1,113 matches
-
întortocheate. De cele mai multe ori, obiectele sunt acelea de care amintirea mea se izbește, care mă lovesc la genunchi, rănindu-mă, sau care mă fac să simt din nou gustul scârbei: soba de teracotă... barele de bătut covoare din fundul curților... closetul de la mezanin... cufărul din pod... un chihlimbar, de mărimea unui ou de porumbel... Aceluia care și-a păstrat în amintire, palpabile, acul de păr al mamei ori batista tatei înnodată la cele patru colțuri în arșița verii sau valoarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
festive. Special pentru mine turna peste budinca abia răsturnată din formă sirop de ciocolată și o așeza la vedere pe masa aranjată anume pentru fiu. Dar nimic dulce nu putea lupta împotriva strâmtorii. Mă deranja orice, de pildă baia și closetul care lipseau din locuința noastră. La baterie, în Kaiserhafen, existau oricum sala de duș și, foarte departe, latrina trupei. Unul lângă altul, ședeam pe vine pe bârna cu tunete. Fiecare se căca lângă fiecare. Asta nu mă deranja. Acasă, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care lipseau din locuința noastră. La baterie, în Kaiserhafen, existau oricum sala de duș și, foarte departe, latrina trupei. Unul lângă altul, ședeam pe vine pe bârna cu tunete. Fiecare se căca lângă fiecare. Asta nu mă deranja. Acasă, însă, closetul aflat la mezanin, pe care-l foloseau patru familii de chiriași, îmi devenea din ce în ce mai penibil până la scârbos, pentru că era tot timpul murdărit de copiii vecinilor sau ocupat tocmai atunci când aveai nevoie de el. O celulă plină de duhoare, ai cărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
din ce în ce mai penibil până la scârbos, pentru că era tot timpul murdărit de copiii vecinilor sau ocupat tocmai atunci când aveai nevoie de el. O celulă plină de duhoare, ai cărei pereți fuseseră mânjiți de degete murdare. Ca pe o rușine, le ascundeam celorlalți closetul situat în afara locuinței, motiv pentru care nu-l invitam la mine pe nici unul dintre colegii mei, pentru care, acasă, cada și toaleta exclusivă erau lucruri de la sine înțelese. Doar Egon Meinert, care suporta și el duhoarea unui astfel de closet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
closetul situat în afara locuinței, motiv pentru care nu-l invitam la mine pe nici unul dintre colegii mei, pentru care, acasă, cada și toaleta exclusivă erau lucruri de la sine înțelese. Doar Egon Meinert, care suporta și el duhoarea unui astfel de closet în Luisenstraße, mai venea uneori și-mi împrumuta cărți. Văgăuna cu două camere. Capcana originii. Acolo, totul îl făcea să se simtă înghesuit pe cel ce se întorcea acasă la sfârșit de săptămână. Nici măcar mâna mamei nu putea să alunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
redusă de mărfuri. Sau suferea, la fel ca tatăl și sora, din cauza scurtei șederi a fiului și fratelui, care se prefăcea că-i din cale-afară de capabil să sufere. Și totuși, locuința de două camere care-mi devenise insuportabilă și closetul pentru patru familii de la mezanin nu stau în picioare ca unic impuls cauzal pentru faptul că, într-o zi de care nu-mi mai aduc aminte, m-am prezentat voluntar. Prietenii mei din școală creșteau în locuințe cu cinci camere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
supraviețuiască războiului în civil. A vrut neapărat să-mi care valiza de carton. El, cel pe care, cât timp fusesem în creștere, îl doream dispărut, el, cel căruia îi atribuisem întreaga vină pentru strâmtoarea lcouinței de două camere și pentru closetul pentru patru familii de chiriași, el, cel pe care aș fi vrut să-l înjunghii cu pumnalul meu de Hitlerjugend și pe care-l înjunghiasem în gând în repetate rânduri, el, cel pe care, mai târziu, cineva îl imita preschimbând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
orice caz, ca personaj cu contururi ferme am înaintea ochilor un subofițer care, după ce și-a luat mâncarea, șade printre noi la masa lungă de lemn: porcul obișnuit venit de pe front. Atunci când, dintr-odată, trebuie neapărat să se ducă la closet, își pune farfuria încă plină sub supraveghere, extrăgând cu o mișcare îndemânatică din orbita dreaptă, cu două degete, o bilă de sticlă albastru-deschis și o așază pe o bucată de carne cât podul palmei, la fel de mare ca toate bucățile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
