2,055 matches
-
să reconsidere problema frustrației și a competiției. În timp ce pentru primul, „starea de frustrație” poate fi modificată prin vise, prin procese de reprezentare și conceptualizare (care au rolul de a „înlocui” obiectul absent, fără a nega existența), fie prin refulare, negație, clivaj ( care au rolul de a îndepărta pe individ de sursele frustrării), pentru cel de-al doilea psihanalist, mecanismele de apărare descrise de S. Freud reprezintă doar un „sistem primar” de satisfacere a trebuințelor frustrate; la un nivel „secundar” de evaluare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
485 de parlamentari); (3) grupul parlamentarilor cu interese, problematică și retorică regională (mai ales membri UDMR, PUNR, cu studii făcute la Cluj-Napoca); (4) grupul celor tineri (sub 35 de ani, în număr de 25). Acestea au fost principalele linii de clivaj în Parlament, în termenii informației introduse în analiză. O soluție cu trei dimensiuni explică încă aproximativ 27% din inerție. Contribuția variabilelor la dimensiuni se distribuie astfel încât variabilele de supraviețuire politică explică prima dimensiune, orașul studiilor pe cea de a doua
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
deputații neafiliați și instituțiile Uniunii Europene”. Acest aspect este reglementat și de articolul 24, referitor la funcțiile Conferinței președinților, alineatul 7. Ca și în sistemele naționale de partide, în manifestele lor electorale, partidele europene au conturat un echivalent contemporan al clivajului clasic stânga-dreapta, separare reflectată inclusiv prin modul de așezare a parlamentarilor în hemiciclu. Astfel, în Adunarea Comună a CECO, cele 3 grupări politice existente la acea dată - socialiștii, creștin-democrații și liberalii - ocupau partea din stânga, respectiv dreapta și centru. Aceste 3
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
a statelor naționale și fragmentarea gândirii europene în "gândiri locale"; 3) politica lui Hitler și Holocaustul. Gândirea "locală" e doar un tribalism! Nu există decât gândire în termeni universali și transnaționali. Totodată, gândirea dialectică a întronat în societățile moderne un clivaj social-politic total, bazat pe două mari fenomene: 1) sistemul politic modern guvernare-opoziție; 2) sistemul economic modern utilitate-piață. Prin filosofia sa, Hegel nu face decât să "desăvârșească" tradiția creștină de gândire, adaptând-o unor necesități contextuale și locale sinteze nefericite ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi încurajat proliferarea homosexualității, a formelor colaterale de practică sexuală? Dacă nu cumva discursul incriminării sexualității nefirești stă la baza afirmării, cu mai multă vehemență, a unei monosexualități? În cadrul societăților noastre avem, astfel, raporturi de putere, dar și raporturi de clivaj social, de fărâmițare a oricăror forme de solidaritate civică. Aici sunt și relațiile între liderii intelectuali și politici, preocupați de ritualul lor discursiv, și tinerii tratați paternal, dar, mai degrabă, marginal și în afara formelor de putere social-politică. Punerea în genunchi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
iar ea se află în punctul de întâlnire dintre sine, suflete și deciziile care le privesc pe acestea! Epoca modernă a dus la exact opusul ideii de politică: dispreț față de sine; dispreț față de sinele celorlalți; ignorarea preocupărilor spirituale și culturale; clivaj social-politic; sărăcire a generațiilor și îndoctrinare intelectualist-politică. Politica din ultimele două secole s-a dovedit o "antipolitică", adică o mașină distructivă a statului modern ce disprețuiește omul prin tratamentele pe care i le aplică, prin practicile impersonale și fără de viață
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de principii economice, social-politice în administrarea bogățiilor și în guvernarea sufletelor! Care este tabloul acestei relații dezechilibrate a migrației capitalului și a forței de muncă de ieri și de azi? Comunism, nazism, Război Rece, emigrație masivă în Occident după 1945, clivaj social, segregație materială și rasială, multiple conflicte sociale mascate de teorii și cosmetizări intelectualo-mediatice, globaliste. Teoriile lui A. Smith, și ale unei întregi pleiade de neoliberali, sunt, în esență și prin forța lucrurilor, mult prea depășite de către dinamica globalizării. Astfel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
slabe, fenomenologic-hermeneutice și sofistice) o societate abjectă și subculturală caracterizată prin: 1) un sistem economic, social-politic corupt, sălbăticit și non-funcțional; 2) distrugere deliberată a școlilor și a sistemelor de educație; 3) restrângerea culturii scrise în spațiul social și civic; 4) clivajul ideologic și politic; 5) segregare și discriminare materială; 6) negativism și nihilism pe toate planurile etc. România de azi (1990-prezent) este un stat eșuat (a failed state, cu toată gravitatea acestei formule) prin activitatea politicienilor și a intelectualilor din prim-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
