3,215 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului „Pe ei, măcar, îi agresează presiunile imperiale și ale slugoilor celor care i-au dominat; asupra culturii noastre, însă, agresiunea vine din partea celor cărora le-am căutat în coarne”... Cam asta e concluzia cu care m-am întors de la o încărcată și plină de duh manifestare culturală mizileană, unde cei ce semnăm în mai multe publicații bucureștene, ne-am întălnit - și-am înflorit idei, și-am petrecut, și-am
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352005_a_353334]
-
nu numai elementarul culturii, ci orice urmă de bun simț. Astfel, fenomenul de becalizare se multiplică mereu și-n diferite sfere, pesemne prin regăsirea cărturărească pe care și-o află cei care-l mediatizează. Și-l mediatizează căutându-i în coarne, încurajându-l în prostie, în loc de a-l ține cât mai ascuns, ca pe-o rușine națională atunci când deschide gura. Olimpian, cu înțeleaptă senectute, academicianul Solomon Marcus, trecea peste acest sentiment degradant, punând totul pe seama umorului involuntar. Domnia Sa și-a dezvoltat
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352005_a_353334]
-
Cântec > ELOGIU POEZIEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU POEZIEI Lui Mircea Di nescu Suferință metafizica...poezia... duruta în os, în piele, în carne vârâta în ochi, în glezne, în coarne mai profund decât păcatul și nebunia - tangenta la punctul meu cardinal?! o, nu, perpendiculara pe piept, pururi înscrisă în cerc, ca un drept de existență în sistemul meu ideal - suferință metafizica... poezia... grea că o rază de soare, ca fulgerul
ELOGIU POEZIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352299_a_353628]
-
Toate Articolele Autorului Poetul s-a întors acum în Sine, În catedrala cea cu sfinți închiși, Unde credința nu-i un fel de boală Și nici tâlhari de dor, pândind de după uși... Și s-a întors Poetul dinspre calea Cu coarne de cerboaice drept trofee, Dinspre acea vinovăție planetară: Un crin dintr-o gradină,-acum Lactee... Pământ de flori cândva, acum pământ de stele, S-a-ntors în Cer când încă n-a cerut; De azi nu-i mai lipsește singura putere: De-
LA PLECAREA POETULUI FLACĂRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351274_a_352603]
-
-n răzăș cam zălud, care-avea la inimă fata unui boier, s-o răpească chiar de-aici, de la vadu’ Moldovei, și s-o ducă în bordeiul lui de fugar. Trebuie spus că și coniței îi chicase cu tronc flacăul cel de la coarnele plugului și că deja păcătuise cu el, spre rușinea neamului boieresc. Duduița se afla atunci la han, în drum spre M-rea Agapia, unde boierul, însoțit de arnăuți, o ducea să-și ispășească păcatul. Planul pus la cale de ibovnicul
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
la scară continentală și chiar cosmică. Și cu toate astea, Cosma Etolianu, un sfânt de etnie greacă, a declarat prin revelație divină, rețineți, la anul 1756 (!) că va veni vremea când pe acoperișurile caselor se va vedea o pereche de coarne și oamenii vor avea în casele lor câte o cutie de unde le va vorbi cel rău iar ei se vor bucura! Veți vedea că nu este vorba de o față religioasă care face fobie la progresul tehnic, ci de un
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
de a avea copii - și i-au pus Marianei nume de botez Angela. Cerbul împușcat la vânătoare a fost transformat în delicioase preparate culinare și păstrămioară, și multe carafe cu vin i-au înveselit pe participanții la botez. Și astăzi, coarnele cerbului, amintesc de botezul cu lăutari, și petrecerea care a adunat laolaltă români și unguri din împrejurimi. LA GRĂDINIȚĂ Fetița se juca în curte, cu o păpușă pe care o spăla de zor, într-o albie, cu apă încălzită la
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Cu noul an beteala se așterne Și clipă se destramă, un spațiu definit, Corola se deschide peste infinit. Se schimaba anul, a devenit bătrân, Doar amintirea se păstrează, restul fum, Iubirea ne cuprinde în cântecul aed Prin scintilații albe în coarnele de cerb. Și pocnitori, șampanie. Vine Moș Crăciun! În păr am prins o creangă ruptă din alun, Am prins bilanțul anului de truda În lacrima ascunsă care ma asuda. Un la mulți ani, prin ani. Torent de nestemate, Să curgă
LA MULTI ANI! de PETRU JIPA în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350955_a_352284]
-