maroniu, ca masă de prânz. Ca variație la o expresie uzuală, el strigă: „Ochi de sticlă, veghează!“. După care nimeni dintre cei ce stau la masă nu-și mai poate muta privirea, până când căcănarul prudent nu s-a întors de la closet. De ce anume se agață amintirea: o natură moartă care nu a vrut să fie decât pragmatică, nicidecum artă. De altfel, mulți infanteriști purtând urmele unor răni vindecate sau veniți din spitalele de campanie fuseseră repartizați direct la compania de marș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
exilul tău”-îi spune lui V. tînăr Doctorul. „-Cu condiția ca acesta să fie doar un interimat. Condiția lui Robinson n-are sens fără salvarea sa. Dacă lumea nu-ți percepe tragedia, totul e inutil. Ca și cum ai trage apa la closet. Imaginează-ți că Pămîntul fiind distrus, ai fi singurul supraviețuitor. Ai mulțumi lui Dumnezeu că te-a scăpat?” Și, iată V. tînăr devin Robinson, ultimul. Se cheamă că deja am murit pentru că spiritul nu există decît în comuniune. Sînt un
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
seama ce putoare ar fi prin academii. Ei bine, abia acum ai cum să-ți dai seama dacă mai poți să iubești. Căci remarcabilă e doar conștiența care spală tot și salvează omului o ultimă valoare. Ceea ce-l înalță din closetul carele este.” Nu sînt de acord cu el. Îi spun: „-Ești un mincinos, Doctore. Refuzînd concluzia limpede a dezastrului te ascunzi între cei ca tine și țipi că lupți pentru umanitate.” O mare întristare îl cuprinde pe Doctor. Probabil că
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de secol, Direcția Difuzării filmelor continuă să bombardeze cu tenacitate piața ca mai tîrziu americanii Afganistanul, Iugoslavia, Irakul, cu bizarerii unde apar tot felul de dudui tăvălindu-se prin cîmpuri de spanac, realizate În studiouri de mărimea și amploarea unui closet de dentist, cu decenii În urmă, pe vremea cînd lumea era convinsă că binele Învinge răul fie și printr-o simplă bîză erotică. Acum, binele este reprezentat de Vanessa, my dream, după cum se aude În difuzoare, precum și de operatorul X
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
albinele lui au Înțepat pantera ei, s-ar putea să rămînem fără un alt mare scriitor. În altă revistă de cinematecă, Leonard Gavriliu scrie despre Ioan Petru Culianu, asasinat anul trecut la Chicago, În termenii ultimi ai rafinamentului: mortul din closet, excrement, putoarea din Chicago, creier fecaloid. Ani În șir m-am tot Întrebat cine mîzgălește pereții WC-urilor. Gavriliu mîzgălește. La cîteva minute după paragraful de mai sus, m-am dus să mă uit la televizor, rula Things Change al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de culoarea oțelului. Ce-o îngrijora, cu cât se scurgeau anii, erau banii tot mai puțini. S-a hotărât cu greu să-și ia un subchiriaș, în cămăruța de lângă bucătărie, cu intrare din vestibul. Norocul ei că mai avea un closet de serviciu, așa încât, oricine ar fi fost chiriașul, puteau sta izolați unul de celălalt, să nu se vadă, dacă n-ar fi dorit-o. Într-o zi a venit Andrei Vlădescu. I-a spus cine este, ce vrea, a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
opt, uneori mai târziu, dar înainte ca soarele să înceapă a fierbe. Neauzind nici un zgomot în camera lui, nici nu-l credea acasă. Nici în cursul nopții nu-l auzise cum, de câteva ori, ieșise din cameră să vomite în closetul din vestibul, iar dacă ar fi ajuns până la ea vreun zgomot, oricum n-ar fi pus ieșirile lui pe seama vreunei indispoziții. Fusese mai mult decât o indispoziție, iar dimineața nu mișca pentru că nu mai era în stare. A avut putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în capcană. Dar mi-a fost clar că nu mă iubești și am suferit cumplit că m-am arătat ridicolă și m-am făcut de râs. Tremuram de furie, când am ajuns la căminul studențesc, m-am închis într-un closet și am plâns. Te uram. Nu erai nici Romeo, nici Robert Redford, nu înțelegeam cum de mă făceai să sufăr atăt, te socoteam vinovat de tot... Pe urmă mi-am șters lacrimile și mi-am zis: domnul meu, ziarist sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe parchetul lustruit. Era vag conștient de muzica și glasurile puternice, de oamenii care-l băteau pe spate și îl sileau să bea cafea, dar nu și-a revenit cu totul în simțiri până ce nu s-a pomenit șezând pe closet, cu capul în mâini și pantalonii la glezne; în aer plutea gros duhoarea diareei lui și în cămăruța fără geam era tăcere. Doar el intona ca un robot un singur cuvânt fără nici o expresie, mecanic. Joan. Joan. Joan. Graham câștigase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
