6,629 matches
-
se laudă cu asta dintr-un fel de timiditate demnă. De-aia nu și-a continuat nici cariera politică. Când mă prinde prin curte îmi toarnă discursuri la greu. Când nu, vine în biroul nostru. Ne previne, bă, dacă întind coarda, devin insuportabil, îmi spuneți, pleacă în aia a mă-tii, că avem treabă. Odată a apărut să ne comunice ultima sa descoperire. Că tot ceea ce trăim nou e decupat din Monciu-Sudinschi. Își amintea un pasaj din Rebarbor, zicea el, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
vedere, eu zic că, dacă știi cu adevărat cum să le cucerești abil, și nicidecum cum să le agăți pervers, ele sigur vor lăsa la o parte mult din materialismul lor și te vor urma. Absolut toate au o anumită coardă sensibilă în suflet, sunt convins de asta! Acum, însă, revenind la Silvia, parcă mi se face și milă. Pe dânsa deloc nu o pătează vreun astfel de defect legat de moralitate, știu bine. Ce nu-mi convine, mai exact, la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
astfel de cazuri, ea recurgea, în mod invariabil și precis, la politețe, adică la bunul său simț, care nu știa niciodată să dea greș, ci mergea direct la țintă. Bunul simț este cel care te face întotdeauna să-ți vibreze coarda sensibilă din sufletul tău. El servește întotdeauna și ca cea mai ascuțită sabie, și ca cel mai rezistent scut. Este modalitatea prin care forța din tine te face să rămâi liniștit, atunci când forța din afara ta te îndeamnă să te dezlănțui
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dinspre grădină ți-a căzut pe jumătate, acoperișul e spart și plouă În casă, lemne nai, iarna Îngheți de frig, după focul făcut cu cei câțiva ciocălăi și vreascuri adunate de prin vecini, după ce se curăță copacii și se taie corzile la vița de vie. Cu ce ne-am ales, fa, Ano? Poate tu te-ai ales cu ceva, cu acești câini lățoși și plini de pureci... Lasă, fa, Antoneto, că n-a Început lumea cu noi și, după noi, potopul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
o trăire universală, ea trăiește senzația nimicului ca pe ceva total, nimicul pe care îl trăiește cu atâta intensitate și atât de dureros îi spune că ea nu are ce căuta în această lume Zinzin trage arcușul pe strunele viorii, coarda viorii scrâșnește, spectatorii din sală plutesc în văzduh, siluete haotice, planând în văzduh, își înfige picioarele în podea, își lasă mâna să conducă arcușul ca într-un fel de transă, ascultă vocea profundă a viorii, își lipește urechea de pieptul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
piept, prin a cărei deschizătură Începu să curgă foarte repede lumina purpurie (aici domnul Martin Își trecu iar batista de-a lungul frunții cu șanțuri adânci și rămase câteva clipe tăcut). Atunci - continuă el adunându-se arcușul alunecă răgușit peste corzile viorii și sunete ca niște schelălăituri se Împrăștiară strident, În timp ce femeia umplea sala cu un râs asurzitor, care te Îngheța. Colonelul Încercă să se ridice și, nereușind, Începu să strige un NUUU prelung și să Întindă mâinile rugător spre mine
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
principal dănțuia zglobie, lăsând dâre albe peste pânza de Întuneric transparent din sală. Apoi, se focaliză din nou pe Grimmi. Acesta, cu mișcări firești, luă o chitară mică și, sprijinind-o de mijloc, Începu să-și treacă degetele subțiri peste corzile instrumentului, cu capul Înclinat melancolic peste umăr. Se auziră sunete limpezi, melodioase, Îngemănate Într-un cântec trist, care, treptat, punea stăpânire pe inimile tuturor. Mai mulți din sală sesizară ceva scânteietor pe lângă pleoapele plecate ale interpretului. Dumnezeule, cum de era
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de iureșul acelui du te vino monoton, de fierberea permanentă a trotuarelor. Și, pe lângă asta, mai era și boala. Boala aceea misterioasă, nelumească, ce-l subjuga acum Întrun ritm alert, necunoscut. Într una din zile, când stătea Întins și mângâia corzile chitarei, cu mintea departe, furat de tristețea cântecului, Își descoperi dintr-o dată unghiile subțiri și prelungi copleșite de o culoare cărbunie, ca și cum s-ar fi jucat cu funingine. La Început crezu că doar se murdărise cumva și nu acordă importanță
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
