624 matches
-
lansate bombele atomice la Hiroshima și Nagasaki, ai mei discutau îngroziți, cu niște vecini efectele distructive ale acestor bombe, care pentru ei echivalau cu o adevărată apocalipsă. Eu mă jucam de-a războiul cu prietenii mei. Făcusem niște adăposturi în clăile de fân din grădină, în care ne adăposteam împotriva bombelor. Auzind discuțiile despre tragedia Japoniei și despre puterea distructivă a bombelor atomice ne-am speriat; ne-am dat seama că adăposturile noastre nu servesc la nimic. I-am întrebat speriați
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
era deținut de marchizul de San Giuliano, dublat de un subsecretar, prințul de Scalea, sicilian ca și el. San Giuliano avea o figură răvășită, așa cum se vede în tablourile spaniole religioase din secolul al XVII-lea, un cap cu o claie de păr și barbă roșcovane de sfînt ce îndura un supliciu de om blestemat. Crizele de reumatism articular acut făceau din viața lui un lung martiriu, cu dureri atît de mari încît, în casele în care locuia, strigătele sale de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aflu din Adevărul din 24 iulie că angajații Bibliotecii Naționale Române „au protestat ieri în fața principalelor ambasade și reprezentanțe internaționale la București”. Clădirea bibliotecii a fost pur și simplu rechiziționată de guvern, iar cărțile depozitate acolo și lăsate până acum claie peste grămadă, pradă șobolanilor și igrasiei, vor fi transportate la dracu’ în praznic. Acum se știe, Guvernul vrea să-și stabilească sediul în această clădire după ce va fi refăcut-o. Se vede limpede că mințile demnitarilor politici aflați în momentul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
spui în fața unei asemenea mistificări?! Cum să lipsească din această scrisoare „absolut orice referire, cât de aluzivă, la capitalul mobil”? De acord că Hanrieta nu are proprietatea strict juridică a termenilor, ea vorbind și de lucruri mișcătoare (animale) și nemișcătoare (clăi de fân, mobile). dar când face referiri exacte la acestea, când amintește și un înscris de 6000 de franci? Titu Maiorescu (sau un economist de azi) putea estima prețul a 27 de vite; este vorba de o cireadă întreagă de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Mihai Eminescu („Ia! Lângă lac, salcia încă suspină; / Doinele tac, inima prinde rugină”). Figurația și lexicul altora se integrează în recuzita tradiționalismului interbelic („noaptea-mbobocită la suhat”, „clopotul bisericii de lemn”, „talangă sfădăușă”, „boi în umblet leneș și cu priviri blajine”, „claia cu fragedă mireasmă” etc.), nu fără contrapunctări cu tentă simbolistă („Hai, toamnă, prin spitalul amurgului de-acum”, „Coboară via tristă și veștedă-n pământ”) ori cu mici note argheziene, bacoviene, voiculesciene și mai ales cu zvâcniri de sensibilitate romantică, trimițând
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
1867) etc. Autorul lor era însă analfabet. Aforismele lui au avut o circulație îndelungată, ajungând până aproape de anii noștri (Apropouri - Aforisme, Ed. Albatros, 1982, col. „Cogito“). 298. Strada Franceză, în plin centrul Bucureștilor. Imediat, un număr de clienți se aruncă claie peste grămadă în două trăsuri și... mână la „Steaua albastră“. Iar Cilibi Moise rânjea. Peste douăzeci de minute, ceata se întoarce furioasă. Dar evreul era impasibil. Un potop de imprecațiuni izbucnește: — Măgarule! Ți-ai râs de noi! Și te-ai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sta sub acoperișul prietenilor mei constituie o mare și iminentă primejdie. Oboseala îmi amplifica neliniștea și mă făcea laș. Mi-am luat bagajul și am părăsit primul casa. M-am îndreptat spre Muzeul de Istorie fără să privesc prea mult claia de dărîmături deasupra căreia lucrau echipe de militari. Sub lumina unui soare anemic, acoperită de praf gri-albicios, Piața Universității avea un aspect selenar, halucinant. Frămîntați de griji, derutați și extenuați, oamenii se mișcau fantomatic, aidoma unor spectre dintr-un film
