735 matches
-
savantei de largă recunoaștere internațională." În fine, a treia caracteristică (puterea manipulează oamenii prin intermediul limbii) nu reprezintă altceva decât consecința logică a celorlalte două un soi de circumstanțială de scop. Toate bune, frumoase, istețe și exacte. Teza de doctorat a clujeanului, redactată cu seriozitate ardelenească dusă până-n exces, induce însă ideea că "limba de lemn" ar fi uzitată (și ar caracteriza) doar statele totalitare, cu precădere comuniste. Nici o umbră de referire nu-și îngăduie să sugereze că respectivul tip de limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în metabolismul social. în cadrul acestui excurs teoretic, universitarul clujean dezvoltă și nuanțează multe teme enunțate în cartea coordonată de I. Radu (1994), care a jucat un rol decisiv în afirmarea psihologiei sociale de la noi. în acest sens, P. Iluț (2001, p. 41) considera că orientarea valorică are un rol
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu tot confortul civilizației moderne, încununată cu mândre antene satelit, în timp ce anexele și fostele acareturi pentru creșterea animalelor au fost conservate în starea în care se aflau, moarte, simple piese de muzeu „rustice” pentru plăcerea proprietarilor, în marea lor majoritate clujeni din clasa mijlocie veniți să-și petreacă vara la aer, departe de zbuciumul orașului. Mi-a plăcut felul în care locuitorii satului observau din spatele gardurilor sosirea pelerinilor în grupuri compacte, ca niște somoni care urcă firul sinuos al unui torent
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care a fost colonel... Și eu am fost tot colonel. Am aflat despre el că este redactor-șef la ziarul militar și ne-am Întâlnit În București. Eu activam În cadrul ambasadelor. Fratele lui era director general la cooperații. El era clujean - ne-am cunoscut Încă din Cluj. Și ăsta din Alba Iulia cu care am fost În același lagăr mai trăiește. Și el și-a schimbat numele, pentru că a fost maior de pompieri. În chema London și și-a schimbat numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
declarat decedat - decedat rămânea. După număr a figurat ca decedat, dar se ascundea sub un alt număr. Asta era una dintre metodele folosite. În al doilea rând, repet, această rezistență antifascistă s-a Îngrijit de tineri. - Vă amintiți de cazul clujeanului? Era vorba tot de o personalitate? - Da, Îi zicea doctor Hilel Cohn, o personalitate bine cunoscută În Transilvania: era conducătorul pe Transilvania al Partidului Comunist ilegal. Printre altele, el l-a adus aproape de Partidul Comunist pe Petru Groza... Era o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
spus unde mergeți? - Nu ni s-a spus. - Și dumneavoastră unde ați crezut că veți fi duși? - De la Komarom am aflat eu, fiind singurul medic... Mai erau câțiva colegi studenți la medicină, săracii, au murit - erau mai tineri decât mine, clujeni... Și mă chemau. Asta fiindcă știam, pentru că la Vac am lucrat ca medic... Și acolo l-am auzit vorbind pe un milițian de-al lor: „Mare porcărie! Totuși nu se poate, e cetățean maghiar, cum să predau nemților un cetățean
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vi s-a părut cel mai greu moment din viața În lagăr - cel mai dramatic, când ați crezut că nu veți mai face față? - În Buchenwald puteam să mă mișc, aveam și niște cunoștințe, printre care pe A. Darian, un clujean care era și În Comitetul Internațional, și cu care mă vedeam - chiar a doua zi mi-a adus o pâine. Știți ce Înseamnă o pâine Întreagă? Noi, care aveam, așa, o pâinică, ne pomenim, toți clujenii, cu o pâine Întreagă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe A. Darian, un clujean care era și În Comitetul Internațional, și cu care mă vedeam - chiar a doua zi mi-a adus o pâine. Știți ce Înseamnă o pâine Întreagă? Noi, care aveam, așa, o pâinică, ne pomenim, toți clujenii, cu o pâine Întreagă. Mi-a schimbat bocancii - că venisem cu bocancii ăia mici, de aur și acum degetele Încovoiate. Tot timpul Îmi curgea nasul. Făcusem o cardită reumatică, iar aici cunoșteam niște oameni care aveau grijă de mine și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
departe de Buchenwald, și a murit acolo. Dar ceilalți, circa o sută, au scăpat și au ajuns acasă. Dar eu și ai mei colegi stăteam zi și noapte. Eu nu mai știu nimic ce s-a Întâmplat. Știu că un clujean s-a dus la Weimar și s-a Întors cu o motocicletă ultimul răcnet: „Nu-ți este rușine, măi?” - „Ei, era acolo, dom’ne, nimănui nu-i pasă. Am pus mâna și am...” - „Mie Îmi spui? Lasă cineva o mașină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
