1,579 matches
-
a propus datarea lor în preistorie, dar mai ales în perioada de început a creștinismului în secolele III-IV. Argumente aduse de cei care coboară datarea lăcașurilor de cult creștine spre începutul primului mileniu se referă la existența "crucilor de Malta" cioplite pe pereți - specifice secolelor IV - VI, la elemente de factură gotică precum și la diferențele dintre tehnicile de dăltuire succesivă în piatră - folosirea dălților fine cu mai mulți dinți fiind similară procedeelor identificate la Sarmisegetuza Regia și Șinca Veche.. Asemena tehnică
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
sculptorul Petru Balogh și dezvelit în anul 1963 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Colegiului Tehnic „Samuil Isopescu” (fostul Liceu Industrial nr. 4), pe Strada Samuil Isopescu nr. 19, în centrul orașului. Statuia a fost realizată din piatră cioplită de către sculptorul Petru Balogh și amplasată în anul 1963 în curtea Colegiului Tehnic „Samuil Isopescu” din Suceava (pe atunci Grupul Școlar Profesional și Tehnic, iar din 1970 Liceul Industrial de Construcții nr. 4). Este o lucrare tipică artei de for
Grupul statuar „Constructorul” din Suceava () [Corola-website/Science/316941_a_318270]
-
unul față de celălalt. Materialul este tratat în volume geometrice, planuri netede, cu treceri bruște în unghiuri drepte. Statuia are 1,50 metri înălțime, 0,49 metri lungime și 0,31 metri lățime. Statuia se află pe un postament din piatră cioplită cu dimensiunile 0,87 metri x 0,46 metri, aflat la rândul său pe un soclu din beton cu înălțimea de 1,53 metri, lungimea de 0,94 metri și lățimea de 0,56 metri.
Grupul statuar „Constructorul” din Suceava () [Corola-website/Science/316941_a_318270]
-
a dezvoltat o ramură laterală, distrusă de o furtună la 19 iulie 2005. Actual din gorun n-a mai rămas decât sarcofagul de beton. Gorunul este clasificat monument istoric cu codul LMI HD-IV-m-B-03502. Din ramura ruptă în 2005 s-a cioplit o cruce de 1,8 m, "Crucea lui Horea", amplasată alături de mormântul lui Avram Iancu. Inaugurarea crucii a avut loc la 30 aprilie 2006. Din 2007 crucea este protejată de o vitrină de sticlă. Este în realitate un stejar ("Quercus
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
1143). De asemenea, având grijă de locuitorii acestei cetăți, Tribunalul turcesc din Giurgiu amintește într-o hotărâre a sa din 1806 despre reparațiile ce s-au făcut bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. O mărturie incontestabilă o găsim în textul unei inscripții cioplite în piatră, în limba română, scrisă cu caractere chirilice, păstrată astăzi în catedrală, care spune așa: „Inscripție deasupra monumentului Subt acest monument zidit Jertfelnic bisericii vechi existând La anul 1806 în pământ clădită Cu hramul Adormirea Maicii Domnului slăvită Sub
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
din mai multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate și microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și de rocă vulcanică mezozoică. De la Runc și Poșaga era adusă la Potaissa marmură (în cantități relativ mici). Video
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
o fereastră. El are o boltă semicilindrică care se înalță până la 5.60 metri (cheia bolții), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o multiconsolă cioplită în triplu „cap de cal”, decorată cu rozete pe ambele fețe. Altarul are o absidă de formă pentagonală (3.30x3.85 metri), decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară (0.40x0.90 metri) în axa absidei. Catapeteasma este avansată cu 1.90
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ. Corpul masiv al
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Efectul obținut este unul de monumentalitate, indiferent că baza are formă piramidală, că partea superioară este structurată pe mai multe nivele, că simbolizează cruci, troițe, rozete sau imită forma de „zurgălăi”, precum prisnelul fusurilor. Un pecetar din Moisei a fost cioplit ca un coif cu patru turnulețe, asemănător turlelor gotice ale bisericilor din Maramureșul istoric. Există pecetare cu cele trei brațe unite de un semicerc, asemănătoare crucilor de hotar maramureșene. Ca motiv ornamental incizat mai regăsim romburile simple sau concentrice, spicul