Diana Cyntiana și apoi sfâșiat de proprii lui câini de vânătoare, ci să mă găsească acolo Cerbul ăl bătrân din Fortăreața carpatică, să stau de vorbă cu el și să-l rog frumos să mă ia și pe mine în coarnele lui ancestrale, genealogice și imperiale... și să mă ducă unde o vrea el... la margini de ape sau la margini de pădure, să mă îngroape, sub zăpadă argintie la rădăcina unui copac secular. Și dacă bătrânul Cerb Atlant nu va
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
cu o bucată de stofă, dar nu sintetică și să vezi ce culoare moale, mătăsoasă, caldă vei avea pe toată suprafața. Plătesc, torn două păhărele de rachiu dar nu bea. În schimb are numai cuvinte de laudă pentru dulceața de coarne de care nu mai mâncase niciodată. - Poate s-ar fi ales ceva de capul meu dacă mă țineam de desen. Dar așa... Sau poate că n-a fost să fie, ce mai. Am crescut, m-am dus în armată, m-
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
Cu un bărbat în așa funcție, nu s-ar culca ea cu unul din sistem. Cred că sunt cu vreo șase ani mai mic și am grad inferior față de al soțului... Ei, nu-i un motiv ca să nu-i pună coarne. Dar, de ce a zis de hotel? Că doar eu nu am apucat să dau vreo sugestie, Doamne ferește! Doamne? Oho, de multișor poveste nu te-am pomenit, Doamne! Și parcă mi-am propus cândva să merg la o biserică... Când mă
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
Liga Creștină, NATO, armata occidentală are și azi o comandă unică, totuși interesele apusenilor sunt diferite (...) Englezii urmăresc tenace așa-zisul echilibru de forțe, din care mereu câștigă. Nord-americanii, călcând pe urmele lor, sunt mai hotărâți să ia taurul de coarne, atât pe cel islamic, cât și pe cel pravoslavnic (...) Parisul, Berlinul, Viena, se înțeleg volens-nolens cu Moscova, care la rândul ei le face concesii substanțiale (...) Condominiumul ruso-chinez și iranienii vor să impună ceva similar anglo-americanilor, să interzică intervenția militară a
UN SECOL HIPER-RELIGIOS de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346652_a_347981]
-
mai degrabă, o radiografie parodică a existenței, în care poetul freamătă la temele grave, lovite de alienarea psihologică. Amestecul de reprezentări fantastice creează un tablou neobaroc al imaginației din care irumpe o iluminare secretă a speranței: "Bea cerbul, cerbul cu/ coarne poleite, cu mărgele la gât și la urechi cu podoabe, bea/ o gură din izvorul/ apei rațiunii, după cum scrie mare și o gură din izvorul apei/ non-rațiunii, decor pictat pe o pânză, la tarabă, la iarmaroc". Rememorarea trecutului într-un
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
și rotind cu îndemânare lasou-rile în care urmau să fie prinși viței îndărătnici și capricioși, încă închiși în boxe (padocuri) și care așteptau să se năpustească nervoși spre ținte numai de ei văzute, care i-ar fi scărpinat neîndoielnic între coarne potolindu-i, într-un rodeo inedit ca spațiu și loc de desfășurare, asistență, etc. Lecția văcarului destoinic sumețindu-și mai întâi lebărica și potrivindu-și cureaua, adunându-și și strunindu-și bine cireada este alternată cu scene de rodeo, în care
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (8) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351227_a_352556]
-
vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide peste program cireșii își mușcă buzele de ciudă sângerând în palmele copiilor fluieră craterele noaptea pe lună iar în crânguri boncăluiesc cerbi cu coarne de mătase a venit vara în câmpie mușcată în cer parcă de un câine turbat căci aleargă desculță pe miriște și o înjură bărbații de grijanie furioși că femeile întârzie pe la porți se simte peste tot miros de pușcă încărcată
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345647_a_346976]
-
mac, era o raritate. Parcă și păsările cerului coborau cu grijă pe pământ, ca să nu strivească plantele semănate de om. Grâul românesc se vindea peste granițele țării. Producția depășea nevoile. Deși se ara pământul cu plugul tras de vite, iar coarnele plugului erau ținute cu mâinile omului. Mâini de țăran. Aspre dar pline de iubire pentru glie, pentru neam. Mâini sănătoase întru iubire de pământ și de familie. Buruienile se stârpeau cu sapa și cu prășitoarea trasă de vite, mânuită de
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]
-
