56,307 matches
-
mai departe nu știu cum să-mi port Sufletul plin de pofte. Clipa-și duce Hoitul suav în spate ca pe-o cruce... Cum stau și scriu... Cum stau și scriu, îți simt suflarea-n ceafă, Cu aripile mă îmbrățișezi și-o clipă În pieptul tău cu fulgi și în al meu se înfiripă O groaznică tandrețe...
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7887_a_9212]
-
Și cine mai sunt, și de ce sunt? Căderea e absolută. Pași invizibili pe prund De stele au o mirare crudă. De coasa morții mă voi vindeca. Aud cum vine focul să mă stingă. Un vânt mărunt ciocănește în porți Din clipă în clipă, din mine în el Pentru a-i deschide din adânc în adânc. Toate vindecările înfloresc. Suntem rude cu mugurii, Părinți ai zămislirii tale, pământule, Tu ce devorezi din noi păcatul. Astfel ne conține vindecarea. De înger adoptat mă
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
mai sunt, și de ce sunt? Căderea e absolută. Pași invizibili pe prund De stele au o mirare crudă. De coasa morții mă voi vindeca. Aud cum vine focul să mă stingă. Un vânt mărunt ciocănește în porți Din clipă în clipă, din mine în el Pentru a-i deschide din adânc în adânc. Toate vindecările înfloresc. Suntem rude cu mugurii, Părinți ai zămislirii tale, pământule, Tu ce devorezi din noi păcatul. Astfel ne conține vindecarea. De înger adoptat mă ofer Ploii
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
Cerul Într-o dimineață atîtea lucruri se rezolvă cu un glonte și atîtea încă mai rămîn în așteptare ca noaptea ce visează dimineața și iubirea pe iubitul ei în brațe există gloanțe și există arme și trăgători s-apese există clipe minunate ce trec/ ca iarba cea nemuritoare juste sînt inimile în fața Cerului de unde ochi puzderie/ cît stelele mulțime stau/ peste creștete smerite lipite frunți/ înfierbîntate trupuri se caută/ mîna știutoare le îndrumă o adunare de ape se-nvolbură-n creier
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
aflu eu? Cum să aflu eu? Cum să aflu eu?... În fine se aude o voce: Ce anume? Ah, iată, vorbi Însuși Domnul-Dumnezeu eu umilul dorind de fapt să aflu de ce tăcea Bunul Domnul-Dumnezeu... Chiar de ești... și în ultima clipă a celor 999 de ani ai săi Matusalem strigă: " Oprește-te, clipă , chiar de ești - înspăimântătoare!!!!!!!!!!" Pîstaia, relieful boabelor păstaia bombată în zece sau mai multe locuri ca o ființă de zece sau mai multe ori gravidă concomitent păstaia ca
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8113_a_9438]
-
se aude o voce: Ce anume? Ah, iată, vorbi Însuși Domnul-Dumnezeu eu umilul dorind de fapt să aflu de ce tăcea Bunul Domnul-Dumnezeu... Chiar de ești... și în ultima clipă a celor 999 de ani ai săi Matusalem strigă: " Oprește-te, clipă , chiar de ești - înspăimântătoare!!!!!!!!!!" Pîstaia, relieful boabelor păstaia bombată în zece sau mai multe locuri ca o ființă de zece sau mai multe ori gravidă concomitent păstaia ca o scrofușoară sau cățea a plantelor.
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8113_a_9438]
-
împânziseră curtea, forfota păsărilor de mare și, bineînțeles, plesnetul valurilor la țărm, fiindcă Mediterana era liniștită, după două nopți de furtună. Își îndreptă spatele. Litania rugăciunii se stinse, ca ecoul unui pahar atins în cădere. Auzi numai vântul pentru o clipă și, dintr-o dată, soarele se înălță cu un cap pe deasupra mării, strălucind orbitor și țesând o rețea pe deasupra apei. Era clipa ce-o așteptase, ca în toate zilele africane, deși era sfârșit de septembrie și se făcea tot mai frig
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
Își îndreptă spatele. Litania rugăciunii se stinse, ca ecoul unui pahar atins în cădere. Auzi numai vântul pentru o clipă și, dintr-o dată, soarele se înălță cu un cap pe deasupra mării, strălucind orbitor și țesând o rețea pe deasupra apei. Era clipa ce-o așteptase, ca în toate zilele africane, deși era sfârșit de septembrie și se făcea tot mai frig. Ziua se micșorase, nopțile păreau tot mai lungi, bântuite de spirite, noaptea îi era frică, noaptea tânjea după amantul arab, plecat
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
se îndepărtă nedumerită, tremurându-și coada ridicată în sus. Câteva fire albe din blană rămaseră lipite pe pantalonul de sărbătoare. Îi era probabil foame și se gândi că poate era mai bine s-o hrănească înainte. Stătu preț de-o clipă pe gânduri și se răzgândi. Îl încurca acum, așa că n-o s-o lase să intre cu el în casă. Toader putea să-i dea de mâncare mai târziu, după ce lucrurile se vor liniști puțin. N-o să moară... Cuvântul îl făcu
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
de-ajuns un gest de-abia schițat, O rază de lumină, numai una, Răsfrîntă în oglindă, lîngă pat, Trezind roua din preș, crăpînd căpșuna Îmbrobonată, printre struguri, pe o tavă Uitată din greșeală pe podele, Un vechi dulap suind lin clipa-n slavă, Un ciucur atîrnînd de la perdele, Parcă-nmuiat, bun zahăr candel tare, De gura mea voioasă de copil, Ca să pricep că ai sosit tiptil, Îngere Mare...