respectuos să permiteți tov. Eugen Dimitriu, de la Secția Memoriale a Muzeului, să conferențieze la Cluj-Napoca, vineri 18 noiembrie 1977, ora 18, în sala Clubului „Politehnica”, în fața cadrelor universitare și a studenților. Acesta ar fi un început, în intenția noastră, a clujenilor, de a cunoaște mai îndeaproape comorile spirituale ale județului Dv. Cu mulțumiri anticipate...” În speranța materializării acestei excursii la Cluj, rog să adresați cele de cuviință familiei și să primiți calde și sincere urări de sănătate din partea lui Eugen Dimitriu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
m-a îndemnat să nu mai țin cont de nevoia de odihnă. Mi-ai adresat urări atât de calde (pentru care te rog să primești mulțumiri și din partea soției), ai întrezărit posibilitatea unei întâlniri în vară, cu un cerc de clujeni simpatici, în umbra unui cotnărel și câte alte gânduri frumoase! Retrăind sejurul clujean din toamna trecută, mi s a luminat chipul, și te-am simțit iar foarte aproape de inima mea. Dragă Georgel, nu-mi lua în nume de rău tăcerea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
trezesc pe Sadoveanu și pe Creangă, pe Băeșu sau pe Labiș, pe Ștefanelli ori pe Dimitrie Hârlescu. „Vorbescu” cu ei și-mi povestesc o mulțime de întâmplări de demult. De câte ori trec prin dreptul casei tale309, tresar și-mi spun că clujeanul Georgel aici își va aduce cărțile, în amurg. Și le voi aduce și eu pe ale mele. Și-a exprimat nu de mult, aceeași dorință, Relu. Cine știe, poate vom pune și noi o cărămidă la un impozant centru al
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fost cea mai relaxantă perioadă din pușcărie. Pentru că nu eram judecați, am fost toți într-o cameră, și acolo ne scoteau zilnic la plimbare. Când ați ajuns în Pitești, în septembrie? Da, da, prin septembrie ’48. Am fost băgați toți clujenii împreună, într-o cameră mare-mare... Era Bohotici printre noi, Munteanu Ion și alții. Unul Rusvid Matei, arădean de-al meu, care, deși era subinginer, s-a dat, spre ghinionul lui, student, a dormit în pat cu mine și în timpul bătăilor
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
atâta apropiere... Din tot lotul, n-o fost unul să nu fi primit ceva, sau unul să mănânce mai mult sau altul mai puțin. Dar cu mâncare era o problemă. Aici, la Târgșor, l-am întâlnit pe Pușcaș, din lotul clujenilor... Acest copil a ajuns la o greutate de sub 30 de kilograme, cam așa... Parcă și-acuma-l văd, cu niște ochi mari, o figură lunguiață, slăbit din cale-afară, de toate oasele i se vedeau pe corp... Nu știu cum o rezistat în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
următoare s-a amânat din cauza timpului nefavorabil, disputânduse la 11 aprilie, fotbaliștii de la „Tricolor” suferind o severă înfrângere (0-9) în fața echipei campioane a Iugoslaviei. Pentru alcătuirea formațiilor noastre, din meciurile revanșă, Comisia de fotbal a numit ca selecționer unic pe clujeanul Teofil Moraru. Meciul cel mare, România Iugoslavia, s-a disputat la 8 iunie 1922, pe stadionul Topsidere din Belgrad, în prezența a 6000 de spectatori. În formația noastră au evoluat: Ritter („Chinezul”), Szilagyi („M.T.G.”), Hirsch („K.A.C.”), Iacob („Haggibor”), Kinigli
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
serioși decât mine: Marian Popa în Istoria... lui; Grigore Codrescu într-o micromonografie a trudelor mele; Ioan Holban în Literatura.... lui de azi; Ion Rotaru în O istorie a literaturii române; Laurențiu Ulici în Literatura română contemporană, Dicționarul Academiei, Dicționarul Clujenilor. Ocazional au mai luat act de prezența mea și țin foarte mult la părerile lor Eugen Simion, Adrian Dinu Rachieru, Ion Bogdan Lefter, Constantin Călin, Vlad Sorianu, Ionel Necula, Mioara Bahna, Emil Manu, Daniel Dimitriu, Simion Bărbulescu, Emilian Marcututuror și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sfârșitul anilor '70, va fi publicată abia postum, în 1991, după căderea regimului comunist, din motive lesne de înțeles pentru cel ce a citit-o. A fost tipărită pentru întâia oară la Editura Dacia, într-o ediție îngrijită de universitarul clujean Virgil Ciomoș. Valoarea deosebită a Jurnalului lui Steinhardt a fost subliniată de toți cei care au glosat pe marginea acestei cărți, subliniindu-i-se valoarea literar-artistică, dar și cea documentară, lucru absolut normal dacă avem în vedere faptul că Jurnalul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