îndreptățit să respingă nocivitatea de liderisme, numită power elites. Modelul american de guvernare (prin cunoaștere și prin modele de comportament intelectual) este un dezastru concret și planetar; un dezastru difuzat în societăți slabe pentru că nu ne conduce decât spre un clivaj profund între oameni, între elite și ceilalți. Statul politic postbelic, cu servitorii lui elitiști, se manifestă ostil și descalificant la adresa discursurilor istorice disobediente politicilor sale, le plasează în marginalitatea unei societăți. Acest stat politic modern, mortificat de propria sa criză
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
făcut o meserie din emisia ori difuziunea ideilor. Lucrul acesta pare evident și în materie de educație, domeniu unde regimul comunist a intervenit cu brutalitate, sistematic, deformându-l până la schilodire. Între discursul teoretic și realitatea școlară s-a produs un clivaj care s-a tot adâncit, luând proporții alarmante în zilele noastre. O deplorabilă confuzie s-a instalat mai pretutindeni, atât cu privire la procesul instructiv-educativ, cât și pe tărâmul integrării sociale a corpului didactic. De la condiția ancilară, funcționărească, de simplă unealtă a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
neagă realitatea și se atașează de obiectul pierdut, se identifică chiar cu el. Conchide Sorin Alexandrescu, citându-l pe Freud: "El știe pe cine a pierdut, dar nu și de ce, de aceea nu poate deveni conștient. Urmează de aici un clivaj și o atitudine ambivalenta a eului"7. De aici plângerea contra sinelui, care nu ar fi, de fapt, decât o plângere contra altcuiva, identificarea obiectului iubirii și urii în unul singur. Dacă obiectul pierdut este, pentru Cioran, liceana "necredincioasa", prin
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
exclusiv asupra gestionării problemei interne palestiniene. De altfel, paradoxul geopolitic israelian actual constă tocmai în nivelul ridicat al integrării internaționale și regionale, în paralel cu scăderea unității interne. În interiorul societății israeliene au apărut tot mai multe fracturi identitare generatoare de clivaje sociale, rezultate din diversitatea originilor evreilor israelieni veniți de pretutindeni, iar problema palestiniană nu a creat niciodată atâtea dificultăți existenței statului israelian, în ciuda rezistenței militare marginale a palestinienilor. După ce a pacificat cu succes situația sa geopolitică externă, acum Israelul are
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
exil (de unde apelativul de comuniști din exterior KKE) susține atitudinea sovietică. Începînd din acest moment, analizele lor politice naționale și internaționale nu se vor mai suprapune decît arareori. Partidul comunist finlandez era la fel de dezbinat după intervenția din Cehoslovacia. Aceasta confirmă clivajele din interiorul partidului. O sciziune este evitată cu multă greutate. Reformatorii majoritari condamnă prudent intervenția, în timp ce pro-sovieticii o aprobă fără rezerve. Cît despre PCI, el își exprimă profundul său dezacord și dezaprobarea, considerînd intervenția ireconciliabilă cu principiile autonomiei și independenței
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
impresionant. Aliniat la pozițiile Moscovei și atașat marxism-leninismului, el nu va ieși din linia tradițională. Pentru minusculul partid comunist irlandez, reunificat în 1970, în majoritate compus din militanți proveniți din comunitatea catolică, chestiunile religioase și naționale ocupă prim-planul scenei. Clivajele religioase înving lupta de clasă. La scară britanică, CPGB pare mai apropiat de starea de grupuscul decît de partid. La începutul anilor '70, efectivele sale se apropie de numărul de 30.000 de membri. Rezultatele sale electorale sînt derizorii: 58
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
și filosofia se adresează unui număr mic de oameni, deoarece ele reclamă o asceză pe care majoritatea o refuză, prin alegere sau prin incapacitate. În schimb și prin definiție, nu există ideologie decît împărtășită de o multitudine de oameni. Acest clivaj între elite și mase este unul omniprezent și durabil. Gîndirea filosofică și cea științifică nu pot fi divulgate fără a fi vulgarizate; deschizîndu-se unui număr mai mare, ele degenerează. Elitele gîndirii caută în mod activ să prevină o contaminare a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
din Arabia Saudită), nevoiți să se reîntoarcă în patrie, cu consecințe dramatice asupra situației socio-economice din Yemen: creșterea ratei șomajului și sistarea fluxurilor financiare din exterior. F. Modele socio-culturale în lumea arabă Sub aspect spațial, structurile sociale definesc o seamă de clivaje/diferențieri regionale, funcție de care, după clasificarea lui Max Derruau, se identifică două tipuri de societăți (fig. 10): societăți relativ urbanizate sau în curs de urbanizare ce se suprapun însă unor societăți rurale, puternic polarizate social, în care predomină o structură
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
