2,672 matches
-
-i faci, așa-i românu : Râde și cântă cu burta goală și cu țoalele rupte pe el, că nici alea de duminică nu-i mai sunt Întregi de atâta cârpeală. Da nu-i bai ! Râzi În soare, copile ! Cântă cu ciocârlia, copilă ! Lasă cucuvelele să și cânte singure de noapte. Tu mergi pe drumul tău, Înainte, tot mai sus, spre lumină, omule, că ai de ce și pentru cine Nu știu dacă cei de sus - cei de la noi, vreau să spun, că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
zi Toader, cu pușca la spinare, pentru a păzi pădurea. În fiecare dimineață sau seară când venea pe acasă, Toader își săruta copiii și nevasta. Tudorică, cum ajungea la marginea potecilor, începea să cânte și să fluiere, întrecându-se cu ciocârlia de-ți era mai mare dragul să-l asculți. Într-o bună zi, pe când își făcea rondul, îl întâlni pe Ghiță Cristescu, care păștea boii printre puieții plantați de către boierul Carp. Iar cum boierul ținea mult la moșia lui făcea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Mamiferele sunt reprezentate prin rozătoare ca popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus) și numeroși șoareci de câmp (Microtus arvelis). Aici mai pătrund și unele animale din zona de pădure, ca vulpea, viezurele, iepurele. Dintre păsări, specifice sunt potârnichea (Perdix perdix), ciocârlia de câmp (Alanda arvensis), fâsa de câmp (Arthus campestris), presura (Emberiza aurea), sticletele (Carduelis carduelis), graurul (Strurnus vulgaris), cristeiul (Carex carex), vrabia (Passer domesticus) ș.a. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi (Coluber sauromatis) și șopârlele (Lacerta agilis), iar insectele prin cosași
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
eliberarea spirituală este cea mai organică aspirație apriorică a spiritului omenesc. Receptarea de excepție a cuvântului, a limbajului poetic se datorește tocmai potențialului iradiant de eliberare din lumea comună. Fiecare poezie posedă capacitatea ei de smulgere, de înălțare: zbor de ciocârlie, de vultur sau, la cei foarte rari, zbor de pasăre măiastră, așa cum are loc în lirica lui Hölderlin sau Eminescu zboruri care efectuează epoche-ul, punerea în paranteză a nesemnificativului, a comunului, a zilnicului. * Gândirea poetică vorbește despre metafizică în vibrații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mișcare sufletească, iar aceasta crește până se eliberează în moartea inițiatică a inefabilului "Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor de moarte". În poezia lui Baudelaire Elévation, are loc de asemenea o largă deschidere spațială dezvoltată de zborul avântat al unor ciocârlii, înălțându-se din spațiul miasmelor morbide telurice, în văzduhul eterat cu dublă natură exterior și lăuntric, care îi îngăduie celui ce poate efectua un asemenea zbor sufletesc să asculte vocea misterului: graiul florilor și al lucrurilor mute. Goethe, după ce în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și de eter Și de hotaru-albastru al sferei înstelate, O, suflete, îți bucuri aripile-avântate, Și ca înotătorul ce se cufundă-n undă, Despici nemărginirea azură și profundă Furat de-o negrăită și-adâncă voluptate. ...Cel ale cărui gânduri, ca niște ciocârlii, Se-nalță auroră spre purele tării. Plutind deasupra vieții, el știe să asculte Ce spun lăuntric crinii și lucrurile mute. Iată neliniștea lui Rimbaud din finalul Anotimpului în infern: "Am creat toate sărbătorile, toate triumfurile, toate dramele. Am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare parte a faunei de pe teritoriul județului se întâlnește în cuprinsul pădurilor. Aici trăiesc mamifere precum lupul, vulpea, iepurele, mistrețul, dihorul, bursucul, iar dintre păsări: cinteza, cucul, ciocănitoarea, privighetoarea, fazanul, uliul, coțofana, gaița. Pe tot
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
-mi explic de ce, dar de data aceasta Prealuminatul părea mai puțin luminat ca oricând. Să fi fost lumina difuză a amurgului? Ori poate coroana mătuită de atâta târât prin tranșee... — E oștirea pregătită? reluă împăratul cu ușoare infle xiuni de ciocârlie în glas, inflexiuni, în fond, atât de bine camuflate, că nici nu știu de unde mi s-a năzărit așa o comparație. — Pregătită, Luminăția Voastră, cum nu! — Ei, atunci să aștepte... Mda, hhhmmm. Eu însumi voi da atacul! Observați aici, preacinstiții
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
sănătos și cu inimă bună. Prostul are o calitate esențială: își dă ireproșabil în petic. Râma se târăște de colo, colo, neavând nici cap, nici picioare. Unii oameni se târăsc pe pământ ca râmele, deși au și cap și picioare. Ciocârlia cântă pentru sporul omului să crească spicul mare și bogat; „omul cântă” de obicei pentru buzunarul lui. Călători pe puntea vieții trebuie să avem grijă să ne păstrăm echilibrul. De prăbușit până la urmă ne vom prăbuși, dar e bine ca
