711 matches
-
nu mai există, UȘA era superputerea, capitalismul era pe val, așa că dacă vrei să trăiești te reciclai, din prof de socialism deveneai de capitalism, din activist de PCR, social democrat, liberal, PRM, PADAR, oricum îl înjurai pe Ceaușescu, teroarea și clamai libertatea, democrația și cu ochii și mîinile furai, prima privatizai, mituiai, șpăguiai, măi puneai mâna și pe fete că și ele o doreau, să ajungă secretara, șefa, bugetară, ca în fabrica ajungea în șomaj. La nivel înalt, răsplată era în
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
este mai eficient și pragmatic dacă ai dat bani - mulți - să aduci o orchestră, ca ea să susțină două concerte, și nu unul. Și așa am intra într-un carusel al argumentelor și contraargumentelor. Revenim. Banii, de fiecare dată se clamează puținătatea și precaritatea mijloacelor financiare. De data asta, avansăm noi o ipoteză de lucru, au fost prea mulți bani. Și ei trebuiau cheltuiți. Nu s-a făcut un program musculos și elastic, coerent și elegant, ci s-a mers pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
tă interacțiune dintre mediu și „eul” copilului dotat îl determină pe acesta să aibă „curajul să fie dotat”, să persevereze. Axa centrală a modelului este reprezentată de creativitate care este fundamentală și pentru manifestarea talentelor. Creativitatea, ca și talentul re clamă curajul de a fi diferit de obișnuit. Nevoile copiilor dotați di feră de cele ale copiilor obișnuiți și de aceea provocările educațio nale trebuie să fie diferite. 4. Modelul diferențial - F. Gagné François Gagné a conceput acest model pentru a
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
surâd când eu pornesc mereu aceleași obsesii, ca și cum aș da din cap tot timpul sau aș strâmba din ochi și din nas. Am impresia că nu mă interesează nimic altceva. Nici nu sunt capabil să variez tema, ci doar să clamez același fior care mă străbate, ca și cum mi-aș fi pus mâna în foc, și țip, indiferent de cuvintele ce aleg. A da explicații mi se pare o împietate și o cădere în banal.” Ioana îl prezintă pe Sandu într-o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a fost generat de angajamentul respectivelor organizații civice în elaborarea unor programe generale care dublau programele partidelor. S-a născut un fel de concurență sinucigașă care avea în subtextul ei și o corigență morală, culmea chiar în acele medii care clamau primordialitatea eticului în actul politic. Problema morală era că intelectualitatea angajată s-a comportat ca și cum ar fi fost un partid, arogându-și o superioritate fără temei, aceea a neutralității partinice. De aceea, în ce mă privește, în momentul în care
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
al noii Legi a Educației Naționale, pentru care am militat și continui să o fac: depolitizarea școlii. De aceea, nu pot decât să susțin dorința studenților din centrul universitar din Târgu Mureș de neimplicare a politicului în problemele învățământului. Am clamat mereu depolitizarea școlii românești, am acționat chiar la nivel de model personal în acest sens. Autonomia universitară este cea care trebuie să facă legea în învățământul superior. Legea Educației Naționale precizează clar acest lucru și, prin urmare, ea trebuie respectată
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
lui Malin va pedepsi În continuare America pentru crimă făcută. - În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1986, Malin al poeziei a căzut Într-o comă abisala și În câteva ore a dispărut din viață. Depozițiile spontane din presa vremii clamau În cor: moarte fulgerătoare! - Deși transportat cu mașina Salvării la Spitalul de urgențe, cazul ieșit din comun nu apare În evidențele triajului. Nu a fost lansată o fișă de observație clinică pe numele lui cu un diagnostic prezumtiv sau precis
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
meu, ridicol pentru unii, ridicol, probabil, pentru majoritatea Înțeleaptă a „Suplimentului“, Îmi oferă posibilitatea să Înțeleg, măcar la nivel de concept, Întâlnirea cu alte specii „umanoide“. Cu klingonienii lui Băsescu, specie mereu pe cale de apariții surprinzătoare, având ritualuri complicate și clamând, În permanență, un „simț al onoarei“ În orice bătălie (politică, intergalactică ș.a.m.d.). Onoare care nu e onoare, dacă nu se lasă măcar cu o țâră de sânge (fie ăla și din-tr-un nas extraterestru cu trei nări). Cu ferengii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
le citești, dar care îți lasă un gust deosebit și pe care le porți ascunse undeva în suflet, dar nu știi unde; în natura României care nu a fost încă poluată de această rasă de cuceritori antiecologici care, ipocrit, își clamează dragostea pentru natură, dar practic nici nu o bagă în seamă, considerând-o ca aservită complet intereselor ei meschine, transformând-o într-o imensă ladă cu gunoi; în marele proiect european, oricât de ridicol și demagogic ar putea suna, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
