16,985 matches
-
gât roșu. Schimbările climatice pot determina schimbări și discrepanțe în fenologia speciilor de plante influențând condițiile ecologice generale din diferite părți ale arealului speciei. Supraviețuirea speciei va depinde de capacitatea acesteia de a se adapta rapid la aceste schimbări. Modelul climatic pentru gâsca cu gât roșu estimează pierderi în zonele de cuibărit de 67% în cazul unei încălziri globale moderate, până în 2077 și cu până la 85 % în cazul unei încălziri extreme (Zöckler și Lysenko, 2000). Reducerea semnificativă a precipitațiilor
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
extreme (Zöckler și Lysenko, 2000). Reducerea semnificativă a precipitațiilor, în anii 2019 și 2020, a dus la pierderea temporară a câtorva zone-cheie, precum Lacul Tătaru, Gura Ialomiței, Lacul Beibugeac, Lacul Călărași și Lacul Nuntași. Un alt aspect asociat acestor schimbări climatice, în special în perioada de toamnă, este reprezentat de dezvoltarea insuficientă a culturilor de grâu, orz și rapiță și reducerea zonelor de hrănire, în perioada de iarnă. Ierni geroase și înzăpezite Grad de intensitate - mare Iernile geroase și lungi, cu
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Grad de intensitate - mediu Există cazuri în care unii fermieri alungă intenționat gâștele, protejându-și culturile prin evitarea pagubelor produse prin pășunat, în special în fermele cu suprafețe mai reduse. Alungarea repetată a gâștelor, în perioada ianuarie - februarie, când condițiile climatice sunt grele, iar gâștele au nevoie să se hrănească mai mult pentru acumularea de grăsime necesară migrației prenupțiale, poate afecta semnificativ starea fizică a acestora, din cauza consumului energetic crescut și a timpului redus de hrănire. Deși activitatea pastorală este
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
sălbatică Lung Existența a minimum 2 centre autorizate Surse de finanțare disponibile 5.7 Refacerea regimului hidrologic al zonelor umede aflate în stare deteriorată și menținerea nivelului hidrologic al lacurilor și zonelor umede din Anexa I Factorul antropic si impactul modificărilor climatice Scurt Regimul hidrologic al ariilor identificate este refăcut Fonduri guvernamentale, LIFE, fonduri structurale 5.8 Realizarea unui studiu despre pagubele produse de speciile de gâște culturilor agricole Factori naturali și antropici în practicile agricole Scurt Raport cu rezultatele obținute care să
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de multitudinea de servicii ecosistemice (SE) pe care acestea le oferă. În afară de serviciile de aprovizionare (produsele lemnoase și nelemnoase utilizate în consum), ecosistemele forestiere oferă servicii suport (de exemplu, cele de formare a solului), servicii de regularizare (hidrologică, climatică, antierozională etc) și servicii culturale (recreere, identitate culturală, educaționale etc). Pădurile României sunt un capital a cărui valoare este dată de continuitatea s erviciilor ecosistemice pe care le asigură pentru societate. România are o suprafață de pădure de 7 milioane
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
1 dar, cu 29% din suprafață împădurită, este sub media Uniunii Europene (UE), de 39%. Zonarea funcțională a pădurilor naționale contribuie, la momentul actual, la asigurarea cu prioritate a s erviciilor ecosistemice de regularizare a apelor, antierozionale și de protecție climatică, în cazul a 42% din pădurile din fondul forestier național (FFN). Serviciile ecosistemice (SE) 2 constituie un flux de resurse și servicii furnizate de către pădure, de care societatea beneficiază în mod direct sau indirect. Acestea se împart în: Servicii
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
îndeplinirea unor obiective globale, conform Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă 4 . De aceea, protejarea, refacerea și promovarea utilizării durabile a pădurilor, precum și stoparea declinului biodiversității sunt, la rândul lor, obiective globale. Pădurile au un rol crucial în atenuarea schimbărilor climatice și a efectelor acestora, dar și în asigurarea unor modele de consum și de producție durabile. Prin Planul Strategic al Națiunilor Unite pentru Păduri 2017-2030 5 , adoptat de Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri, s-au identificat șase Obiective globale și
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
gestionarea durabilă a pădurilor și evitarea defrișării și degradării pădurilor, prin sprijinirea investițiilor care întrunesc criteriile folosite pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punct de vedere ecologic 8 Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice (2021) - promovarea gestionării durabile a pădurilor și integrarea unor măsuri de adaptare climatică în ghidurile privind împădurirea, care să stimuleze creșterea biodiversității 9 Strategia solului a UE pentru 2030 (2021) - gestionarea pădurilor trebuie să evite practicile nesustenabile care degradează solul
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
care întrunesc criteriile folosite pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punct de vedere ecologic 8 Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice (2021) - promovarea gestionării durabile a pădurilor și integrarea unor măsuri de adaptare climatică în ghidurile privind împădurirea, care să stimuleze creșterea biodiversității 9 Strategia solului a UE pentru 2030 (2021) - gestionarea pădurilor trebuie să evite practicile nesustenabile care degradează solul, de exemplu prin compactare, eroziune sau pierderea carbonului organic din sol creșterea suprafeței