îngerul Mare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8027_a_9352]
-
-i așa? se bea cafea din cești de gheață. orice femeie ar trebui să umble desculță la 10 cm deasupra vacarmului da, da, în Groenlanda numai de n-ar fi sunetul acesta și persistența lui ajunge să te oprești o clipă și totul se duce de râpă. un sunet alb despică țestele zdrobește coșul pieptului lovește peste gură cu puterea unui armăsar asta este. picioare amorțite ochii tuse cu junghiuri la ce bun să mut munții de cărți peste munții de
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
întuneric beznă și în care mii de buze se laudă foșgăitoare, dân-du-i de înțeles că nimic din ceea ce el însuși a gândit sau a sperat nu mai contează. Toate chestiile importante s-au spus și s-au făcut. Chiar în clipa aceasta milioane de inși scriu ideile pe care el a visat să le scrie și plutoane întregi de actori pozează pentru coperta unei reviste de succes. în același ritm amețitor, femei cu buze sclipitoare și bărbați zâmbitori intră în retinele
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
niciodată și nu de el eu viața am să-mi leg, ci doar de ce-i cu neputință să-nțeleg, chiar adevăr de e, cu fruntea aplecată. De-o fi aceasta boală sau anatemă veche, pe care nu le pot, o clipă, ocoli, le voi purta ca floarea la ureche... Plecat din mine, mă voi regăsi pe piept cu-nsemnele a mii de leghe - urme lăsate-n vârste de copii... Cine vâslește Chem copilăria și parcă sperii un cârd de pești, cine vâslește
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
pun elixiruri și prafuri, previzibile ierburi și săruri de aur și beau din etherul pe care-l desprind, cu degetele-sabie, dintr-un întreg mai mare. Mesaje pe fața apei am încercat să trec această diferență de ani, de săptămâni, de clipă mare; am tot spălat la orizont pământul și l-am ținut pe brațe,-n eclipsa lui totală am plâns într-o biserică înaltă și-am vrut să văd o altă-nfățișare dar timpul din altare m-a-nstrăinat pe-afară și ușa
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/8230_a_9555]
-
cartilagii de clarvăzători și cocoloașe de manuscrise - de n-aș vedea, dinspre margini, ponosita prețiozitate a cuvintelor și ce hrană sunt ele pentru perdanții de memorie afectivă și cum sunt asmuțite apoi ca într-o încăierare de ultime ore și clipe; îmi sunt atâtea pricini neprietenoase și abuzive fotogenice din profil, totuși - întrucât limitele acelea (dintre Atunci și Acum) prodigios de simple și scunde dezvoltă o formă rară de magnetism celest: până ce se contopesc într-o singură linie, prea sidefie, parcă
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
-nchircește și tremură - de parcă ar implora "fie-vă milă și frică!" - luând pe nesimțite forma punctului fix - de-acuma, nu îmi voi mai cunoaște limitele, punctual vorbind, mai mult pe șoptite... ßansa homericî începusem să fug de lume încă din clipa când mă-nvrednicisem s-o detest, să-mi convertesc această palidă și nevolnică impostură într-o orbire de sine învârtoșind echivocuri - începusem să dezghioc o infimă descurajare, presentiment salin că dinspre oricine reciprocitatea vreunui râs înfundat - fără cruzimea vreunei îndoieli
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
Emil Brumaru Îmi spui că-i seară. Ziua a fost blîndă Cu tine, mai șoptești, mă-nvălui, darnic, Cu-aroma ta neomenescă încă... O, îngere,-ți răspund, tu-mi stai zădarnic Alături... numai o femeie Știe parfumul clipei să-l desfacă Ca pe un fruct rotund și, blînd, să-mi deie Miezul mustos...
