105,754 matches
-
frig iarna, stă imobilă sub o plapumă veche. Și nu suportă brînza pe care i-o oferă o rudă miloasă. Un personaj sordid într-o lume sordidă. Și o indiferență, o lipsă de psihologizare încăpățînată care face cartea greu de citit și la fel de greu de uitat. Următorul roman, Mica istorie, are un subiect cu totul inedit: o comunitate veche, preistorică din perspectivă europeană, în care se succed cîteva generații de preoți-conducători. Istoria mică înseamnă de fapt istoria neînsemnată, istoria neconsemnată, a
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
a nu fi dați afară. Nu e timp de eroism, de onestitate, de dreptate, nimeni nu pare să poată să se ridice deasupra unei mocirle în care se zbate de fapt o țară întreagă. Nu poți să nu te întrebi, citind printre rînduri și în cheie nonficțională aceste pasaje, de ce aceste personaje suportă atîta umilință, de ce se complac în această promiscuitate, de ce nu pleacă, de ce nu încearcă să schimbe ceva, de ce nu demisionează...dar ca și în prima carte e vorba
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
nowadays/ (According to Montale, poetry is technically speaking/ An art within anyone"s capability range)/ A kind of self employment/ with no comments no employees/ And no customers/ A useless activity / overlooked by everybody/ A business relationship." Veți mai putea citi o poezie simplă și nu neapărat exotică din creația actuala a celor ce din descendentă triburilor navajo, sau ce a mai rămas din formele acestea insulare de cultură, respectiv câteva cântece de leagăn deosebit de frumoase, poezie portugheză, poezie americană postmodernă
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
ignorare - editare slabă, în condiții grafice nu prea spectaculoase. Din Cioculescu se pot extrage pagini extraordinare, niciodată didactice. De la Cioculescu nu avem ce "învăța", el nu este un critic care să predea literatura, ci unul care te face s-o citești pur și simplu. Drama lui este aceea de a fi exilat undeva pe raftul doi al criticii de către editori. Pentru a obține finanțare de la Ministerul Culturii, editorii trebuie să propună în prostie critica "manualelor", a bibliografiei foarte generale... Cioculescu deja
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
tinerii care studiaseră la Paris și cei care aveau formație germană: se observa asta mai ales după plete, pe care "parizianul" din Mircești le purta cu mîndrie. Biografiile sînt suculente, cu amănunte neașteptate (și, unele, nu îndeajuns verificate). Tot să citești așa critică sau literatură, cum vreți să-i spuneți. A fost reeditată de curînd și Viața lui I.L. Caragiale. O savuroasă carte, mai mult decît simplu material documentar. Tot timpul îți pui întrebarea de ce un spirit atît de fin se
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
judecăți valabile. Matei Iliescu a fost o revelație (alături de Minciuna lui Mircea Cojocaru, pe nedrept uitat astăzi, mi s-a părut cînd l-am recenzat, unul din cele mai bune romane de la sfîrșitul deceniului 7). Dar, cu excepția prietenilor care-i citiseră opera (scrisă, s-ar zice, pe de-a-ntregul la acea dată), cine ar fi putut prevedea ce fel de prozator este Radu Petrescu? Mai întîi, Matei Iliescu va rămîne singurul lui roman. Însușirile de stilist, cu o conștiință artistică puternică
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
judecă părintele, adesea în necunoștință de cauză, numai că din confruntările aparent ireductibile dintre cele două părți apar, pentru cine știe să vadă, ca la o radiografie, punctele vulnerabile, nebănuite poate. Nicolae Manolescu este preocupat de "dificultățile -de a-i citi și de-ai înțelege- pe care noii critici le au cu scriitorii vechi". Ne place sau nu, tinerii îi judecă pe predecesori cu nonșalanță și este posibil ca anumite lucruri care pentru unii au însemnat o importantă miză, pentru cei
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
se iluzionează cu acele tiraje de cărți sau cu rapida epuizare și circulație a cărților care ofereau un sâmbure de adevăr. Să nu uităm că de foarte multe ori acele cărți pur și simplu împodobeau o bibliotecă fără a fi citite sau fără a avea impact real. Despre anumite aspecte delicate până la urmă au scris tot cei cu voie de la partid, încât adevărul a fost strecurat în doze calculate de sistem, combinate cu elemente de pervertire. Doar cărțile lui Paul Goma
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