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu lipsesc sintagme precum: Toate forțele la... Acțiuni pe un front larg; Mobilizare generală la recoltatul... Oamenii muncii raportează... etc. etc. în Drapelul Roșu (unii spuneau șervețelul roșu) apar însă și critici, uneori foarte aspre, precum: A luat foc o claie de fân. Ce fac pompierii? S-au ars! , sau Vânzătoarea C.T. a dat lipsă la gramaj. A fost amendată cu 250 de lei. Să-i fie de învățătură, ori: Bișnițarul M.I. a fost surprins plasând ceasuri electronice și țigări Kent
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ca să nu facem zgomot. Cu coada ochiului l-am zărit pe Vârlan în pragul camerei lor, acoperind cu toată mărimea trupului intrarea ca să nu ne poată vedea jandarmii. Ajunși în colțul casei, femeia a deschis șopronul și ne-am îngrămădit claie peste grămadă printre saci, fiare de plug, resturi de mobilă, roți rupte, și alte vechituri, pe care Tomici, ca orice gospodar prevăzător, le păstra pentru cine știe ce nevoie. Dar nici aici nu ne-a lăsat femeia. Pe o scară strâmtă, ne
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
demnitatea lor de femei. Rușinea, jena trăită de femei în aceste circumstanțe rămâne elementul central în cele mai multe dintre mărturiile lor ulterioare, ca în cazul Sofiei Magyari: Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete, cu oameni mai bătrâni, cu toate claie grămadă acolo, nu.... nu conta că ești fata sau ești băiet... Și... și când vroiam acuma, mi-e rușine să vă spun, da’ era în fundu’ vagonului, în mijloc era o... așa o sobiță făcută așa, ca o dubă sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
criminali nu și-au dat Încă seama că eram mai inofensivi decât o muscă Întrucât acei care coborau din tren cădeau pe marginea terasamentului sfârșiți de puteri iar alții care n-au coborât șși mai erau În viațăț rămânând șsubț claie de morți șîn vagoaneț”16. Autoritățile s-au referit la deschiderea ușilor și la primirea supraviețuitorilor din „trenul morții” ca la o adevărată operațiune militară. Ideea de bază era că evreii din Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" sunt În stare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
52 Str. Câmpia Libertății - nr. 37 - 45 Str. Câmpia Libertății - nr. 2 - 4 Str. Câmpia Libertății - nr. 1 - 25 Str. Câmpia Libertății - nr. 6 - 6A Str. Câmpia Libertății - nr. 27 - 35 Str. Câmpia. Libertății - nr. 47 - 51 Str. Călugăreni Int. Clăilor Int. Colțului Str. Complexului Str. Constantin Brâncuși - nr. 1 - 13 Str. Constantin Brâncuși - nr. 15 - 23 Str. Constantin Brâncuși - nr. 2 - 8 Str. Copăceni Str. Cornul Caprei Int. Coșarului Str. Cpt. Nicolae Licăreț - nr. 1 - 11 Str. Cpt. Nicolae Licăreț
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cartiere vestite, de nu mai avea curajul să revină, îi mai cântau, ca o sinistră harfă, șinele, gările fără lumină? Trecutu-i ca soda de rufe, când nu mai găsești odăile casei unde au murit toți, unde-s șoproanele și clăile? Unde zmeura, agrișele-n tufe, podelele albe, dulapurile sub chei, veranda și tufe de strugurei, unchii mei poligloți? S-au îmbrăcat în armuri, în costume negre toți. 3. Copil, scuturam fericit dudul, cădeau viermi de argint, floare cerească, frunzele erau
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
lucru, trebia să dea de mâncare vitelor, să le rânească, să îmblătească, să-i facă mâncare. Aici, departe de sat, viețuiau și multe fiare, și nu o dată se putea întâmpla ca omul dus după o sarcinâ de fân la o claie ceva mai departe de sălaș să se întâlnească cu vreo haită de lupi aflați tocmai în perioada de împerechiere, întâmplări povestite la revenirea acasă spre mirarea copiilor... "Notă:" Mai multe informații desprte viața și organizarea locuitorilor de pe valea Arieșului mijlociu
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Produsele lor le duc de obicei la târg în Aiud și Alba Iulia. Hotarul lor e în două câmpuri și ară de obicei cu 6 vite de jug. O găleată semănătură de toamnă dă (la recoltă bună ca sigur), 6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele mai ales în hotarele satelor Stremț și Gârbova ungurească. În
