6,307 matches
-
enoriași, vicarul Pop XE "Pop" intervine cu propriile sale interpretări și explicitări, ceea ce ne permite să sesizăm cu ușurință diferențele dintre mesajul inițial, transmis de episcopul Lemeni XE "Lemeni" , și punctul de vedere personal al clericului năsăudean. Într-o altă circulară, din 27 aprilie 1848, el transmite preoților cererea episcopului de a-i opri pe delegații țăranilor să participe la adunarea populară care urma să se Întrunească la Blaj. Proclamațiile prin care s-a lansat chemarea țăranilor la Blaj (și care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe năsăudeni. Se pune Întrebarea: oare ce vor fi Înțeles țăranii din acest program? În mod relevant, făcând preoților comunicarea respectivă, vicarul Pop XE "Pop" nu le cere acestora să o aducă la cunoștința țăranilor, așa cum era cazul cu celelalte circulare, probabil tocmai datorită conținutului său prea elevat. Dimpotrivă, - spune Pop -, țăranilor, adunați În cimitir, nu li se vor citi decât apelurile episcopului cu privire la „ascultarea către superiori”. Fără Îndoială Însă că și țăranii năsăudeni aflaseră de adunarea de la Blaj, unii poate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
legitimată de noua solidaritate de tip național, care Îi reunea pe țărani și pe liderii lor intelectuali sub aceeași flamură politică. Activitatea tinerilor „agitatori” era Însă pusă sub semnul Întrebării de alte instanțe, de pildă de comunicatele autorităților sau de circularele preoțești care Îi condamnau pe „tulburătorii” liniștii publice. În plus, În scurt timp, toate tendințele și „partidele” care se manifestau divergent În revoluție Își vor trimite În teritoriu proprii lor „agitatori”, fie că era vorba despre intelectualii români, despre adepții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
său personal să o facă, după cum este tot atât de clar că fiecare tabără implicată În lupta pentru putere a făcut tot posibilul să instige și să manipuleze oamenii, prin orice metodă, În serviciul cauzei sale. În 6 iunie 1848, o nouă circulară a vicarului Pop XE "Pop" pune problema loialității față de stăpânire, În termenii cei mai categorici: Măcar că În acest Vicariat, lauda lui Dumnezeu, până acuma Îi pace și liniște, și Îi bună nădejde că și de acuma Înainte va fi, totuși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
circulară este trimisă de episcopul Lemeni XE "Lemeni" , care se afla În relații bune cu autoritățile maghiare ale Principatului, iar În toamnă va trece În mod deschis de partea revoluției ungare și a guvernului de la Pesta. În aceste condiții, sensul circularei, așa cum o gândise Lemeni, era exact contrar. „Instigatorii” nenumiți sunt pentru el tinerii intelectuali români radicali, pe care opinia publică maghiară Îi socotea agenții secreți ai „camarilei vieneze”, uneltele reacțiunii și moștenitorii politici ai lui Metternich, cei care subminau revoluția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
urmă. Ar fi putut fi convinși țăranii români sau măcar preoții lor să se ridice „pentru națiune”, dar Împotriva Împăratului? O asemenea opțiune putea fi, eventual, la Îndemâna unor intelectuali mai sofisticați, dar lipsește complet din mesajele adresate țărănimii. Revenind la circulara din 6 iunie, trebuie subliniat și faptul că mesajul ei „pro-imperial” putea fi interpretat de vicarul Pop XE "Pop" și de enoriașii săi În funcție de propriile lor afilieri politice, care Începeau deja să se contureze și care se opuneau celor asumate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pudică și edulcorantă. Sursele istorice o legitimează Însă din plin. Concubinajul, scandalurile și chefurile practicate de preoți „uniți” sunt menționate extrem de frecvent și fără reticențe În paginile ferite ale corespondenței private, transpar uneori până la nivelul documentelor oficiale, În sancțiunile și circularele emise de Episcopie sau protopopiate, sunt Înfierate apoi, mărturisindu-se implicit existența acestora, prin intermediul literaturii moralizatoare sau al volumelor omiletice publicate sub teascurile vremii. Cazurile cele mai celebre merg până la nivelul episcopului Lemeni XE "Lemeni" , acuzat de homosexualitate de către Simion
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a unei imagini a Franței revoluționare și napoleoniene la nivelul mentalității tradiționale ne-o oferă Însă propaganda oficială difuzată În lumea satului ardelean. Eficiența ei era asigurată În primul rând de caracteristicile specifice principalului canal de difuziune utilizat, cel al circularelor bisericești ce reproduc și explicitează comunicatele oficiale. Citirea acestor circulare În biserici, În fața credincioșilor, aceeași piesă câteva duminici la rând, le facilita intrarea În mecanismele culturii orale țărănești, bazată pe memorare și dicțiune, pe ascultare și repetiție. În plus, autoritatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mentalității tradiționale ne-o oferă Însă propaganda oficială difuzată În lumea satului ardelean. Eficiența ei era asigurată În primul rând de caracteristicile specifice principalului canal de difuziune utilizat, cel al circularelor bisericești ce reproduc și explicitează comunicatele oficiale. Citirea acestor circulare În biserici, În fața credincioșilor, aceeași piesă câteva duminici la rând, le facilita intrarea În mecanismele culturii orale țărănești, bazată pe memorare și dicțiune, pe ascultare și repetiție. În plus, autoritatea izvorâtă din caracterul oficial al acestor texte era Întărită, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