lacul de pe măsuța de cafea. Dar nici asta nu m-a mulțumit. Am stivuit mobila din camera de zi pe hol și am aspirat covorul. Am dus un mop în baie și am spălat robinetele, dușul și oglinzile. Am spălat closetul. Pe urmă, am trecut prin apartament cu două pungi mari negre, aruncând fiecare revistă veche, fiecare ziar îngălbenit, fiecare bilețel de care nu mai aveam nevoie și fiecare bucățică de hârtie. Nu m-am oprit decât când am dat peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
multe beții la Señor Frog’s În vacanța de primăvară, și dăduserăm gata trei sticle de vin roșu când sărbătoriserăm ziua În care ne cunoscuserăm În clasa a opta. Lily Îmi ținuse părul În timp ce eu vomam cu fața lipită de closet, după orgia de după examenele finale, și trăsese pe dreapta de patru ori pe când ne Întorceam la cămin după o noapte În care băusem opt pahare de rom și cola și interpretasem karaoke absolut oribil, cântecul Every Rose Has Its Thorn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de doi metri de mine. Eram atât de frustrată, Încât Îmi venea s-o Înhaț pe coordonatoarea evenimentelor publice, să ne repezim la toaletă și să plângem laolaltă. Sau, dacă acționam Împreună, să-i dăm un brânci Mirandei Într-un closet și să strângem mai bine eșarfa Hermès pe care o purta lejer În jurul gâtului ei slăbănog. Ar fi mai eficient să o Împing În closet, sau să o trag de eșarfă? Sau poate că cel mai bine ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să plângem laolaltă. Sau, dacă acționam Împreună, să-i dăm un brânci Mirandei Într-un closet și să strângem mai bine eșarfa Hermès pe care o purta lejer În jurul gâtului ei slăbănog. Ar fi mai eficient să o Împing În closet, sau să o trag de eșarfă? Sau poate că cel mai bine ar fi să-i vâr eșarfa aia pe gât și să mă uit cum o sufocă și... — Ahn-dre-ah! Vocea ei suna răgușit, metalic: — Ce ți-am cerut eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Duncan? Da, domnule Champion! strigă el și trase lanțul. Se uită Încă o dată la hîrtia din mînă. Nu știa ce să facă acum cu ea. În cele din urmă, o rupse mărunt și o aruncă În vîrtejul de apă din closet. — Chiar trebuie să te foiești atît, iubito? spuse Julia. Helen dădu din umeri și zise iritată: — Robinetele astea! Unul e sloi, iar celălalt Îți arde urechile. Amîndouă stăteau Întinse În baie. O făceau În fiecare sîmbătă dimineața; se așezau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
felul În care vorbeau tinerele educate din sala de așteptare a ministerului o Îngroziseră. Una dintre ele spusese cu nepăsare, „O să fie un fleac, fetelor! Doresc să vadă că nu ne vopsim și că nu folosim cuvinte ca tati sau closet sau orori de genul ăsta.“ Interviul a decurs bine, de fapt, dar nici acum, Viv nu putea auzi cuvîntul „closet“ fără să nu-și amintească momentul acela, de demult, și pe fată. CÎnd Începuse tot necazul cu Duncan, nu spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
O să fie un fleac, fetelor! Doresc să vadă că nu ne vopsim și că nu folosim cuvinte ca tati sau closet sau orori de genul ăsta.“ Interviul a decurs bine, de fapt, dar nici acum, Viv nu putea auzi cuvîntul „closet“ fără să nu-și amintească momentul acela, de demult, și pe fată. CÎnd Începuse tot necazul cu Duncan, nu spusese nimănui. Nimeni, nici măcar Betty, nu știa că are un frate. La Începutul războiului, fetele de la John Allen House o Întrebau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
urmă, o scoase din Încăpere și o goli Într-unul dintre coșurile de gunoi, din sîrmă, din biroul domnișoarei Chisholm. La ora șase și jumătate, Viv era În garderoba de la Portman Court. Stătea Într-o despărțitură a toaletei, vomînd În closet. Vomă de trei ori, apoi se Îndreptă, Închise ochii o clipă și se simți minunat de liniștită și de bine. Dar cînd Îi deschise, văzu cocoloșul cafeniu pe care Îl dăduse afară - un amestec de ceai și biscuiți garibaldi - borî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]