această "carte-eveniment" (Ion Manolescu) din perspectiva unor concepte precum: memoria, istoria, uitarea, iertarea, libertatea, curajul, credința, paradoxul. Tot atâtea teme de reflecție morală. IV.1. Povestea Jurnalului La o carte tulburătoare, o poveste tulburătoare a apariției ei. Virgil Ciomoș, universitarul clujean, îngrijitorul edițiilor succesive ale Jurnalului și cel care a publicat pentru prima dată Jurnalul în 1991, mărturisește în Notă asupra ediției (a VII-a), Editura Dacia, 2000, că: ,,Prima versiune a Jurnalului fericirii care face obiectul acestei ediții a fost
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Liviu Cangeopol, cândva bunul lui prieten, îi contesta însă apartenența la altfel inexistentul grup (cf. Bălan, 2007). Pentru Liviu A., membrii grupului au fost semnatarii scrisorii (care "fizic" nici ea n-a existat) prin care câțiva ieșeni (dar și trei clujeni și o bucureșteancă, Mariana Marin) s-au împotrivit realegerii lui Ceaușescu la conducerea PCR în noiembrie 1989 (când Liviu C. emigrase deja). Cu toată simpatia față de curajul semnatarilor acelei scrisori, mi-e greu să consider ca ei constituiau un "grup
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lui. Bacovia nu constituie o exclusivitate a băcăuanilor, chiar dacă aceștia au datorii mai mari față de el decît alții. Poetul e pentru oricine vrea să-l citească și să-l studieze. Un băcăuan nu e mai abilitat decît - să zic - un clujean, un timișorean sau un ieșean - să-l înțeleagă . Un băcăuan nu e cu necesitate un „bacovian”, cum adesea se spune sau se crede, sau un „bacovianolog”. în cazul invers ar exista batalioane de „bacovieni” și „bacovianologi”! Am fost contrariat ori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ceaușescu și încheiat în săptămâna decesului. Principalii „strategi” ai infamei acțiuni, salvatoare pentru securiștii și activiștii din Facultate, au fost „colegii” săi: Nicolae Crețu, Elvira Sorohan, Dumitru Irimia, I. Sârbu, Constantin Parfene, Doru Scărlătescu, cărora li s-a raliat și clujeanul Mircea Zaciu. Aceștia au atras și câțiva studenți, fie naivi, fie „turnători”. I s-a făcut un dosar cu delațiuni (dactilografiate la aceeași mașină de scris!) pentru excluderea de la catedră. O comisie a Senatului universitar a constatat falsul mult prea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Ceaușescu și încheiat în săptămâna decesului. Principalii „strategi” ai infamei acțiuni, salvatoare pentru securiștii și activiștii din Facultate, au fost „colegii” săi: Nicolae Crețu, Elvira Sorohan, Dumitru Irimia, I. Sârbu, Constantin Parfene, Doru Scărlătescu, cărora li s-a raliat și clujeanul Mircea Zaciu. Aceștia au atras și câțiva studenți, fie naivi, fie „turnători”. I s-a făcut un dosar cu delațiuni (dactilografiate la aceeași mașină de scris!) pentru excluderea de la catedră. O comisie a Senatului universitar a constatat falsul mult prea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care nu se transformase încă în Direcția Națio nală Anticorupție. Am acceptat și ne-am văzut toți trei undeva aproape de Ateneu, într-o zi călduroasă de vară. Îmi amintesc doar că vorbea puțin și apăsat, cu un puternic accent de clujean, și că fața lui avea o stranie paloare bolnăvicioasă. Nu mai știu exact ce am discutat timp de vreo două ore. Însă știu ce i-am răspuns Monicăi Macovei, care m-a întrebat la sfârșit ce impresie îmi lăsase procurorul
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
clare de intimidare a justiției, care erau mult mai îngrijorătoare decât șicanele anterioare. Anterior, deși eram relativ tânăr ca procuror, instrumentasem dosarul cu primarul Clujului, care era o persoană importantă în Cluj. Gheorghe Funar câștigase trei mandate. Beneficia de încrederea clujenilor. N-am simțit nici o presiune politică. Sigur, el era un om extrem de volubil, vorbea, insulta încontinuu. Am luat-o ca atare. Riscurile și neajunsurile meseriei de procuror. După aceea l-am cercetat pe un ex senator PD, dintr-o altă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
a terminat facultatea în 1991, eu am terminat în 1990. Cu toate acestea, n am fost amici. Ne cunoșteam, atât. Și în condițiile astea, nu avem o altă relație decât instituțională. Pare straniu că într-o perioadă erau foarte mulți clujeni în poziții-cheie, cam din aceeași facultate. Dumneavoastră la DNA, Emil Boc - premier, Ilie Botoș la Parchetul General, George Maior la SRI. — Da. Așa a fost. Ilie Botoș nu a avut nici un rol în numirea mea în această poziție. Emil Boc
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]