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
ta! Banii bărbatului și gustul bucatelor pregătite de femeie dau trăinicie căsniciei. Unii dintre noi sunt atât de răi, că pământul abia îi rabdă! Alții ar dori să plutească prin aer numai să nu-și supere semenii. Oameni și oameni... Ciocârlia o sfârșește cântând, stingânduse încetul cu încetul; bogatul scheunând și văicărindu se! Democrația ar trebui să însemne libertate și o înțelegere corectă a legilor pentru ocrotirea dreptății... Dar ce-i libertatea?! A gândi și a acționa în armonie cu semenii
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
enervantă pentru unii, îi ajută pe alții să ia o hotărâre bine gândită... Sunt unii pentru care „impactul,” lovitura de trăsnet, șocul, ori „lovitura de teatru” au efecte binevenite îi trezește la realitate; pentru alții însă efectele sunt distrugătoare, devastatoare! Ciocârlia - prietena lucrătorilor de pe ogoare: ea îi cheamă la masa de prânz și tot ea are grijă să-i trimită acasă la sfârșitul soarelui! Dacă te sperie fapta rea pe care ai comis-o, înseamnă că ți-ai recunoscut cumva vinovăția
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
pe tăpșanul ca un amfiteatru din spatele școlii și să privească cum joacă tinerii, uneori chiar și să participe. Pe prispa casei lui Lișman erau muzicanții care cântau: uneori orchestra unui țigan,Horghidan, violonist din GuleaDolhasca, așteptat de toată lumea să cânte Ciocârlia, demonstrându-și talentul; orchestra lui Tudorică, trompetist tot din Gulea; fanfara satului, condusă de mai mulți muzicanți, printre care Ilie Ciubotaru, Vasile Pascal sau Mihai Slătineanu. Hecenii își mai amintesc de Ilie Ciubotaru - clarinet, Vasile Pascal - trompetă, Constantin Lișman și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Toate aceste volume au fost elaborate, în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", de către un eminent colectiv alcătuit din Ana-Maria Brezuleanu, Ileana Mihăilă, Viorica Nișcov, Mihaela Șchiopu și Cornelia Ștefănescu, temporar mai colaborând Luminița Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleșu și Ileana Verzea. Pentru toate aceste volume au fost consultate atent un număr de 824 de periodice, de cele mai variate profiluri, aflate în Biblioteca Academiei Române, apărute nu numai în București și în marile centre culturale, ci și
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
asta era plăcerea lui! În ceea ce privește a doua parte a întrebării... Mi-e foarte greu să completez lista cu alte nume de scriitori. M-am gândit la acest lucru, de îndată ce am văzut numele noastre în ziar. L-aș propune pe Livius Ciocârlie, dar el - asemenea mie - scrie o proză intraductibilă. Dacă ar fi trăit Leonid Dimov, l-aș fi nominalizat fără reținere. Nu știu ce să spun! S-ar putea să avem surpriza ca, peste douăzeci de ani, un scriitor la care nici nu
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
sa țară, Juraj Herz, Vera Chytilova, Menzel făcea parte din cineaștii noului val (Nova Vlna). Cu doi ani înainte de invadarea Cehoslovaciei, în 1966, Menzel lua Oscarul pentru cel mai bun film străin cu Trenuri bine păzite (1966), în ciuda acestui fapt, Ciocîrliile pe sîrmă realizat în 1970 și suprimat de cenzură a putut fi văzut abia în 1990. În noul său film, Jiri Menzel a reușit să îmbine spiritul vodevilesc cu gagurile filmului mut, istoria fiind culeasă cu literele mici ale unui
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
și al melancoliei, obiectul se schimbă, se "modernizează". Cu atît mai mult cu cît e reconstituită provincia mărunt-urbană a acelei zone "central-europene", cu vestigii "imperiale", care e Banatul, un mic univers edenic prezent și sub pana unor Sorin Titel, Livius Ciocârlie, Virgil Nemoianu, Daniel Vighi. E un mediu de interferențe, înregistrat cu o fidelitate descriptivă sub care mustește emoția unei despărțiri decompensate: Bariera se ridică agale,/ căruțe cu păsări, cu fructe, cu mac / intră în orașul mic, salutate/ de cocoșul cu
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
prin cîteva denivelări de atitudine, și anume cel cu Mircea Zaciu. Regretatul critic declară , calmant, că în jurnalul său transcrie "cu mare fidelitate ceea ce am simțit, trăit și însemnat în momentul respectiv". Adică fără a interveni ulterior, "așa cum procedează Livius Ciocârlie sau Nicolae Balotă sau alți autori de jurnale , adică să introduc paranteze, subsoluri sau adaosuri, care să arate atitudinea mea de astăzi față de evenimente, situații, personaje din trecut". Ar fi lăsat textul "așa cum l-am consemnat", dar, atît de precaut
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