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
istoric. Există pecetare cu cele trei brațe unite de un semicerc, asemănătoare crucilor de hotar maramureșene. Ca motiv ornamental incizat mai regăsim romburile simple sau concentrice, spicul de grâu sau pomul vieții extrem de stilizat. Uneori se regăsește și imaginea omului, cioplită naiv și cu evidente disproporții, însă cea mai frecventă temă este cea a răstignirii, tratată într-o manieră neconvențională. „Pe o astfel de cruce, Iisus are corpul cioplit ca un fel de suveică, sprijinit de două picioare foarte scurte ce
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
niște divinități, într-o postură solemnă, rigidă și cu o puternică schematizare a formelor. Picioarele și capul erau reprezentate din profil, dar bustul și ochii erau văzuți frontal, convenție aplicată și la pictură și basorelief. Aveau proporții colosale și erau ciopliți din materiale foarte dure, ca expresie a puterii și a vieții eterne, vezi: Sfinxul de la Gizeh, statuile lui Ramses al II-lea de la Abu Simbel etc. Materiale utilizate: piatră, marmură, granit, lemn, care se găseau în abundență. Unul dintre cele
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
exemplar valoros este "Crucea lui Gero" (din perioada 965 - 970). Un astfel de crucifix s-a confecționat și în epoca lui Charlemagne pentru decorarea capelei palatine (în jurul anului 800). Ornamentele sculturale de pe crucifixurile din Marea Britanie se armonizau cu tradiția runelor cioplite în piatră din zona nordică și cu pietrele picților din Scoția. Din păcate, multe asemenea lucrări anterioare anului 1000 nu prea au supraviețuit timpului, mai ales în zona anglo-saxonă. Stilul romanic a evoluat între secolele al IX-lea și al
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
să reprezinte lumea mai mult sau mai puțin exact cum este (însă câteodată sentimental sau idealizat). Foarte rar sculptura reușea o exprimare personală, mai mult era arta unei comunități, decora clădiri, imortaliza evenimente majore, eroi naționali sau clienți bogați. Sculptorul cioplea piatra, materialul sau turna bronz. În secolul XX s-au rupt surprinzător de repede și brusc aceste tradiții. Lucrările celui mai mare sculptor al secolului XIX, Auguste Rodin, doar insinuează aceste schimbări. Viziunea măreață a lui Rodin despre frumusețea umană
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
лет женскому движению". Imaginea stilizată a unei garoafe este situată sub inscripție, în partea de jos a medaliei. Sub această imagine se află abrevierea "ПМР". Suprafața medaliei este granulată în relief. Toate inscripțiile sunt convexe. Imaginea florii de garoafă este cioplită în medalie, înconjurată de o margine convexă, întreaga ei suprafață fiind acoperită cu un smalț roșu. Tulpina și frunzele garoafei sunt gravate pe medalie și acoperite cu un smalț verde. Suprafața reversului medaliei este granulată în relief și are margine
Insigna „10 ani de la mișcarea de eliberare a femeilor din RMN” () [Corola-website/Science/313406_a_314735]
-
prezent bisericuța de lemn funcționează ca muzeu, motiv pentru care este cunoscută și sub denumirea Biserica-muzeu „Ion Creangă”, în timp ce biserica de zid din imediata vecinătate funcționează ca biserică parohială. Biserica de lemn din Broșteni este construită din bârne de brad cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”, cu întărituri din lemn de tisă și cuie forjate de meșteri fierari. Lăcașul a fost clădit pe o fundație din lespezi de piatră. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
și nu refacerea bisericii de lemn. Pe pereții bisericii au fost dealtfel dezvelite în timpul renovărilor din 2009 nu mai puțin de 8 inscripții de pomenire ale unor preoți, slujitori la această biserică. Cea mai veche dintre ele are următorul text cioplit în peretele de nord al navei: "„Aicia să odignește robu lui D[u]mnezeu Gherasie eromonahu 7300”". Aceasta datează cert ridicarea lăcașului înainte de anul 1804, surprins în pomelnic. Crucea bisericii, păstrată fragmentar, este datată din 7329, era bizantină, adică anii
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