vor mai revendica apartenența de clasă, muncitorii vor fi sărăciți, funcționarii vor fi hărțuiți, familiile vor rămâne fără alocații, proprietarii vor fi înglodați în datorii, consumatorii vor fi dezamăgiți, clienții vor fi revoltați, minoritățile vor fi frustrate, credincioșii revoltați vor clama insondabilitatea singurătății lor, vor fi denunțate enormitatea nedreptăților, violența inegalităților și dezintegrarea comunității. Concentrarea populațiilor în orașe va determina aici nevoi tot mai mari de servicii de salubritate, de școli și spitale, de numeroase servicii colective tot mai greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
care prin forțe proprii nu și l-a adjudecat, ca și pentru traseistul Duvăz, care totuși i-a îmbrobodit bine pe profesori când au cerut majorarea salariului cu 100% și s-au mulțumit cu 30%. Marea victorie pe care o clamează PSD-ul este plasarea pe locuri eligibile a vreo douăzeci de tineri, în vârf cu Ponta, pupilul lui Năstase, și Daciana, fata ministrului Ilie Sârbu. Totuși, între cei aproape două sute de parlamentari pe care speră să-i obțină PSD-ul
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
deplin; urma ca în spatele ușilor închise să-și împartă concret atribuțiile. Geoană a vorbit de viitor, modernizare și a ridicat steagul luptei politice împotriva puterii. Și atunci a urcat la tribună Iliescu, livid ca un spectru. Acolo unde Geoană-Năstase-Mitrea tocmai clamau social-democrația, bătrânul comunist reciclat a spus: cine sunteți voi? Niște ciocoi. Îmbogățiții tranziției, niște profitori. Sigur, nu chiar cu aceste cuvinte, că nu-l ajută limba de lemn, dar sensul acesta a fost. Voi sunteți vocea celor mulți, voi care
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
nici nu pleacă, nici nu răspunde entuziast chemării la strângerea rândurilor. Partidul e bântuit de stafia lui Hayssam și o serie de foști lideri sau clienți politici fac coada la Parchet, intră, stau peste noapte și ies, iar intră... Degeaba clamează Geoană că le dă aliaților o bătălie politică de nu se văd. El îl reclamă pe Băsescu că a indus o criză politică artificială și tot la el apelează pentru medierea crizei de nici nu mai înțelegi ce vrea. Va
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
apele sunt prea tulburi și „mâlul“ nu s-a așezat, să nu se surpe peste Geoană. Taberele se suspectează reciproc, liderii își supraveghează mișcările pentru a le bloca din timp, nici nu mai știi cine și cu cine joacă. Geoană clamează unitatea partidului și o reformă pe care n-o vede nimeni. Dacă o ține așa, va sfârși prin a deveni indezirabil atât reformiștilor, cărora nu le dă satisfacție, cât și „reptilienilor“, pe care oricum nu-i reprezintă. Este o iluzie
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
târziu, toate locurile fuseseră ocupate, fum de țigară, comandament, ședințe, toți aveau merite ca în Rezistența franceză, subminaseră dictatura. Ăla eu, ăla eu. Așa că m-am dus acasă ca să vizionez Revoluția în grup, solidar cu familia. Un filozof din București clama că am câștigat dreptul de a huidui. Așa a început Marea Defulare, sub această deviză mobilizatoare, care continuă și astăzi; să construim ceva huiduind altceva. Să ne răzbunăm. Să ne plătim polițele, s-o luăm de la capăt după ce mai întâi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în spiritul adevărului, pe baza lecturii integrale a operei. Din nefericire, alături de abordarea obiectivă, rațională, își fac loc și interpretările exagerate. Libertatea de expresie și varietatea mijloacelor de comunicare (inclusiv internetul) oferă oricui, ca să dau un exemplu, posibilitatea să-și clameze „patriotismul” folosind ad libitum decupaje din scrisul eminescian. Este, pe de o parte, efectul neputinței unor „scriitori” de a articula un punct de vedere propriu, raportat la realitățile contemporane; pe de altă parte, se ignoră complexitatea și specificul unei opere
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lucizi își pot da seama destul de bine despre propriile probleme. N-o fi franțuzul Le Pen vreo Mafalda! Sunt de acord că trebuie să negociem ferm cu orice partener extern, dar fără a agita ostentativ, „cu legitimă mândrie patriotică” (cum clama propaganda comunistă) steagul decolorat al „idependenței” ceaușiste. Aceasta nu era decât un drog bun de adormit „patrioții” cu burțile goale... „Masele” 141 îndoctrinate cu retorică naționalistă nu bănuiau că discursurile scorniceșteanului urmăreau distragerea atenției de la realitatea dură: industrializarea la galop