melc marota: - M-au furat eminamente, Eu am inventat rulota! Melc strivit, ce întâmplare! S-a decis la un consiliu: - Crimă e, cu violare! Nu de melc, de domiciliu! Doi melcuți, cu-ale lor case, Merg alăturea prin iarbă Având coarnele retrase... Fi’ndcă dragostea e oarbă! Revenind în perimetru, Melcul soaței i-a strigat: - Coarne mi-au crescut de-un metru, Este clar, m-ai înșelat! Iese melcul la plimbare, Urcă-ncet pe un grilaj Și invidia e-n floare
MORAVURI DE MELC de DAN NOREA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352170_a_353499]
-
a decis la un consiliu: - Crimă e, cu violare! Nu de melc, de domiciliu! Doi melcuți, cu-ale lor case, Merg alăturea prin iarbă Având coarnele retrase... Fi’ndcă dragostea e oarbă! Revenind în perimetru, Melcul soaței i-a strigat: - Coarne mi-au crescut de-un metru, Este clar, m-ai înșelat! Iese melcul la plimbare, Urcă-ncet pe un grilaj Și invidia e-n floare: Vede-o casă cu etaj. Vine-un melc acas’, beat cui, Dimineața pe la șase Și
MORAVURI DE MELC de DAN NOREA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352170_a_353499]
-
iarbă, îhî... acel fir de iarbă care doar cu vorbe de iubire-i pot rupe lanțurile doar cu desăvârșirea rugăciunii îi ajung pe acoperiș o să stau la pândă cu vulturul alb la marginea lumii, și ascult veștile celui ce ține coarnele lunii la piept. Referință Bibliografică: Vârful peniței / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Ileana Belean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VÂRFUL PENIŢEI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356291_a_357620]
-
cale.” Legătura dintre eu și lume, numai iubirea este capabilă să o realizeze. Pădurea, cerbii, apele, trupul, ochii, o pasăre necunoscută, iată, câteva elemente-simbol, care păstrează atmosfera de mister, creează o mitologie poetică,: ,,Cândva o pădure erai/ unduindu-ți pe coarne de cerbi/ și pe coame de cai/ apele trupului verde;acum/ ochii tăi scriu pe zare cu fum.// Rătăcirăm pe-un drum răsucit?/ O mai fi vreun leac, vreo minune?/ Cândva izvorai dinspre răsărit,/ acum dinspre soare-apune...// Din mine o
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
ai întins mâna ta și mi-ai dăruit acest Măr de aur cu toate însemnele timpului înscrise în el. Și eram gata să-mi lepăd toate zdrențele de pe mine pentru a te urma pe valuri, când deodată un Demon cu coarne de aur a coborât din cer asupra mea, mi-a luat acest Măr de aur, m-a săltat de mijloc, apoi ridicând din pământ o lespede mare și neagră m-a aruncat înăuntru ca pe o mireasă săracă, desculță, flamandă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
alt punct de sprijin decât balamaua care mai ține ușa nopții fără nici-o stea iar carul mic pe cer își frânge oiștea de sare și crapă limba cotidianului ca într-un tablou de Dali și razele de lumină ca două coarne de bou își lasă gelatina în creierul nostru și nu observă că în ochii nopții se nasc noi melodii iar nepoții nu întrezăresc simbolul pe cer când eu tot mai puțin simt copitele cailor ca o mângâiere și cer ca
ECOUL NOPŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356974_a_358303]
-
vecinul cu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurile și să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului o pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spuneți și mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce?S-a pus
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
cu o bucată de stofă, dar nu sintetică și să vezi ce culoare moale, mătăsoasă, caldă vei avea pe toată suprafața. Plătesc, torn două păhărele de rachiu dar nu bea. În schimb are numai cuvinte de laudă pentru dulceața de coarne de care nu mai mâncase niciodată. - Poate s-ar fi ales ceva de capul meu dacă mă țineam de desen. Dar așa... Sau poate că n-a fost să fie, ce mai. Am crescut, m-am dus în armată, m-
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
Și la Casa lui n-ar venii românii să se-adune. Aici pe unde a călcat până și pietrele-s sfinte, Vântul îi e prieten, stolul meu de verb, Tot urcă și-n memorie îmi încolțesc cuvinte- Stele aprinse între coarnele de cerb. În vârful degetelor intră gândul în casă, Eu rămas sub strașină la el meditez, Și parcă-l văd venind cu statura lui frumoasă Să-și apere moții de sabie și pădurea de firez. E toamnă iar în apuseni
SUB STREAŞINA CASEI LUI IANCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355607_a_356936]