însă entități insalubre de tip bidonville, îngrămădite la periferia marilor ansambluri urbane, ca urmare a masivului exod rural din ultimele decenii; sunt caracteristice în arealul conurbației de pe valea Nilului, în aria exterioară a Khartoum-ului, a Algerului. Ca o consecință a clivajelor socio-economice din statele arabe și unele cartiere tradiționale (medina) pot căpăta aspect de veritabile bidonville-uri paupere, deși se află în interiorul unor orașe mari, precum nuclele istorice vechi din orașele marocane Fès, Marrakesh, Meknes sau din orașele algeriene Alger, Annaba. B.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Annaba. B. Raporturile rural-urban și transformarea spațiului politico-geografic Alături de elementele de ordin politic, economic sau militar, raporturile dintre structurile teritoriale rurale și urbane și-au adus o anumită contribuție în perioada postbelică la reconfigurarea reperelor politico-geografice, prin inducerea segregărilor teritoriale, clivajelor spațiale ori redefinirea unor centre de greutate urbană ca urmare a concentrării masive a populațiilor rurale deplasate aici. Ponderea populației rurale a scăzut continuu în lumea arabă de la 70,8% în 1950, la 55% în 1970 și 34,2% în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
generală descendentă a ruralismului se datorează acțiunii cumulate a mai multor factori, între care repartiția inegală a fondului funciar agricolși rezultatelor mediocre ale reformelor agrare întreprinse,scăderea ponderii nomazilor ca urmare a sedentarizării pe lângă marile orașe, starea de insecuritate datorată clivajelor socio-confesionale și tensiunilor intercomunitare. Repartiția inegală a fondului funciar agrar a fost una din principalele racile care a grevat dezvoltarea și modernizarea vieții socio economice rurale în secolele XIX - XX, determinând totodată menținerea ruralismului la cote ridicate (peste două treimi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de desființare a aristocrației funciare și de creare a unei păturisociale de agricultori colectivizați atașați noilor regimuri,succesele lor economice și sociale fiind mediocre. Astfel, în urma acestor reforme rural-agrare producțiile agricole nu au crescut, nivelul de trai al ruralilor și clivajele sociale rural/urban nu s-au ameliorat, iar restructurarea proprietății funciare nu a avut darul de a lega țăranii de pământ, exodul rural spre marile orașe continuând să contribuie la supraaglomerarea acestora. Efectele socio spațiale nu au fost însă identice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
toate țările arabe, au condus la restrângerea nomadismului. Fenomenul are drept consecință așezarea acestor comunități în arealele periferice ale orașelor, unde încearcă exersarea unei identități teritorializate, prin calchierea vechilor structuri tribale translate în organizarea spațiului social urban. În unele situații, clivajul rural/urban se suprapune și potențează o întreagă gamă de alte clivaje de ordin social ori confesional. Așa se întâmplă în Liban, unde coexistă 17 comunități confesionale diferite, caracterizate prin diferite regimuri socio-materiale diferite, aspect ce complică raporturile tensionate dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
așezarea acestor comunități în arealele periferice ale orașelor, unde încearcă exersarea unei identități teritorializate, prin calchierea vechilor structuri tribale translate în organizarea spațiului social urban. În unele situații, clivajul rural/urban se suprapune și potențează o întreagă gamă de alte clivaje de ordin social ori confesional. Așa se întâmplă în Liban, unde coexistă 17 comunități confesionale diferite, caracterizate prin diferite regimuri socio-materiale diferite, aspect ce complică raporturile tensionate dintre ele. În condițiile îndelungatului conflict civil (1975 - 1990), acest fapt a avut
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
primei sale maturități. Pe acest soclu identitar modelat de timp, puținele demersuri reformator-novatoare sosesc greu și oricum mult atenuate într-o societate rurală segmentată pe diferite registre circumscrise pulverizării gentilice și pe confrerii, opoziției între modernitate și tradiție, rivalităților politice, clivajelor între generații. Toate aceste elemente au perturbat de-a lungul timpului producerea efectelor modernizatoare în ruralul egiptean. Elanul demografic rural, deși relativ echilibrat față de cel din marile orașe, a alimentat și alimentează continuu exodul rural spre marile metropole egiptene, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
a devenit în timp sursa marilor inegalități economice în lumea arabofonă, fapt ce a potențat escaladarea frustrărilor și tensiunilor fratricide interarabe. Imensele disparități regionale sunt elocvent ilustrate de distribuția P.I.B. raportat la numărul de locuitori. La scara întregului spațiu arabofon clivajul maxim este dat de diferețele dintre Qatar și Somalia, sub raportul de 1/146. Chiar și în inima paradisului abundenței (peninsula arabă), discrepanțele între state sunt edificatoare, putând atinge raportul de 1/35: în Qatar se înregistrează un volum de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și să nu vezi cauzele profunde ale conflictului, care rezidă, chiar dincolo de faptul că avem într-adevăr de a face cu două lumi diferite, cu mentalități diferite, în aroganță și intoleranță, în agresivitate și umilință, în inegalități economice extreme, în clivaje sociale insurmontabile, în conflicte interetnice interminabile, în ultimă instanță în păcatele lumii, o lume, o civilizație aflată încă, în ansamblul ei, într-o fază primitivă de evoluție. Dintr-o astfel de perspectivă, se poate spune că terorism a existat din
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]