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
inclusive a comunităților rurale, în timp ce comunitățile dependente de pădure trebuie să fie evidențiate și sprijinite în mod just. Întregul sector forestier trebuie să se conecteze mai bine la economia națională și societate, contribuind la obiectivul general al neutralității climatice și independenței energetice. SNP30 integrează obiective de rezultat care au ca termen de realizare perioada 2023-2030. Direcțiile strategice formulate au ca țintă direcționarea sectorului forestier național spre realizarea, până în 2050, a unei economii durabile și neutre din punct de
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
independenței energetice. SNP30 integrează obiective de rezultat care au ca termen de realizare perioada 2023-2030. Direcțiile strategice formulate au ca țintă direcționarea sectorului forestier național spre realizarea, până în 2050, a unei economii durabile și neutre din punct de vedere climatic, oferind totodată garanția că toate ecosistemele sunt reziliente și protejate în mod adecvat. Procesul de elaboare SNP30 Procesul de elaborare a SNP30 a fost un unul obiectiv, transparent, participativ și fundamentat pe experiența specialiștilor din sectorul forestier. Procesul s-a
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
Antreprenoriatului și Turismului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Administrația Națională Apele Române, Academia Română. Din cadrul M.M.A.P au participat Direcția Generală Biodiversitate, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate, Direcția Generală Ape, Direcția Generală Evaluare Impact, Controlul Poluării și Schimbări Climatice. CADRUL STRATEGIC AL SNP30 Viziune Pădurile României cresc în suprafață, sunt sănătoase, reziliente și diverse, fiind gestionate prin instrumente adecvate și adaptate nevoilor de furnizare cu continuitate a serviciilor ecosistemice vitale, de producere sustenabilă a lemnului, de protejare a ecosistemelor
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
fiind gestionate prin instrumente adecvate și adaptate nevoilor de furnizare cu continuitate a serviciilor ecosistemice vitale, de producere sustenabilă a lemnului, de protejare a ecosistemelor forestiere valoroase, de integrare a conservării biodiversității în managementul forestier și de atenuare a schimbărilor climatice, aducând astfel beneficii sporite societății, proprietarilor de păduri, comunităților locale și bioeconomiei. Obiective generale și specifice Strategia Națională pentru Păduri - SNP30 este un document strategic care urmărește următoarele obiective generale : să asigure integrarea echilibrată a funcțiilor sociale, ecologice și economice
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
în limitele durabilității Obiectiv specific Susținerea unui sector forestier competitiv, transparent și viabil din punct de vedere socio-economic și orientat către bioeconomia circulară Aria tematica 2 Protejarea, refacerea și extinderea pădurilor din România Obiectiv specific Păduri stabile în contextul schimbărilor climatice, cu o biodiversitate bogată și cu o pondere mai mare în suprafața României Aria tematica 3 Monitorizarea strategică, colectarea, procesarea și raportarea de date privind pădurile Obiectiv specific Dezvoltarea unui sistem coerent de monitorizare a stării pădurii și a modului
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
funcționale și furnizării cu continuitate a serviciilor ecosistemice esențiale pentru societate, inclusiv prin creșterea suprafeței împădurite. Principiul asigurării stabilității ecosistemelor forestiere: politica forestieră urmărește creșterea stabilității ecosistemelor forestiere și adaptarea lor la perturbațiile tot mai frecvente, inclusiv în contextul schimbărilor climatice. Principiul reprezentativității în conservarea biodiversității: conservarea biodiversității în ecosistemele forestiere este abordată prioritar prin ariile naturale protejate, precum și prin măsuri specifice, proporțional cu gradul de periclitare a habitatelor și/sau speciilor, aplicate la nivel de ecosistem în suprafețele din afara
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
limitele durabilității Analiza contextului și definirea problemelor Pădurile au un rol extrem de important în economia și în societatea noastră , creând locuri de muncă și furnizând atât numeroase beneficii materiale (lemn, alimente, medicamente), cât și servicii ecosistemice de reglare (hidrologică, climatică, antierozională) și culturale. Politica forestieră din România se bazează pe o lungă tradiție în stabilirea și implementarea principiilor gestionării durabile a pădurilor, transpuse prin amenajamente silvice. Aplicarea principiului multifuncționalității în amenajarea pădurilor răspunde cerințelor de furnizare a produselor de lemn
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
ii) neajunsuri de natură ecologică, limitând aplicarea lucrărilor silvice necesare pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere și a tratamentelor silviculturale apropiate de natură. Produsele din lemn fabricate în mod durabil și cu o durată lungă de viață pot contribui la realizarea neutralității climatice. În țara noastră, utilizarea principiului continuității, ca fundament al gestionării durabile a pădurilor, asigură sustenabilitatea recoltelor de lemn, iar raportul dintre volumele de lemn exploatate și creșterea curentă se află sub media țărilor din UE Mai mult, gestionarea cvasitotalității (peste
