588 matches
-
și egreta pitica ("Egretta garzetta"), în colonii. Într-un copac se construiesc 30 de cuiburi pe crengile groase, asemănătoare celor al stârcului de mangrove ("Butorides striatus"), făcute de mascul din crenguțe, rădăcini și iarbă. Femelă face retușurile. Stârcii de noapte clocesc doar o dată pe an, rareori de două ori. Femelă depune de la trei până la cinci ouă în perioada aprilie-iunie. În prima zi, ouăle sunt de-un verde puternic, dar de deschid repede la o culoare verzuie sau albăstruie. Perechea le clocește
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
clocesc doar o dată pe an, rareori de două ori. Femelă depune de la trei până la cinci ouă în perioada aprilie-iunie. În prima zi, ouăle sunt de-un verde puternic, dar de deschid repede la o culoare verzuie sau albăstruie. Perechea le clocește pe rând 22-25 de zile. În zilele toride, adulții își umezesc penele pentru a le ține oualelor cald. Puii părăsesc cuibul la trei săptămâni după eclozare. În acest timp se ascund în coroanele copacilor. La 6-7 săptămâni pot zbura și
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
din Africa ("Xenopus", "Silurana", "Pseudhymenochirus" și "Hymenochirus") depun ouăle în apă din care eclozează larve mici (mormolocii). Femelele genului "Pipa" (broasca fagure) din America de Sud depun ouăle cu ajutorul unui ovipozitor în formă de pungă pe spate, în mici adâncituri, unde se clocesc și din ele ies larve, a căror metamorfoză se petrece tot în alveolele din pielea mamei; din aceste alveole iese un pui asemănător cu adultul. Broasca râioasă cu gheare ("Xenopus laevis") din Africa tropicală este o broască de 8 cm
Pipide () [Corola-website/Science/336962_a_338291]
-
negre; penajul este cenușiu cu galben-ruginiu și striații longitudinale pe piept. Sexele se aseamănă între ele. Cuibul în formă de cupă și-l fac între crengi. Din luna mai depune 4-5 ouă albastre-verzui sau smântânii pătate cu maroniu, care sunt clocite numai de femelă timp de circa 13-14 zile. Se hrănește cu insecte, pe care le prinde din zbor. Se postează pe o ramură uscată din vârf, la marginea unei poieni sau a unui loc deschis, de unde prind prăzile din zbor
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
savana, lunca. Cuiburile propriu-zise sunt confecționate din frunze, fire de iarbă și pene. Femela depune 4-7 ouă; acest număr poate varia până la 12 ouă în anii în condiții de abundență a hranei. Clocirea are loc o dată pe an. Ouăle sunt clocite de femelă timp de 21-37 de zile. Primele pene apar la puișori puțin peste patru săptămâni după ce aceștia ies din ouă. Pentru a ține prădătorii departe de cuib, ciufii de câmp obișnuiesc să o momească prefăcându-se rănite la o
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști). La o o parte din specii tuburile urinifere sunt lipsite de glomerule Malpighi. La majoritatea speciilor, masculii au un organ incubator pe fața ventrală, unde femela își depune icrele pe care masculul le clocește. Ordinul singnatiforme este îndeaproape înrudit cu cel al gasterosteiformelor, dar acesta se deosebește de gasterosteiforme prin faptul că acești pești au capul și botul mai dezvoltat, primele 5-6 vertebre alungite și sudate între ele. Reprezentanții acestui ordin sunt pești marini
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
se fălește cu aspectul propriu și al adăpostului său. Aceste umbrare dovedesc creativitatea păsărilor. Sunt unice, deoarece sunt folosite doar în perioada împerecherii. După împerechere femela își construiește un cuib în altă zonă, unde își va depune ouăle și va cloci. Dansul nupțial în grup La unele specii de păsări, mai ales la galinacee, cum sunt cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn, s-a dezvoltat o manifestare în grup a dansului nupțial. Înaintea depunerii ouălor, găinile și cocoșii de munte
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
Circus cyaneus)" este o pasăre de pradă zveltă, cu o lungime de 40-50 cm și o anvergură de 100-120 cm. Zbor asemănător cu cel al eretelui de stuf "Circus aeruginosus", dar poate ataca fulgerător prada, precum ulii. Această pasăre migratoare clocește pe terenurile deschise din Europa Centrală și de sud. Își face cuibul pe sol. Cuibărește în regiuni deschise și mlăștinoase, plantații tinere de conifere, turbării din taiga și zona subalpină. Masculul gri-argintiu, cu abdomenul și târtița albe; forma petelor negre
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
mici rozătoare, precum și cu lăcuste, gândaci sau alte insecte pe care le prind după ce le urmăresc dintr-un loc de pândă. Ouăle sunt albe. Puii ies din ou golași și orbi, și au nevoie de o îngrijire îndelungată. Ambii parteneri clocesc cu schimbul, adesea în colonii. Au fost descrise 2 genuri și 11 specii. În România trăiește o singură specie, dumbrăveanca ("Coracias garrulus")
Coraciide () [Corola-website/Science/332384_a_333713]
-
spre răsărit, și se roagă lui Dumnezeu”.... ”Așa și tu ome, nu uita de Dumnezeu, ce te roagă svinției sale ziua și noaptea”. Pentru stratocamilul spun: Stratocamilul ieste pasăre mare. Și când oao oul îl lasă în apă, și-l clocește cu ochii și caută spre el iară de va căuta într-altă parte, ea strică oul. Și iaste un șarpe lung de 50 de coți, și merge la stratocamil și stă și el lângă pasăre doară cum va căuta spre
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
Manolescu Cu: Ion Bechet, Annemary Ziegler, Silvana Ionescu, Robert Robert Emanuel, Marian Sas, Andrei Vizitiu, Raluca Iurașcu Rățușca cea urâtă este una dintre cele mai cunoscute povești ale lui Hans Christian Andersen, care are drept erou un boboc de lebădă, clocit de către o rață. Pentru că este diferit de ceilalți frați ai săi și considerat a fi chiar urât, bobocul suferă cumplit și fuge din ograda părintească. După multe peripeții, se întâlnește întâmplător cu un stol de lebede, care i se par
Povești pentru adolescenți și copii la Excelsior by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105761_a_107053]
-
și Tâmpu Locuiau unul lângă altul, se confundau unul cu altul: ocheți groși, ambii, gambe scurte, în lesă, doi căței de curte. Pute, în camera-i de sus, a grajd, dom' Prostea va fi spus despre dom' Tâmpu, - ce-a clocit un gând: Miroase-a ou clocit la Prostea. Ambii-aveau, zic zău, dreptate, dar le pica rău. Într-un incendiu, de mai an, s-au războit pe o găleată cu apă și au ars avan, cu tot cu creier și cu pleată. I-
Jan Koneffke by Șerban Foarță () [Corola-website/Journalistic/7485_a_8810]
-
se confundau unul cu altul: ocheți groși, ambii, gambe scurte, în lesă, doi căței de curte. Pute, în camera-i de sus, a grajd, dom' Prostea va fi spus despre dom' Tâmpu, - ce-a clocit un gând: Miroase-a ou clocit la Prostea. Ambii-aveau, zic zău, dreptate, dar le pica rău. Într-un incendiu, de mai an, s-au războit pe o găleată cu apă și au ars avan, cu tot cu creier și cu pleată. I-au pus alături, în sicrie; pe
Jan Koneffke by Șerban Foarță () [Corola-website/Journalistic/7485_a_8810]