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și responsabilității profesionale, precum șantajul sexual? Manevrând și câțiva studenți, unii labili psihic și alții „autodemascați” (la marea înghe 157 suială „revoluționară”!) ca informatori ai securității, colegii care nu prea tipăriseră lucrări științifice (ca să nu „colaboreze” cu regimul comunist, cum clamau pe la ședințele noului „sindicat liber”) s-au „salvat” acuzând, incriminând, scornind minciuni oribile pe seama unui profesionist al cărui capital didactic și științific îl putea plasa imediat pe un loc de lider al mulțimilor „revoluționare”, devenind astfel de a dreptul periculos
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și-a cenzurat zburdălnicia fanteziei și galopul ironiei o ia acum de-a dreptul pe „câmpia libertății” din Islazul visului (nu-i așa? - național!), simțindu-se, în fine, liber să depună mărturie. Nu în fața istoriei (care poet realist-socialist o fi clamat această infatuată nerozie?), ci mai curând în fața propriei conștiințe. Și o face fie la modul „mascat”, ca în microromanul epistolar intitulat Dublă cetățenie, fie la modul confesiunii „totale”, ca în volumul Capăt de linie. Citind paginile „cu cheie” de sub primul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în spiritul adevărului, pe baza lecturii integrale a operei. Din nefericire, alături de abordarea obiectivă, rațională, își fac loc și interpretările exagerate. Libertatea de expresie și varietatea mijloacelor de comunicare (inclusiv internetul) oferă oricui, ca să dau un exemplu, posibilitatea să-și clameze „patriotismul” folosind ad libitum decupaje din scrisul eminescian. Este, pe de o parte, efectul neputinței unor „scriitori” de a articula un punct de vedere propriu, raportat la realitățile contemporane; pe de altă parte, se ignoră complexitatea și specificul unei opere
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lucizi își pot da seama destul de bine despre propriile probleme. N-o fi franțuzul Le Pen vreo Mafalda! Sunt de acord că trebuie să negociem ferm cu orice partener extern, dar fără a agita ostentativ, „cu legitimă mândrie patriotică” (cum clama propaganda comunistă) steagul decolorat al „idependenței” ceaușiste. Aceasta nu era decât un drog bun de adormit „patrioții” cu burțile goale... „Masele” 141 îndoctrinate cu retorică naționalistă nu bănuiau că discursurile scorniceșteanului urmăreau distragerea atenției de la realitatea dură: industrializarea la galop
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și responsabilității profesionale, precum șantajul sexual? Manevrând și câțiva studenți, unii labili psihic și alții „autodemascați” (la marea înghe 157 suială „revoluționară”!) ca informatori ai securității, colegii care nu prea tipăriseră lucrări științifice (ca să nu „colaboreze” cu regimul comunist, cum clamau pe la ședințele noului „sindicat liber”) s-au „salvat” acuzând, incriminând, scornind minciuni oribile pe seama unui profesionist al cărui capital didactic și științific îl putea plasa imediat pe un loc de lider al mulțimilor „revoluționare”, devenind astfel de a dreptul periculos
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și-a cenzurat zburdălnicia fanteziei și galopul ironiei o ia acum de-a dreptul pe „câmpia libertății” din Islazul visului (nu-i așa? - național!), simțindu-se, în fine, liber să depună mărturie. Nu în fața istoriei (care poet realist-socialist o fi clamat această infatuată nerozie?), ci mai curând în fața propriei conștiințe. Și o face fie la modul „mascat”, ca în microromanul epistolar intitulat Dublă cetățenie, fie la modul confesiunii „totale”, ca în volumul Capăt de linie. Citind paginile „cu cheie” de sub primul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
poezia la nivelul valorilor europene. La 28 iunie 1940, C.A. Munteanu scrie „În limba mamei” despre „lacrimile disperate” din ochii Basarabiei” răpite. Îl anima „Întăritor” și chema la resurecție”. Ca un „profet” ori ca un Înțelept al cetății, el clama Încrezător: „Înjugă speranța/ Pe carul durerii tale; Pășește vâltoarea/Și mergi Înainte”. (Petardăă. Câte o Scrisoare de la Nistru, câte o Elegie, câte un Psalm Încredințează că „toată Basarabia i-un țintirim”; În replică se conturează limbajul retoric, grandilocvent, „Voi cuprinde
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ad nauseam că acel tenebrarium de odinioară e departe de frații săi mai mari din Amsterdam, Basel, Paris, Denver (Colorado) și Bruges la Morte. Fără a intra Într-o polemică supărătoare, Îl salutăm acum pe Ubaldo Morpurgo, al cărui glas clamează În deșert, de la douăzeci la douăzeci și trei p.m., În fiecare zi cu excepția celei de luni, sprijinit, și Încă cum, de un ales cerc de fideli care acționează, cu loialitate, În ture. De două ori am asistat la similare cenacluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]