702 matches
-
I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află exemplare de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află exemplare de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"). În vecinătatea sitului se află
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), prundaș-gulerat-mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), becațină comună ("Gallinago
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
sălbatice) sau aflate pe Lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax") sau cormoran
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
roșie a IUCN. Specii avifaunistice: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax") sau cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"). În vecinătatea
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar mic ("Ficedula parva"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), stârc
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
Branta ruficollis"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar mic ("Ficedula parva"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș cu
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau pietrar negru ("Oenanthe pleschanka
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
ținuturile împădurite de la șes la munte, până în zona coniferelor; frecvență în parcurile orașelor și terenuri de cultură cu arbori izolați. Sunt descrise 14-26 subspecii, în România sunt prezente 3 subspecii: "Dendrocopos major major", "Dendrocopos major pinetorum" și "Dendrocopos major candidus". Ciocănitorile sunt aproximativ de mărimea unui graur. Lungimea de la cioc la coadă a acestor păsări este de 22 - 23 centimetri, iar anvergură aripilor este de 34 - 39 centimetri. Au penajul negru care contrastează cu alb la umeri și posedă o pată
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
umeri, deci coloritul lor nu diferă foarte mult de cel al adultlor. Sunetul lor de toboșar este un mijloc foarte bun de a se identifică și are aceleași funcții că trilurile altor păsări care își fac cunoscut teritoriul, asta deoarece ciocănitorile nu emit sunete vocale specifice. Aceste pasari au fost asociate cu apă, iar ciocănitul lor era considerat un prevestitor al ploii. Se raspindesc prin ouă. Habitat Aceasta ciocănitoare este printre cele mai adaptabile specii de ciocănitori. Ele trăiesc în diferite
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
funcții că trilurile altor păsări care își fac cunoscut teritoriul, asta deoarece ciocănitorile nu emit sunete vocale specifice. Aceste pasari au fost asociate cu apă, iar ciocănitul lor era considerat un prevestitor al ploii. Se raspindesc prin ouă. Habitat Aceasta ciocănitoare este printre cele mai adaptabile specii de ciocănitori. Ele trăiesc în diferite habitate atât timp cât acestea conțin copaci, de aici și gradul mare de răspândire pe teritoriul Europei. Ele preferă în special stejarii și carpenii și sunt cel mai des întâlnite
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
cunoscut teritoriul, asta deoarece ciocănitorile nu emit sunete vocale specifice. Aceste pasari au fost asociate cu apă, iar ciocănitul lor era considerat un prevestitor al ploii. Se raspindesc prin ouă. Habitat Aceasta ciocănitoare este printre cele mai adaptabile specii de ciocănitori. Ele trăiesc în diferite habitate atât timp cât acestea conțin copaci, de aici și gradul mare de răspândire pe teritoriul Europei. Ele preferă în special stejarii și carpenii și sunt cel mai des întâlnite în astfel de păduri, dar și în parcuri
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
în diferite habitate atât timp cât acestea conțin copaci, de aici și gradul mare de răspândire pe teritoriul Europei. Ele preferă în special stejarii și carpenii și sunt cel mai des întâlnite în astfel de păduri, dar și în parcuri și grădini. Ciocănitorile pot fi văzute chiar și în mijlocul orașelor atâta timp cât acolo se găsesc copaci suficient de înalți. Ciocănitorile au nevoie de copaci mari pentru a cuibări și a le susține nevoia de hrană. În cazul în care astfel de copaci dispar din
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
Europei. Ele preferă în special stejarii și carpenii și sunt cel mai des întâlnite în astfel de păduri, dar și în parcuri și grădini. Ciocănitorile pot fi văzute chiar și în mijlocul orașelor atâta timp cât acolo se găsesc copaci suficient de înalți. Ciocănitorile au nevoie de copaci mari pentru a cuibări și a le susține nevoia de hrană. În cazul în care astfel de copaci dispar din pădurile în care aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori pot fi severe. Acestea
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
și în mijlocul orașelor atâta timp cât acolo se găsesc copaci suficient de înalți. Ciocănitorile au nevoie de copaci mari pentru a cuibări și a le susține nevoia de hrană. În cazul în care astfel de copaci dispar din pădurile în care aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori pot fi severe. Acestea sondează scoarță copacilor în căutare de insecte și larve și își folosesc limba lungă și lipicioasa pentru a le extrage. Ciocănitorile se mai hrănesc și cu seva copacilor, nuci
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
copaci suficient de înalți. Ciocănitorile au nevoie de copaci mari pentru a cuibări și a le susține nevoia de hrană. În cazul în care astfel de copaci dispar din pădurile în care aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori pot fi severe. Acestea sondează scoarță copacilor în căutare de insecte și larve și își folosesc limba lungă și lipicioasa pentru a le extrage. Ciocănitorile se mai hrănesc și cu seva copacilor, nuci, fructe de pădure, semințe, mai ales în timpul
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
de copaci dispar din pădurile în care aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori pot fi severe. Acestea sondează scoarță copacilor în căutare de insecte și larve și își folosesc limba lungă și lipicioasa pentru a le extrage. Ciocănitorile se mai hrănesc și cu seva copacilor, nuci, fructe de pădure, semințe, mai ales în timpul iernii, iar primăvară se vor hrăni chiar cu ouăle și puii altor specii de păsări direct din cuiburile acestora. Ciocănitorile lovesc scoarță copacilor cu ciocul
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
lipicioasa pentru a le extrage. Ciocănitorile se mai hrănesc și cu seva copacilor, nuci, fructe de pădure, semințe, mai ales în timpul iernii, iar primăvară se vor hrăni chiar cu ouăle și puii altor specii de păsări direct din cuiburile acestora. Ciocănitorile lovesc scoarță copacilor cu ciocul cu o frecvență mai mare de 40 de bătăi pe secundă. Au craniul armat suplimentar astfel încât forțele de impact nu afectează creierul, foarte bine căptușit în cutia craniana. Penele din coadă lor sunt rigide și
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
bine căptușit în cutia craniana. Penele din coadă lor sunt rigide și cu ajutorul acestora se sprijină atunci când se prind vertical de scoarță copacilor. Geometria ghearelor le ajută fiind dispuse opus două câte două în față și în spate (picioare zigodactile). Ciocănitorile se pot deplasa vertical pe scoarță copacilor.
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
o orhidee din specia "Spiranthes spiralis", untul-vacii ("Orchis mario"), pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna este reprezentată de mamifere cu specii de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"); păsări: ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"); reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica"), broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hernmanni"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Reportaj
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
de animale sălbatice care se găsesc pe teritoriul județului Suceava, din vârfurile munților până în bălțile de șes, evidențiind diversitatea faunei locale. Între exemplarele de păsări expuse sunt de menționat: cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila de munte, bufnița, huhurezul, ciocănitoare, rațe sălbatice, fazani etc. Muzeul include de asemenea exemplare de mamifere ce viețuiesc în pădurile din zona Sucevei: ursul brun, mistrețul, jderul, marmota. Alături de acestea, sunt prezentate busturi de cerbi și de căprioare, blănuri de lup, râs și vulpe, colți
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), presura de munte ("Emberiza cia"), soim călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), presura de munte ("Emberiza cia"), soim călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar mic ("Ficedula parva
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), presura de munte ("Emberiza cia"), soim călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar mic ("Ficedula parva"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciuvică
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]