termina cu un altar dreptunghiular, mai îngust decât corpul bisericii, de circa 3m lung și tot atât de lat. Intrarea în biserică se făcea lateral, adică de pe latura dinspre miazăzi, prin "„tărnaț”", așa cum era obiceiul cel vechi. Acest pridvor avea șase stâlpi ciopliți decorativ și încheiați în arcade, cu o fundătură de scânduri și parapet spre bătătura bisericii. O cruce de piatră din 1869 în cimitir păstrează o rozetă înscrisă în funie, motiv decorativ ce putea fi preluat din portalul de la intrare sau
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
un coif ascuțit peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în patru fețe. În mod neobișnuit, bârnele erau încheiate în cheotori cu capete afară și se prelungeau sub streașină în console tăiate decorativ în trepte. Sistemul de îmbinare sugerează fie un arhaism fie lipsa unui meșter de biserici care să
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
22 iunie 1986 a fost sfințit preot în Catedrala Sf. Iosif din București de către episcopul Ioan Robu, fiind încardinat în Arhidieceza Romano-Catolică de București. După sfințirea sa ca preot, a activat începând de la 1 august 1986 ca preot-vicar la Parohia Cioplea din București, iar între anii 1987-1998 a fost preot-paroh la Parohia "Sf. Cruce", unde a construit biserica nouă. În același timp a fost profesor de teologie morală la Institutul Teologic Romano-Catolic pentru Laici "Sfânta Tereza" din București (1991-1998). În perioada
Cornel Damian () [Corola-website/Science/313119_a_314448]
-
cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte, stâlpi liberi, racordat prin contrafișe, grinzi cu bogată profilatură. Ferestrele sunt și ele ulterioare, originare find numai cele de decroș, tăiate în acoladă, ca și deschiderile din peretele dinspre pronaos și naos, cu grilaj din baluștri sculptați. Acoperirea
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
720), martie 2012; - Constantina Raveca Buleu, Nevoia de Nietzsche, în Contemporanul, nr. 4, aprilie, 2012; - Irina Petraș, „Golul de-plin” al frigului, în România literară, nr. 24, 2012 ; - Theodor Codreanu, „Polen eretic”, poezia, în Cultura, 16 august 2012; - Livia Cotorcea, „Ciopliți din coasta unei blândeți uriașe”, în Convorbiri literare, nr. 10 (202), octombrie, 2012; - Nicolae Breban, Atracția adâncurilor, în România literară, nr. 46, noiembrie 2012 ; - Irina Ciobotaru, Aura Christi și patosul dătător de viață, în Contemporanul, nr. 12, decembrie 2012 ● http
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
și apoi resfințită la 3 iulie 2005 de episcopul romano-catolic de Iași Petru Gherghel. În satul Voievodeasa, pe partea dreaptă a DN 17A, în sensul de mers dinspre Rădăuți către Sucevița, se găsește o coloană din piatră. În motivul ornamental cioplit pe suprafața cilindrica de la bază coloanei se află patru medalioane cu litera “R”. Acest obelisc a fost ridicat de locuitorii din colonia germană "Fürstenthal" (astăzi Voievodeasa) pentru a marca trecerea prin localitate a arhiducelui Rudolf de Habsburg, singurul fiu al
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
toate să să pomenească oricine va stăpîni Drăgășenii căci lasu blăstăm de nu s-ar pomeni în biserică iar calfă am fostu”". Anul 1780 este considerat în alte lucrări ca an al refacerii bisericii. este construită din bârne de stejar, cioplite în muchii, îmbinate în sistemul „cheotoare cu dublu zăvor”. Ea are un soclu de piatră de carieră, pe care se sprijină două tălpi masive de stejar. Edificiul este înconjurat pe exterior de un brâu de lemn în formă de torsadă
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
au oprit doar la nivelul tehnic și funcțional ce s-au întrecut mai departe în a înfrumuseța volumele clare ale construcției, subliniind astfel rolul ei central în sânul comunității. Dintre elementele de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșini. Decorația exterioară se intensifică în jurul locurilor de
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
ei central în sânul comunității. Dintre elementele de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșini. Decorația exterioară se intensifică în jurul locurilor de trecere dintr-o încăpere la alta. Se disting astfel stâlpii și grinzile pridvorului, portalul de intrare, decorația bogată peste golurile dintre tinda femeilor și
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]