sfârșit. Când nu citea, compunea muzică. Muzica Îl ridica și-l cobora lin, pe valuri armonioase, deschizându-i lumi noi, purtându-l departe, prin locuri neștiute, unde sufletul i se Împrăștia În stropi de sunet. Degetele Îi alergau zglobii pe corzile instrumentului, lăsându-se călăuzite de puterea imaginației, de plăcerea cu care improviza. Numai că acum chitara, care În mâinile lui prindea viață ca vrăjită, răspândind În camera imensă atâta frumusețe, nu-l mai asculta . De fapt, sesiză cu un zâmbet
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
-l mai asculta . De fapt, sesiză cu un zâmbet amar că mâna dreaptă, pe care apăruse un fel de praf cenușiu, era cea care se lupta cu el, care nu-i mai răspundea aproape deloc chemării, zbătându-se neputincioasă pe corzile instrumentului. “Ce stupid!”, Își spuse. Și, aplecându-se, vomită ceva vâscos, de un vânat Întunecat. O greață necunoscută Îi ghilotină Întreg trupul. Vomită din nou, de data aceasta mai mult, deși nu mâncase nimic de zile fără număr. Întunericul viu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
deosebită când am să-ți comunic unele lucruri care și pe mine m-au șocat, dar cred că e mai bine să știi, decât să te scalzi într-o apă infestată. Alex făcu ochii mari. George întindea din ce în ce mai mult o coardă, ambele capete fiind în mâinile sale. Deși starea de surescitare a lui Alex creștea văzând cu ochii, se stăpâni. Nu voia să-l inhibe pe George. Printr-o intervenție necalculată, acesta putea rupe felii importante din povestea ce o deținea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
bijuterie de preț și îl lipi de trupul său cu o afecțiune asemenea celei cu care obișnuia să se lipească de mama și de tatăl său, în scenele lor de tandrețe. Luă apoi arcușul și trăgându-l ușor pe câteva corzi, umplu întreaga casă cu câteva sunete disparate. Nu era o melodie, dar lui i se păru că era începutul unui cântec care avea să-i încununeze viața cu o bucurie fără asemănare. Alex și Ina își imaginară cum în camera
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
-mi facă mie bine medicamentele care sunt chimice, când problemele mele erau de ordin profund-sufletești și epuizarea mea fizică se datorase muncii mele în exces. Adevărul este că eu am contribuit conștient la degradarea sănătății mele pentru că întinsesem prea mult coarda. Cum mai spuneau bătrânii noștri; nu te întinde mai mult decât ți-e plapuma că răce ști...! Asta este realitatea despre cauzele suferinței, noi suntem responsabili de apariția sau dispariția ei. Mulți nu vor accepta și nici nu vor crede
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
să fii cu băgare de seamă cum și pe unde calci. Că altfel mănânci mâncare rece. Sau și mai rău...Ți se arată un spate - ca să nu-i zic fund - cât o lume de mare și mâncare ioc - a întins coarda Pâcu, vorbind în șoaptă, cu o înfățișare șoltică. Mai bine hai să vorbim cu Costache, ca să vedem cum o dregem în astă seară. Că odată vede nașul... Care naș și care fin, Dumitre? Păi, nașii suntem noi, iar finul sau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ce rău mi ar părea să fac asta... Dumitale ți-ar părea rău să ne dai un gologan în plus - așa ca o premă - pentru că nu te lăsăm la greu, d-apoi să mai plătești și despăgubiri vaporenilor? - a întins coarda Hliboceanu. Nu mai zic nimic, pentru că văd că dreptatea îi de partea dumitale, dar... Dar ce, jupâne? Poate de sărbătorile voastre de Crăciun și Anul Nou să vă pot da un șfanț în plus peste cei cuveniți. Da’ asta să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
i-a întrebat, vrând să le audă părerea privind starea lui Hliboceanu: Îi mai bine? Da’ ce crezi tu? Hliboceanu se lasă doborât cu una cu două? Lui nici o haită de lupchi nu are ce să-i facă! - a întins coarda Cotman. Dacă-i așa, atunci chiar îi bine. Mergeți fără grijă - a răspuns Costache, ieșind după ei. Cărăușii se aflau deja în curte, îngrijindu se de bouleni. Potopul de afară i-a luat în furci și i-a scos pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
imobiliar În insulele apropiate. În timpul weekendului, zona devenea un bulevard vertical, parcurs În sus și În jos de oameni În costume de scafandru. Cheile Bicazului se umpleau de angajați ai marilor corporații, transportați la team building să facă bungee-jumping cu coarda rigidă, disciplină pe care eu o inventasem, practicând-o ani de zile sub ochii Îngroziți ai mulțimilor. Deschideai o fereastră și te ciocneai nas În nas cu un cuplu de pensionari suedezi, pentru care cățăratul pe zgârie-nori Înlocuise joggingul, te