off. Pentru ca acest cocteil să devină cu adevărat incandescent peste el se toarnă feliat mărunt bucăți de Goran Bregovic din filme cît mai diferite, Regina Margot, Casă pentru spînzurați, Underground etc., dar și, pe platouri mai mari, bucăți din Fanfara Ciocîrlia, Ștefan de la Bărbulești, din fericire nu și Hora Stacatto, obținîndu-se astfel cunoscuta specialitate "Original Music" avîndu-l drept DJ pe Erran Baron Cohen. Peste toate acestea se adaugă "intertexte" filmice răsfoite în grabă cu telecomanda, soap-opera, un sit-co-m precum Familia Bundy
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
Aparent, materia e încă suverană. Ea se înfățișează doldora de factorii fecundității, mustind de lapte precum un burete: "Ugerul lunii pe canale mute / își lansează lapții recilor prunci somnambuli./ Coarnele de taur - burdufe îndesate / cu lapte smîntînos pentru copii, / gușa ciocîrliei, limpede de-o spinteci / vei da de pungi sonore de lapte cristalin" (Laptele). Viclenia dezarticulării consistă în mimarea proceselor proliferante, a unei germinații ostentative: În orice urmă / orbecăie sămînța cu labe reci de cîrtiță" (Pas de pas).Pămîntul însuși, cu
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
în trecere, scriitorii, istoricii, artiștii invitați lasă o mărturie despre starea de normalitate pe care o împrăștie acest oraș atins și el, ca oricare altul de dintele timpului, dar știind mult mai bine să-i facă față. Ana Blandiana, Corina Ciocîrlie (din perspectiva unui insider), Dan și Valentina Sandu-Dediu, Smaranda Enache, Alina Ledeanu, Irina Mavrodin, Simona Popescu, Speranța Rădulescu sînt cîteva din numele care semnează articole tip document sau, dimpotrivă, tip... sentiment despre orașul căruia, în amintirea unor prietenii cu oameni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
netedă/ A mînei lui Apele/ Ce figurezi aidoma/ Icoana feței mele!" (Alvir cătră a sa miniatură). Un vers ceva mai amplu, decasilabul - tipic poeziei italiene - ia în românește formă de dactili combinați cu trohei: "Cel dintîi cîntec de primăvară,/ Cînd ciocîrlia a răsunat,/ Din tunecoasa a ei camară/ Și vioreaua s-a arătat" (Vioreaua). Prezența alexandrinului clasic poate fi trecută la aceeași categorie a experimentului prozodic: "Ceriul și naltul plai senine-s făr^ de nori/ Și gerul zugrăvi pe geamuri mîndre
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
străine în periodice, elaborată în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" al Academiei Române, de către un eminent colectiv alcătuit din Ana-Maria Brezuleanu, Ileana Mihăilă, Viorica Nișcov, Mihaela Șchiopu și Cornelia Ștefănescu, temporar mai colaborând Luminița Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleșu și Ileana Verzea. Lucrarea a continuat, dintr-o altă perspectivă, Bibliografia analitică a periodicelor românești din perioada 1790-1858, realizată în șase masive tomuri de marii cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Bibliografia continuată
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
Cristian Teodorescu 44 de informatori și nu se știe cîți securiști de meserie s-au ținut după profesorul Livius Ciocârlie din 1966, pînă în 1989. A rezultat un dosar de peste 1000 de pagini. Cînd am citit confesiunea sa din revista "22", mi-am imaginat, la început, că blajinul cărturar a dus o viață dublă. Mă așteptam să aflu că se
Securitatea l-a mirosit pe Livius Ciocârlie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9413_a_10738]
-
revista "22", mi-am imaginat, la început, că blajinul cărturar a dus o viață dublă. Mă așteptam să aflu că se vîrîse în cine știe ce filieră de comunicații (spionaj) cu Occidentul sau că fusese organizatorul vreunei mișcări secrete împotriva regimului. Dl Ciocârlie îmi taie macaroana acestor scenarii. Recunoaște, cu părere de rău, că n-a fost disident. Mărturisește în schimb că a refuzat sistematic să intre în partid, să-l citeze pe Ceaușescu în cărțile sale și să trimită scrisori deschise Europei
Securitatea l-a mirosit pe Livius Ciocârlie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9413_a_10738]
-
Ceaușescu în cărțile sale și să trimită scrisori deschise Europei libere, pentru a cere să nu mai fie citat "de bine" de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca în emisiunile lor. Eram student cînd l-am văzut prima oară pe Livius Ciocârlie, la o întîlnire în Facultatea de Filologie din București, despre tendințele criticii literare contamporane. Mă așteptam să aud un discurs cu șopîrle și apropouri, or, în loc de asta, dl Ciocârlie a rămas în marginile unei intervenții de universitar documentat, fără nimic
Securitatea l-a mirosit pe Livius Ciocârlie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9413_a_10738]