17,484 matches
-
0,62. Datorită înălțimii pe care o are Dealul Lohan, marii mobilități a depozitelor geologice ce-l alcătuiesc și agrotehnicii numai parțial adecvate, procesele de modelare (pornituri, alunecări de strate, șiroiri) sunt intense. În aceste zone apar și izvoare de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de gresii). De aceea, în interiorul solelor apar suprafețe părăsite, invadate de vegetație specifică zonelor umede și cu productivitate redusă. În anii cu precipitații abundente, izvoarele de coastă declanșează în multe cazuri alunecări de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aceste zone apar și izvoare de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de gresii). De aceea, în interiorul solelor apar suprafețe părăsite, invadate de vegetație specifică zonelor umede și cu productivitate redusă. În anii cu precipitații abundente, izvoarele de coastă declanșează în multe cazuri alunecări de teren, ceea ce face ca ariile ocupate inițial cu culturi agricole să nu-și mai poată păstra utilizarea. În cursul inferior, tot pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt ceva mai extinse ca în cursul superior
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
drumul care iese din comună să-i spună Mureșului ziua-bună? Poate la capătul lui va sta fiica mea. Aici s-a terminat cartea Despre poezie au mai rămas câteva gânduri în vitrine și la școală. Am îngenunchiat ca Ardealul în coasta istoriei. Un tribun să vorbească în piețe, peste granițe, până departe, despre noi, cei născuți aici, pe Mureș, la Dunăre până la Marea cea mare. În Paraclis sunt scrise destine, pentru ei clopotele vor suna un imn și o rugăciune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
eroina. Că este vorba de crimă, suicid amoros, nu se știe, nu actul justițiar sau al folosirii revolverului o atrage, ci descrierea macabră, viziunea urâtului analizat în toată manifestarea lui, a plămânului perforat, a inimii ce încă pulsează spasmodic, a coastelor neatinse. Acest tablou naturalist va face imaginea vizuală, lait motiv al romanelor Hortensiei Papadat Bengescu. Tabloul fantasmagonic descris va rămane nefinalizat, deoarece chipurile nu sunt zugrăvite deloc, plăcerea crudă nu are portret, este manifestarea biciuitoare a simțurilor și atât. Manuela
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
însotită de tehnici moderne de menținere a tonusului corporal: hidromasaj, masaj aromoterapeutic, sauna etc. Ca stațiune de odihnă, în afara vizitării punctelor de interes turistic din oras, Breaza oferă, mai ales vara, multe plimbări pe străzile orasului, pe marginea terasei, pe coastele însorite sau în lunca Prahovei și pe colinele din apropiere. De asemenea, turiștii veniți la odihnă pot face drumeții pe trei trasee marcate cu sprijinul elevilor de la Colegiul Militar ”Dimitrie Cantemir”. Acestea sunt următoarele: -Punct galben: Parcul Brâncoveanu- str. Ocineistr
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
peste gard și se opriră drept în mijlocul ruinelor. De fapt nu mai erau decît niște urme de ziduri străvechi, multe dintre ele acoperite cu pămînt. Peste tot liniște deplină și singurătate. De jur-împrejurul cetății, pădure de brazi și fagi. Doar pe coasta ce dădea spre sat, crescuseră printre stînci și rîpe niște copaci piperniciți și strîmbi. * Ei, și acum de unde începem? întrebă nerăbdător Bărzăunul. Stați că vă arăt eu, sări imediat Virgil, sigur că presupunerile lui din noaptea trecută se vor adeveri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mai greu decît urcușul, mai ales că fiecare trebuia să răspundă atît de apărarea propriului său spate, cît și de vacă. Și cum aceasta se ospătase din belșug cu iarbă proaspătă și făcuse un burdihan destul de mare, coborîrea ei pe coasta prăpăstioasă reprezenta o problemă. Dar toate se petrecură pînă la poalele dealului cum nu se poate mai bine. Acolo însă...cine-ar fi crezut una ca asta? acolo însă lucrurile luară o întorsătură nu numai tristă, ci și amenințătoare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mîncarea lui, iar în cealaltă plasa Ilincăi. Vlad, de cum îi văzu, făcu ochii mici și întoarse capul în altă parte. Dar numaidecît fața lui se îmbujoră, cînd de el se apropie încet Ilinca și-i dădu un ghiont prietenesc în coaste. Ce stai, mă, așa, ca o coadă de tîrnăcop?... De ce nu te uiți deloc la mine?... Ce ai? N-am nimic... stăteam și eu, așa... răspunse surîzînd Vlad, oferindu-i galant mărul primit de la Nuțu. Ia-l, că-i dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
a auzit el bine, ori că Ilinca vrea să-și bată joc de el. În adîncul sufletului însă, o asemenea perspectivă i-ar fi convenit de minune. Ilinca se uită la el o clipă, apoi îi trase un ghiont în coaste: Tu n-auzi ce-ți zic? Ce te holbezi așa? Ba aud, răspunse Bărzăunul trezit cam prea dur la realitate. Sigur c-aud!... Dar cine le-a spus lor de chestia asta?... Cum de-au aflat ei de Peștera Liliecilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