franceze, prin prezentarea repetată a atrocităților săvârșite de armatele franceze asupra unor locuitori nevinovați ai imperiului. Este o propagandă eficientă, care urmărește formarea unor sentimente de compasiune și, implicit, prin aceasta, de solidarizare Împotriva „cotropitorilor”. Astfel, Într-una dintre primele circulare, din 1794, se evocă soarta locuitorilor din ținuturile ocupate de francezi, care prin Întâmplările bătăii de acum cu franțozii..., la atâta lipsă și sărăcie au venit, cât hrana și Îmbrăcămintea cu cerșit sunt siliți a-și căuta. Tema exploatată cel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu invaziile, pentru care condamnarea (și Încă oficială!) a acestora constituia un mesaj ușor de Înțeles și de acceptat, capabil să provoace efectele urmărite: reacția de solidarizare și de respingere, cel puțin În plan mental, a ocupantului și invadatorului. Cele mai multe circulare se rezumă, de fapt, la descrierea atrocităților, a „prăzilor, jafurilor, vrășmășiilor și batjocurilor” suferite mai ales de locuitorii unor sate germane sau austriece, din partea „Împotrivitorilor franțozi”. Țăranul putea fi sensibilizat Îndeosebi prin detaliul concret și amănuntul revelator. Numeroasele detalii oferite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
amănuntul revelator. Numeroasele detalii oferite au darul, prin excelență, de a mișca publicul țărănesc, atent la o relatare cât mai concretă, familiară, care Îi permite ascultătorului să se imagineze pe sine Însuși În postura celor evocați. De exemplu, Într-o circulară se amintește Întâmplarea unui crâșmariu, care au fost murit, zăcând mort În casă și amărâta lui văduvă de supărare și de amar bolnavă, cât și de suspinurile săracilor prunci Împrejurată zăcea, neputând muia și domoli inimile acelor făr’ de omenie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
memoria colectivă, mai ales din Banat. Apropierea dintre francezi și turci se justifică atât prin imaginea comună a jafurilor și fărădelegilor săvârșite, cât și prin cea de adversari ai religiei, de străini În raport cu identitatea religioasă fundamentală a comunității tradiționale. O circulară din 1799 a episcopului din Vârșeț formulează ideea În mod explicit: Aduceți-vă aminte de răzmerița cea turcească de curând trecută, cum țara noastră și sate și orași și bisărici și norodul s-au pierdut și În robie duși fiind
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
textele destinate unui public cultivat, ci pune accentul pe ceea ce putea fi Înțeles, În primul rând, cu mare ușurință, de către țărani: sentimentele de adversitate față de nenorocirile aduse de războaie, față de soldatul străin, crud și fără de lege. La prima vedere, multe circulare ce evocă atrocități par să aibă o finalitate cât se poate de pragmatică: aceea de a-i convinge pe țăranii ardeleni să strângă donații În folosul satelor și locuitorilor loviți de nenorocire, contribuții benevole care sunt solicitate, insistent, În aceste
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mentalității țărănești. Există Însă anumite elemente ale discursului oficial capabile să atingă o zonă receptoare situată undeva mai jos pe verticala socială, la Întâlnirea dintre stereotipiile tradiționale al masei și orizontul ideologic al unei elite rurale. Așa este cazul unei circulare din 1805, pe care protopopul din Zărnești o adresează preoților aflați În subordine. În acest caz, traseul urmat de mesajul propagandistic ne arată că el a fost prelucrat În moduri diferite, specifice fiecărui nivel receptor, și a fost decodat În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fost prelucrat În moduri diferite, specifice fiecărui nivel receptor, și a fost decodat În mai multe chei de lectură. Cu toate că, În principiu, trebuia citit ca atare În biserică, În fața credincioșilor de rând, timp de trei duminici consecutive, textul propriu-zis al circularei se adresa În primul rând preoților subordonați, și nu poporenilor, deoarece pentru aceștia din urmă el trebuia să fie filtrat suplimentar, cu scopul de a-l face inteligibil. După cum spune circulara, „să poruncește drept aceea frățiilor voastre să puneți Înaintea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rând, timp de trei duminici consecutive, textul propriu-zis al circularei se adresa În primul rând preoților subordonați, și nu poporenilor, deoarece pentru aceștia din urmă el trebuia să fie filtrat suplimentar, cu scopul de a-l face inteligibil. După cum spune circulara, „să poruncește drept aceea frățiilor voastre să puneți