10.000 de imagini, poemele de acum îi aduc în scenă pe "bătrînul orb purtat de mînă de un copil (și nu invers)", pe frizerul care "perorează către scaunul gol din fața oglinzii", pe mirele ce "se tupilase-n frigider" și "citea ziarul minuscul cît un ceasornic de buzunar", pe Maria Stuart, "suplă cum e și nepămîntesc de înaltă" ș.a.m.d. Miza "spectacolului" nu este însă, nici pe departe, una minoră, din moment ce memoria și uitarea, nașterea și moartea, erosul și "amintirea
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
Sollers continuă povestea: "Ca toți marii scriitori, Joyce și-a ales modul de a fi neînțeles în timpul vieții pentru a fi interpretat la nesfârșit după moarte..." Stratul de limbaj pornografic din Ulysses e datorat Norei. Dar Nora nu i-a citit cărțile. însă, când sicriul lui a fost coborât în groapă, a strigat: "Jim, ce frumos ești!" Sollers, în traducerea fermecătoare a lui Dinu Flămând, e un vrăjitor care învie. Philippe Sollers, Războiul gustului. Traducere de Dinu Flămând. Editura Polirom, 2002
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
cîrciumă sau cafenea postcomunistă e ridicată azi la rang de Capșa și orice criticastru crede că îl are pe Arghezi în el cînd se desparte de amici și se apucă de scris. Conversația de cafenea devine text critic astfel încît, citind o recenzie, de pildă, nu prea recunoști cartea despre care se scrie, ci recunoști opinia, îi știi sursa și poți anticipa judecata de valoare. Singurul care nu-și dă seama că scrie din auzite este semnatarul. Cei care confundă critica
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
pe cei care... Răsfoirea cărții se transformă într-o simplă verificare, întotdeauna izbutită, a idiosincrasiei. Îndeobște urechiștii alunecă oportun printre capriciile proprii și ale altora. Instituționalizarea urechii ar trebui trecută în istoriile literare. Prioritatea urechii care ascultă față de ochii care citesc nu ține de generație, ci de înclinație, nu ține de o grupare (revistă) literară, ci de grupuscule de amici, nu e tutelată de un critic, ci de o firmă de local public, nu are legătură cu studiile, cu arta literară
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
amici, nu e tutelată de un critic, ci de o firmă de local public, nu are legătură cu studiile, cu arta literară, ci cu arta de a prinde din zbor. Este, cred, principalul pericol din publicistica noastră de azi. Se citește cu urechile, nu cu ochii. Nu se scrie, se țipă. Dacă Gogol ar fi fost român ar fi dat privilegiu de personaj urechii, nu nasului: o ureche respectabilă și elegant îmbrăcată coboară dintr-un cupeu, pe Calea Victoriei... Dacă Pinocchio ar
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
Nicolae Manolescu Un critic literar a sărit ca ars cînd a citit într-un interviu al meu că operele literare ies treptat din actualitate ca să devină obiect de studiu. Mă amuză această naivitate jucată ca o feciorie intelectuală. Nu mai auzise colegul meu de o atare discriminare? I se părea defavorabilă clasicilor
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
de una "de jouissance", rezervînd-o pe aceasta din urmă operelor strict contemporane. Distincția are o anumită finețe. Căci noi nu pierdem "plăcerea" cititului unor cărți care, estetic, moral sau religios, nu mai aparțin sensibilității noastre nemijlocite. Chiar dacă sîntem obligați să citim "subsolurile", să ne informăm cu privire la cutume sau cuvinte ieșite din uz, ca să nu vorbesc de standarde generale, plăcerea se păstrează. Doar că ea trece prin cunoaștere. Nu ne mai raportăm absolut direct la conținuturile și formele din poeme ori din
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
efort intelectual. Asta e tot. Actualitatea lecturii nu este... eternă. Toate operele devin, mai devreme sau mai tîrziu, obiect de studiu. Ceea ce nu interzice plăcerea lecturii lor. O potențează, adesea, în ochii cititorilor avizați. E drept că numărul celor care citesc pur și simplu, din proprie dorință, operele trecutului scade. E rostul școlii de a le ține vii pe calea studiului. Homer, Goethe, Eminescu și Blaga trăiesc tot mai mult grație faptului că școala nu-i părăsește. Și cît timp nu
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
și Blaga trăiesc tot mai mult grație faptului că școala nu-i părăsește. Și cît timp nu-i părăsește. Un autor consacrat de școală se numește canonic. Prestigiul lui e chiar mai mare decît al autorilor contemporani. Doar că îl citim altfel. E o ipocrizie să ne prefacem că nu observăm un lucru atît de evident.