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
le duc de obicei la târg în Aiud și Alba Iulia. Hotarul lor e în două câmpuri și ară de obicei cu 6 vite de jug. O găleată semănătură de toamnă dă (la recoltă bună ca sigur), 6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele mai ales în hotarele satelor Stremț și Gârbova ungurească. În conscripția generalului
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
de povară, crește secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă o baniță și jumătate, foarte rar dă mai mult.” Despre creșterea animalelor au constatat: ”Sunt destule pășuni pentru toate neamurile de dobitoace... Izlazurile sunt bune, produc fân bun pentru hrănirea vitelor, dar câteodată, după revărsarea apelor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă o baniță și jumătate, foarte rar dă mai mult.” Despre creșterea animalelor au constatat: ”Sunt destule pășuni pentru toate neamurile de dobitoace... Izlazurile sunt bune, produc fân bun pentru hrănirea vitelor, dar câteodată, după revărsarea apelor Mureșului, ogoarele se
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
arată că stroeștenii au ajuns la o înțelegere cu mânăstirea Bistrița ca „să dea opt oca de ceară pă fiecare anu la sfânta mănăstire Bistrița”. Iar în anul 1740 venitul de pe moșia Stroești este de 20 de taleri (echivalentul unei clăi de fân). La 28 ianuarie 1745 se arată ca moșia Stroești „"o stăpânea moșteni săteni și avea obiceiul cu legătură dă da pe an la mânăstirea Bistrița ughi 12, adică taleri 20"” (Leonăchescu - Năndrașu, 1971). Damaschin, arhimandrit al Argeșului și
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
și ,cotarca” pentru păstrat porumbul, făcută din nuiele, ca să asigure circulația aerului, și acoperită cu șindrilă. În funcție de starea materială a gospodarului în curte se mai găsea o magazie de mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie sau ,tuleii” de porumb și țarcul oilor. În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau gresia folosită la ascuțitul coasei, - târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse întrebuințări ( fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în această categorie, dar avea, probabil, mai multă autoritate sau spirit organizatoric. De exemplu, la 1712 jude în satul Bălnaca era colonul Gabriel Groza, care nu avea nimic în comparație cu Nicolae David, care avea 2 boi, 3 câble de porumb, 3 clăi de fân. Dacă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea funcția de jude era o cinste, la sfârșitul secolului devine o servitute nedorită, din cauza sporirii obligațiilor iobăgești și a abuzurilor stăpânirii Din documentele cercetate pentru secolele XVII—XVIII rezultă
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
au continuat să fie rudimentare și insuficiente. Principalele unelte agricole au rămas mai departe plugul, rarița, sapa, secera, coasa, etc. care în lipsa unor metode agrotehnice nu asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se ducea la „ceată”. Ajunși la ceată, aceste claie se descărcau cu furcile și se introduceau în batoze care separau boabele din grâu de spice. Acestea din urmă se foloseau iarna pentru
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
secera, coasa, etc. care în lipsa unor metode agrotehnice nu asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se ducea la „ceată”. Ajunși la ceată, aceste claie se descărcau cu furcile și se introduceau în batoze care separau boabele din grâu de spice. Acestea din urmă se foloseau iarna pentru încălzire, dar și la fiertul mâncării. Hrana nu era prea diversificată și nici vasele din care se
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai mică pentru plata jitarului. Acesta trecea cu o căruță la sfârșit de vară și le strângea din capătul locurilor. Chiar dacă țăranii aveau pământ, aceștia tot lucrau la boier, iar
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]