Înaintea a tot norodului” ceea ce este de comunicat, formulare care arată că pentru buna Înțelegere a mesajului era necesară intervenția explicativă a parohilor sătești. Tot acest document ne relevă și o altă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de spus, ci doresc, În plus, să evalueze cantitativ efectele propagandei desfășurate, să asigure, astfel, feedbackul circuitului informațional, necesar Întreținerii În continuare a unui mesaj eficient. Pentru a evidenția mesajul ideologic vehiculat, să vedem așadar cum se justifică În această circulară necesitatea efortului de război solicitat de autorități țărănimii? În primul rând, nu se face apel doar la credința „oarbă”, primitivă, față de Împărat, ci și la o conștientizare a „binelui comun” al imperiului. Se pune accentul pe existența unor interese generale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
2, pp. 291-304; Petru Bona, În volumul Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, cap. „Participarea grănicerilor bănățeni la campaniile Împotriva Franței”, pp. 129-228. O excelentă analiză a acestui subiect, pe baza circularelor bisericești bănățene, la Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., cap. „Imaginea Franței și a francezilor În Banat”, pp. 29-45; de asemenea, Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , „Ecouri ale Revoluției Franceze În Transilvania”, Crisia, XVIII, 1988, pp. 173-183; „Ideology and Propaganda
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
époque des Lumières, În volumul Romul Munteanu (coord.), La culture roumaine à l’époque des Lumières, II, Editura Univers, București, 1985, pp. 159-176. Dat fiind faptul că pentru satele bănățene există analiza lui Nicolae Bocșan, op. cit., am folosit cu precădere circulare bisericești și alte acte oficiale provenind din Transilvania: Emil Micu XE "Micu" , „Răsunetul războaielor lui Napoleon XE "Napoleon" I la românii din Ardeal. Ce spun circulările bisericești”, Revista Istorică Română, IX, 1939, pp. 283-288; Iulian Marțian, „Acte și documente”, Arhiva
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ventrală a tarselor anterioare cu 2 tipuri de ventuze mari și mici. ♀ Elitrele pubescente, ele dispun de carene longitudinale accentuate. 1.Fruntea între ochi prezintă 2 pete negre în forma literei ”V”. Picioarele posterioare galbene sau galben-roșcate cu pete negre circulare situate la baza femurelor. Abdomenul predominant negru, sternitele abdominale 2-6 cu pete galbene pe Marginile laterale, uneori sternitele 3-5 pot avea o tivitură îngustă posterioară de nuanță gălbuie........................................................................................1 sulcatus L. -.Fruntea între ochi are o singură pată neagră în
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
misiunea de agent francez, însă, la moartea lui Richelieu, pe data de 4 decembrie 1642, a revenit în Paris. Este interesant de menționat că pe 5 decembrie 1642, la numai o zi după moartea lui Richelieu, Ludovic a transmis o circulară tuturor oficialilor, în care le ordona acestora să transmită rapoartele lor cardinalului Mazarin, așa cum procedaseră înainte cu cardinalul Richelieu. A transmis astfel subtil semnalul„creaturilor“ lui Richelieu că noul lor stăpân și viitor prim ministru va fi Jules Mazarin. Un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai puțin de 19 replici din film, distribuite neuniform, care au fost scoase. Practic, însăși substanța filmului poate fi afectată major prin astfel de tăieturi. Interesant este motivul pentru care trebuia înlăturat tabloul marelui prieten Mao Tse Dun. Într-o circulară din 12 mai 1969, victima este nimeni alta decât capodopera lui Fellini La dolce vita : Către Circulară oficii și Mogoșoaia Veți corecta actul 20 din filmul „La dolce vita”. Din Noaptea generalilor (regia Anatole Litvak, cu Peter O’Toole), pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
poate fi afectată major prin astfel de tăieturi. Interesant este motivul pentru care trebuia înlăturat tabloul marelui prieten Mao Tse Dun. Într-o circulară din 12 mai 1969, victima este nimeni alta decât capodopera lui Fellini La dolce vita : Către Circulară oficii și Mogoșoaia Veți corecta actul 20 din filmul „La dolce vita”. Din Noaptea generalilor (regia Anatole Litvak, cu Peter O’Toole), pe 25 iunie 1969 se dictează a fi înlăturată o secvență din actul 13, „conform pilotului alăturat”. Pilotul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a distribui sarcinile comunale asupra sătenilor, de a organiza straja și poliția locală <footnote Ion Nistor, op. cit. p. 30-35 footnote>. Deoarece administrația austriacă a constatat că organele locale, jurații, consilierii și vornicul erau supuși stăpânului, prin Oficiul Cercual a elaborat circulara nr. 10.932 din 29 august 1832, precizând că „vornicul nu-i ales într-un sat ca să se îngrijească de interesele gospodărești ale boierilor, ci numai să se îngrijească de slujba de vornic, ce i-a fost încredințată, și mai
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]