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
și, poate, imposibil. Academia s-a înființat sub patronajul lui, ca director al teatrului. Și mai e ceva: amîndoi am avut norocul să trăim anii formidabili, să întîlnim marii profesori ai școlii românești de teatru. De aici am plecat. Am citit mult, am încercat să astup multe lacune teoretice pe care le aveam, m-am plimbat pe la toate școlile din Franța, am asistat la cursuri, am învățat administrație instituțională, organizare. Toate în același timp. Și scurt. Trei ani de zile am
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
empatii participative") d-sale, dl Talcioc reia dintr-o publicație bucureșteană "o impresionantă tabletă" a unui binecunoscut poet, eseist și publicist care protestează contra faptului că, în revista noastră, tatăl d-sale ar fi fost făcut "aparatcik". Noi, care ne citim revista și înainte și după ce o tipărim, n-am găsit în ea nimic de acest fel, dacă nu cumva autorul tabletei se referă la o pagină de ficțiune în care un personaj poartă un nume apropiat de al d-sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
Marian Popa. * Dl Romulus Cojocaru editează de ceva vreme la Turnu Severin (avem în față nr. 17) o revistă de cultură intitulată Caligraf, însoțită de antologii lunare (presupunem) din opera cîte unui scriitor. În Colecția Caligraf din aceeași lună putem citi poeziile dlui Radu Voinescu. Ce mai ascultă PSD-ul În ultima vreme ROMÂNIA LIBERĂ publică reportaje realizate "sub acoperire". Cel apărut în nr. 3780 consemnează recțiile unora dintre concetățenii noștri la invitația de a investi într-un joc piramidal de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
discernămîntul celor care au căzut în plasă e că pe fluturașul promoțional scria cu litere mari întrebarea " Nu v-ați săturat?" și că destui au fost cei doritori să cotizeze la societatea fantomă Satirac, care de la dreapta la stînga se citește Caritas, îmbiați de reporterii României libere. Teama Cronicarului e că după apariția reportajului se va găsi vreun întreprinzător care nu va glumi și îi va impozita pe creduli. * Mai marii Poliției sînt convinși că demilitarizarea acestei instituții va produce minuni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
în noua ținută și-au ridicat vile și alte acareturi, stîrnind perplexitatea presei față de fabuloasa lor capacitate de a face economii, din salariu. * Săptămîna trecută pastorul Laszlo Tokes a acuzat conducerea UDMR afirmînd că o clică a monopolizat fondurile Uniunii, citim în mai multe ziare centrale. Supărarea președintelui de onoare al UDMR e provocată, se pare, de faptul că schimbarea guvernului la Budapesta a adus după sine și o schimbare a priorităților în alocarea de fonduri destinate maghiarilor din România și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
a declarat că a vrut să încerce presa, dar că pe de altă parte PSD "ascultă pământul" ca să audă ce zice poporul, iar poporul îl mai vrea o dată președinte pe Ion Iliescu. Dincolo de faptul că PSD ar trebui să mai citească și Constituția, metafora premierului cu "ascultarea pămîntului" sună bine, poate, rostită de un cioclu de la Pătrunjel, dotat cu însușiri paranormale, dar nu în gura primului ministru. * Din ziarul BURSA desprindem o știre neliniștitoare pentru bucureștenii care locuiesc în imobile avariate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
obiective, făcute de la o anume distanță lăuntrică, lipsite de emoționalitate, dar conținînd în primul rînd date concrete, referințe la fapte concrete. Numai prin ele poți lămuri, prin ele poți cîștiga și interesul publicului, determinîndu-l să te asculte și să te citească. Emoțiile sunt partea mea intimă, nu le demonstrez, nu le afișez. Ceea ce contează în acest domeniu sunt, așa cum am spus, faptele, faptele și iarăși faptele... R. B.: În România acest proces al trecutului comunist este lacunar, deși există o literatură
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
chiar în momentul acesta". Acest proces, e de părere Sartori, corespunde, în termeni nu doar kuhn-ieni, unei "schimbări de paradigmă" ("bănuite" spre a fi cât mai exacți) pentru dimensiunea simbolică a scenei publice: "suntem pe cale să ieșim din lumea lucrurilor citite pentru a intra în lumea lucrurilor văzute". în acest sens, dar în alți termeni, astăzi (noțiunea ca atare este destul de elastică...) suntem martorii (nu neapărat fericiți) ai unei posibile substituții esențiale: homo sapiens este tête-à-tête cu homo videns, și acesta
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]