoban, Adrian Dinu Rachieru, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Gheorghe Neagu, Bogdan Ulmu. Mai semnează Florin Paraschiv (traduceri din Nietzsche), Radu Comănescu (Personajul pozitiv în literatura sumero-akkadiană), Ștefania Oproescu, Gabriel Funica ș.a. * * *
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288511_a_289840]
-
Mocanul, Galați, 1883; Cântecele mele, Galați, 1891; Școlarii, Galați, 1900; De la 1848, Galați, 1915; De ziua lui Alexandru Cuza, Galați, 1924. Repere bibliografice: Nicolae Coban, Un scriitor necunoscut: Grig. Crețu-Crețescu, VBA, 1941, 6-7; Haneș, Scriitorii, 266-267; Dicț. lit. 1900, 242; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 144. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
rude are Nelu, Chișinău, 2003; ÎnvățăMinte din vorbă cuMinte, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, „Ispita”, LA, 1981, 12 martie; Efim Tarlapan, Zâmbete cu supliment, Chișinău, 1987, 222-224; Eugen Lungu, Se non è vero, è ben trovato, „Basarabia”, 1994, 11-12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 212; Micu, Ist. lit., 655. A. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
București, 1995; Au murit cu gândul și dorul de Basarabia, București, 1997; Iubim Basarabia, București, 1998. Repere bibliografice: Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 308; Victor Crăciun, Memoriile lui Vasile Țepordei, „Basarabia”, 1991, 11; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 269; Popa, Ist. lit., I, 101; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30, Chișinău, 2002, 213. G. Dn.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
din noi, Chișinău, 1987; Vornicel la nunta badei, Chișinău, 1988; Dor de casă. Chișinău, 1989; Nuntașii, Chișinău, 1991; Galopul cailor de lut, Chișinău, 1991; Casa cu fața spre ispită, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Dialog continuu, Chișinău, 1977, 237-239; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 215-216. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
Limba și literatura română”, clasa a III-a, autori: Victoria Pădureanu - Mariana Norel, Editura “Aramis”, București, 2002: „Cuvânt” - de Tudor Arghezi citiți fiecare poezia, respectând intonația cerutde semnele de punctuație; pentru a înțelege textul, căutați, în dicționarul manualului, sensul cuvintelor: “cimpoi”, “harpă”, “celulă”, “moleculă ”, “slove”, “violoncel”. „Cum începe toamna” - de Marin Preda delimitați fragmentele textului; scrieți cum ați delimitat fragmentele și despre ce se povestește în fiecare. “Cioc! Cioc! Cioc!” Fragmente de Emil Gârleanu citiți pe rând, fiecare, enunțurile în care
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
moldovenesc. Crestomație (1966), Creația populară. Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria și Bucovina (1991). SCRIERI: Balada populară „Miorița”, Chișinău, 1967; Eposul baladic la moldoveni, Chișinău, 1977; Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Datcu, Dicț. etnolog., I, 314-316; Calendarul bibliotecarului, Chișinău, 1998, 163-166; Popa, Ist. lit., II, 1198. N.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
românesc, Craiova, 2000, 422-428; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 321-322; Enciclopedia marilor personalități, III, coordonator Ion Văduva-Poenaru, București, 2001, 466-469; Dicț. scriit. rom., IV, 806-808; Tudor Nedelcea, Interferențe spirituale, Craiova, 2002, 543-552; Firan, Profiluri, II, 344-346; Mihai Cimpoi, Critice, III, Craiova, 2003, 182-184. D. H. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
cultura națională ca scriitor, filolog și publicist. S-a afirmat cu o inteligență sclipitoare, un geniu al românilor. Opera sa a fost și va rămâne la baza culturii naționale situând creația literară și științifică la nivelul realizărilor europene. Criticul Mihai Cimpoi pe lângă aprecieri superlative consideră pe Hașdeu „o adevărată operă a momentului și universalului În aspirația de a cunoște și a cupride absolutul, de planuri gigantice și realizări pe măsura lor .... de un enciclopedist monstruos care seacă toate fântînele (sursele) și
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]