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
orientat către bioeconomia circulară Direcții de acțiune, obiective de rezultat și indicatori de monitorizare DSA 1: Promovarea bioeconomiei forestiere circulare durabile prin produse din lemn cu o durată lungă de viață Deziderat: Sectorul forestier contribuie la obiectivele României privind neutralitatea climatică a economiei prin îmbunătățirea modului de utilizare a lemnului și a produselor din lemn, pentru stimularea creșterii stocurilor de CO 2 absorbit și reducerea emisiilor Obiective de rezultat și indicatori de monitorizare DSA 1: 1.1. Norme tehnice actualizate, care să
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
firesc în raport cu prevederile amenajamentelor silvice. Stabilirea, la nivel european, a unui sistem voluntar de certificare a gestionării pădurilor apropiate de natură reprezintă astfel o oportunitate pentru validarea exemplelor de bune practici de gestionare a pădurilor naționale. Manifestarea schimbărilor climatice presupune abordări ferme pentru reducerea riscurilor în contextul unor incertitudini semnificative legate de pădurile viitorului. Deși, până în momentul de față, principiile naționale de amenajare a pădurilor au asigurat o stabilitate ridicată a pădurilor României comparativ cu situația din alte
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
momentul de față, principiile naționale de amenajare a pădurilor au asigurat o stabilitate ridicată a pădurilor României comparativ cu situația din alte țări europene, se constată o lipsă de informații și modele care să arate adaptabilitatea speciilor forestiere la condițiile climatice preconizate. Astfel, este necesar un set de prevederi care să vizeze evaluarea, prognoza și cartarea riscurilor la perturbații biotice și abiotice din păduri și stabilirea unor măsuri specifice de gospodărire a pădurilor afectate de fenomenele climatice extreme sau de consecințele
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
speciilor forestiere la condițiile climatice preconizate. Astfel, este necesar un set de prevederi care să vizeze evaluarea, prognoza și cartarea riscurilor la perturbații biotice și abiotice din păduri și stabilirea unor măsuri specifice de gospodărire a pădurilor afectate de fenomenele climatice extreme sau de consecințele acestora, inclusiv managementul lemnului mort. Creșterea suprafețelor împădurite este, de asemenea, una dintre cele mai eficace strategii de atenuare a schimbărilor climatice. În contextul alinierii la politica forestieră europeană, România și-a asumat, prin Planul Național
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
din păduri și stabilirea unor măsuri specifice de gospodărire a pădurilor afectate de fenomenele climatice extreme sau de consecințele acestora, inclusiv managementul lemnului mort. Creșterea suprafețelor împădurite este, de asemenea, una dintre cele mai eficace strategii de atenuare a schimbărilor climatice. În contextul alinierii la politica forestieră europeană, România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o țintă în ceea ce privește înființarea de noi păduri, pe o suprafață de 56 de mii de hectare, până în
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
conservarea biodiversității DSA 6 Management adecvat pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere DSA 7 Creșterea suprafeței acoperite de pădure, prin împădurirea terenurilor din afara fondului forestier DSA 8 Eficientizarea furnizării serviciilor ecosistemice prin instrumente economice Obiectiv specific Păduri stabile în contextul schimbărilor climatice, cu o biodiversitate bogată și cu o pondere mai mare în suprafața României Direcții de acțiune, obiective de rezultat și indicatori de monitorizare DSA5. Gospodărirea pădurilor integrează conservarea biodiversității Deziderat: Ecosisteme forestiere stabile, reziliente, adaptate la schimbările climatice și multifuncționale
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
contextul schimbărilor climatice, cu o biodiversitate bogată și cu o pondere mai mare în suprafața României Direcții de acțiune, obiective de rezultat și indicatori de monitorizare DSA5. Gospodărirea pădurilor integrează conservarea biodiversității Deziderat: Ecosisteme forestiere stabile, reziliente, adaptate la schimbările climatice și multifuncționale, cu valoare ridicată a diversității biologice (inclusiv în păduri gospodărite activ), în care se asigură echilibrul între funcțiile economică, socială și de mediu ale pădurii Obiective de rezultat și indicatori de monitorizare DSA5: 5.1. Cadru legislativ care să
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
Număr de proiecte de investiții în amenajări specifice în FFN și valoarea aferentă DSA7. Creșterea suprafeței acoperite de pădure prin împădurirea terenurilor din afara fondului forestier Deziderat: Creșterea suprafeței acoperite de pădure și crearea unor păduri stabile în contextul schimbărilor climatice, cu o biodiversitate bogată și o capacitate crescută de stocare a carbonului. Obiective de rezultat și indicatori de monitorizare DSA7: 7.1. Terenurile pretabile împăduririi și reîmpăduririi sunt identificate până în anul 2024 Realizare Ghidul de identificare a terenurilor pretabile împăduririi
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]