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Descrierea aparatului și numeroasele lui aplicații sunt detaliate În lucrarea lui DaEl Walker, Cristalul, această ființă vie: „Aurametrul Cameron, construit de renumitul Vern Cameron, este alcătuit dintr-un tub de metal laminat de 7 cm, avînd la un capăt o coardă de pian de aproximativ 22 cm. Coarda este Întinsă pe o lungime de 5 cm, apoi are 6 spire Înfășurate În sens invers acelor de ceasornic. SÎrma urmează o linie dreaptă pe o lungime de Încă 15 cm și are
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
detaliate În lucrarea lui DaEl Walker, Cristalul, această ființă vie: „Aurametrul Cameron, construit de renumitul Vern Cameron, este alcătuit dintr-un tub de metal laminat de 7 cm, avînd la un capăt o coardă de pian de aproximativ 22 cm. Coarda este Întinsă pe o lungime de 5 cm, apoi are 6 spire Înfășurate În sens invers acelor de ceasornic. SÎrma urmează o linie dreaptă pe o lungime de Încă 15 cm și are la capăt o bară metalică lungă de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
au făcut ei cu țara. — Coleric, depravat, irascibil, încăpățînat, se gîndește Gulie, așa o să facem, dom’ Roja, dorințele dumneavoastră sînt ordine pentru noi. Ar fi trebuit să fi auzit măcar de mecanismul cibernetic al Galaxiei, spune Tîrnăcop, simțind că întinde coarda, Calea Lactee e o galaxie, spirală sau nu, asta rămîne de văzut, nici cercetătorul Weizsaecker nu i-a dat de capăt, deși s-a jucat îndelung cu lingurița de zahăr în ceașca cu cafea. Credeți că Bătrînul ar fi fost de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Întinderea puterii Lui! Lăudați-L În faptele Sale puternice! Lăudați-L pentru Întinderea măreției Sale! Lăudați-l cu sunet de trâmbiță! Lăudați-L cu lira și cu harfa! Lăudați-L cu tamburină și cu joc! lăudați-L cu instrumente cu coarde și cu fluier! Lăudați-L cu chimvale sunătoare, lăudați-L cu chimvale răsunătoare! Tot ce are suflare să laude pe Domnul! Lăudați-L pe Domnul! ĂPsalmul 150ă Nouăsprezece Au trecut câteva săptămâni, timp În care Antoniu a scris, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
el. O gălăgie de nedescris, un amestec de cuvinte răstite, țipete, văicăreli, Înjurături, plânsete, strigăte se fac auzite În permanență, acoperind până și șuieratul puternic al trenurilor. Se decupează cu claritate un fond sonor, ca o muzică dodecafonică, interpretată de coardele vocale ale unor ființe de pe altă planetă. Noi brazde de gunoaie Își etalează semeț Înflorirea, și, mai lipsește foarte puțin, ca deasupra celor două rulote să fie arborate drapelele mizeriei și promiscuității depline, pentru a ști odată pentru totdeauna, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și Își aruncă o privire languroasă și acră În același timp. În loc să răspundă, Konrad se Întoarse către femeie. — Dominique, spuse scoțând placid țigara din gură, Întotdeauna e o plăcere să te văd. Dominique se apropie de bărbatul cu șmirghel În loc de corzi vocale. — Dar ăsta nu e locul potrivit pentru amicul tău. Aș putea sugera eventual - Konrad se uită la bărbatul care Își scosese pălăria și Îi mototolea borul. - Cuibul Berzei? Cercetă din nou mâinile nou-venitului. Nu, La Soțul Încornorat ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ca porțelanul de Prusia. În clasa a treia deja se Îngrijea să Își netezească rochița pe abdomen - dar nu ca să arate tot timpul Îngrijită. Noi, băieții obișnuiam să ne dăm coate și să urmărim din cap ritmul În care sărea coarda, cu un aer suprem ca și când ar fi fost singură În lume. Numai dinții nu Îi erau frumoși. Mici, galbeni și dispuși parcă la nimereală, cu gingii atât de coborâte de parcă dinții Gretei s-ar fi oprit brusc din creștere. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
atât de jalnică, Încât Winkler, care juca În cealaltă echipă, reușea să-mi bage un cot În stomac și să-mi sufle mingea. De parcă aș fura dulciuri de la o fată, reflectă uitându-se la Greta Harassowitz care continua să sară coarda cu o expresie nemiloasă și codițe fluturânde. Fischl o zbughi În față imediat. Oi fi fată, Knisch, sau vreo zdreanță? Mai să nu te creadă omu’ când te vede așa de nerușinat. Cre’ că-i din cauza parfumului, adăugă pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]