Îmi spui că-i seară... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8282_a_9607]
-
buluciri pe străzi municipale; Eu te-oi plimba aievea pe coclauri Cu fluturi și căsuțe-n crengi de arbori În care-ți odihnești trupul de silă Și de tristețe, proaspătă copilă, Numai cu mine, Puck, fără de martori. Lasă-mi o clipă părul cald în mînă Ca pe-o coroană dulce de Stăpînă...
Se-ncheie anul. Poate-i cel din urmă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8376_a_9701]
-
păstrează impresia obscură că s-a petrecut, totuși, ceva foarte straniu cu el - prea-i merge rău. Dedesubt, la cinci-șase metri sub el a fost curățat pământul și s-a întins o rogojină de către țăranii adunați să se închine: din clipă în clipă se așteaptă să se prăbușească, desconcentrat, cocoșat de atâtea gânduri negative, cu labe lungi de păianjen, vedenie colectivă.
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
obscură că s-a petrecut, totuși, ceva foarte straniu cu el - prea-i merge rău. Dedesubt, la cinci-șase metri sub el a fost curățat pământul și s-a întins o rogojină de către țăranii adunați să se închine: din clipă în clipă se așteaptă să se prăbușească, desconcentrat, cocoșat de atâtea gânduri negative, cu labe lungi de păianjen, vedenie colectivă.
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
cunoscut și jaluzelele niciunui vis nu-ți mai acoperă fereastra niciun telefon nu-ți mai tulbură necunoscutul smerit cum ființa. Interior Reiau de la capăt afișierul piciorul ușa copacul ațintindu-te cu privirile ca și cum n-ai găsi niciodată translația rămîne o clipă aprinsă bricheta cum o garoafă cum Doamne să ne-amețim cum Doamne să ne-amintim? un mînz pe micul ecran deconstruiește în voie realul moi genunchii apelor în odaia ce se eliberează de noi cum o frază cărarea asta să
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
te plimbai, Cu frunte-n cîrlionți, mireasme-n cuget, Mai mîngîind un șerpișor cu burta Sătulă-'‘ntins pe-o creangă, lîngă măr, Mai învîrtind în vîrful limbii scoase Un flutur năucit de-așa mătase, Și roșie, și plină de-adevăr, În clipa bună, cînd se coace turta Cea dulce ce-o mîncăm, puri, pe din două, Blînd podidiți de îngeri și de rouă, Rugîndu-ne: o, Doamne, dă-ne nouă Măcar o rază din lumina ce ne plouă, Dintr-un arhanghel doar un
Tu mă despoi de tot ce am pe suflet... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8231_a_9556]
-
cu forța într-o haină de blană peste capotul de mătase și au aruncat-o în stradă. Câinele rex credincios a-nsoțit-o lătrând ca apucatul. Suferința, despre care tanti marioara crezuse toată viața că o ocolește, a izbit-o într-o clipă, s-a răzbunat, cu vârf și îndesat! De atunci, în stradă a locuit tanti marioara: vara și iarna, o vedeai ici-colo prin craiova, cu haina ei de blană, cu câinele ei din ce în ce mai costeliv și mai neputincios, cu valiza ei murdară
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
să mă lăfăi între cele două limbi pe care le cunosc aproape la fel de bine, dar, orice s-ar spune, traducerea e o pierdere de vreme, iar la vârsta mea orice pierdere de vreme o voi regreta amarnic mai târziu, în clipele dinaintea sinuciderii sau când mă voi trezi diminuat în căruț... Ai luat-o razna, s-ar rățoi Marianne dacă ar putea să-mi citească gândurile, să scaneze tot ce-mi trece prin cap așa cum stau prostit în fața ordinatorului. Acum totul
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
pentru căderea în timp. Mai existau destui nehotărâți, dar aceștia nu stăteau cu mâinile în cruce, ci pe arme. Aceasta era noutatea momentului. Îi înzestrase cineva - cine, nu se putea ști, și nici să se afle curând, căci nu era clipa anchetelor. Ar fi trebuit consultat Drumezea, dar acesta nu era în apele sale, fiindcă supraveghea înregimentații temător ca nu cumva aceștia să-și îndrepte armele spre medievali. Tania aștepta încordată evenimentul care să o propulseze în rolul unei baronese înconjurate
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]