putea găsi oare alt cuvînt?... Clătină de cîteva ori capul cu un fel de disperare mută și nici măcar nu întoarse ochii spre Ilinca. Haide, mă, ce-i cu tine? îl luă iar fata la rost, aplicîndu-i un nou ghiont în coaste. Ai scris, ori n-ai scris? Dar, uitîndu-se ca din întîmplare la ceas, sări ca arsă, strigînd: Formidabil!... E 6 și 5 minute! Iar noi trebuia să fim la cămin la 6 fix, că ne-așteaptă acolo domnul Nicanor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
limba copilăriei mele. Era mama mea, nu și a fratelui meu. Nu și a lui David. Mama mea își părăsise unul din copii, după care înflorise. Nu am iertat-o pentru asta niciodată. Întâi a fost acea insuportabilă durere de coaste. Ca un în ce put de lume. Ca o întoarcere în lumea aceea de sâmbure primordial, când încă nu ai coaste, ochi, piele. Sub fâșiile de pânză, carnea sângera lacomă de viață, de o nouă viață, a treia, pentru ea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
din copii, după care înflorise. Nu am iertat-o pentru asta niciodată. Întâi a fost acea insuportabilă durere de coaste. Ca un în ce put de lume. Ca o întoarcere în lumea aceea de sâmbure primordial, când încă nu ai coaste, ochi, piele. Sub fâșiile de pânză, carnea sângera lacomă de viață, de o nouă viață, a treia, pentru ea. Sub ochii lui Musa, toate fibrele ființei ei interioare sângeraseră de spaimă, de umilință, de oroare. Și atunci murise puțin, cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nasul sau limba sau, pur și simplu, îi crestaseră chipul din tâmplă în tâmplă, cum făceau adesea maurii cu femeile păcătoase, hulindu-le, astfel, frumusețea. Nu ajungea, însă, niciodată să-l atingă. Nu reușea decât să redeschidă șuvoiul dureros dintre coaste pe care-l simțea gâlgâind din vreme în vreme, semn că, da, era în viață. Încă în viață. După ceasuri multe, care poate că fuseseră zile, simțise și mirosul mâinii care-i umezea buzele, simțise atingerea care schimba fâșiile de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
se poate face nimic. În săptămânile care se scurg, licărul de viață pâlpâie din ce în ce mai slab. Îndărătnice, oasele nu mai vor să deseneze unghiuri drepte și linii continue sau boltite acolo unde au fost, odată, umeri, șolduri, genunchi. Mai cu seamă coastele împung prin pielea din ce în ce mai subțire, ca o pădure de spini. Pe Musa îl bântuie însă genele de fluture, colțurile gurii căreia i-a inventat un zâmbet născut numai pentru el. Dege tul îngreunat, nu demult, de inelul lui Solomon. Talia
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
din reportofon, Coos van Bruggen își despa che tează lucrurile, se spală pe cap, își ia halatul de baie. Privește trist o zgardă care nu mai e a nici unui câine pe care-l cheamă Finn. E slab de-i numeri coastele. Și nu mai e blond. Cum spuneam acum... nu știu câte pagini, dispariția mea a fost o întâmplare ciudată, bine determinată meteorologic, impecabil documentată și excelent structurată narativ. Părerea mea! Iată-ne reuniți într-o poveste de iubire roz-vânăt. Tu, citi toarea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
reprezentate în morfologia regiunii sunt luncile largi și terasele cu înălțimi până la 160-170 metri. Relieful în care se încadrează Municipiul Iași cuprinde o serie de coline domoale, înșirate pe stânga Văii Bahluiului, și dealuri și platouri mai impunătoare ce aparțin Coastei Iașilor, pe dreapta acestei văi. Privit de pe Dealul Repedea, acest ansamblu de înălțimi și văi are aspectul unui larg amfiteatru natural. Spre nord se desfășoară dealurile: La Coșări-200 metri, Rediului - 200 metri, Șorogari - 202 metri, Aroneanu - 218 metri, iar la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
se află extremitatea sud-estică a Dealului Mare Hârlău, iar la vest de o linie ce ar uni localitățile Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la 170200 metri în zona Dădești-Balș la 200-250 metri în zona Giurgești - Coasta Măgurii, iar la nord de satul Giurgești înălțimea maximă depășește 320 metri. Cea mai mare parte a teritoriului orașului se desfășoară în Câmpa Moldovei, mai exact în extremitatea de sud-vest a Câmpiei Jijiei Inferioare și Bahluiului. Pe valea Bahluiețului înălțimile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
parte de ce-i mai bun pe lume! Las’ că te-n vă țăm noi minte! Auzi, Vetuța noastră! Auzi, comerț ilicit! Păi nu te facem noi arșice? Las’ că vezi tu pe dracu’! Polițistul simți o arsură în spinare, printre coaste. Dădu să tragă aer în piept, dar văzu că nu-i mai ajunge. Totul pălea. Se înecă într-o lavă neagră și se prăvăli buf nind de podea cu bărbia. Babele se opriră trezite din război. Florica căscă prima gura
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
declare mulțumitor de confortabil între cei patru pereți, vărsă un ocean de lacrimi țspre disperarea lui Dumi trescu, care de data asta n-o mai iertă și o dădu în judecată) și chiar se aruncă de la etaj rupându-și două coaste și mâna stângă. Și asta numai pentru că, știut fiind faptul că totul pe lumea asta e o mare porcărie, Melania locuia la mezanin. Melania era disperată. Viața ei o luase complet razna și nici măcar nu putea avea certitudinea că data
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ceea ce mi-ai spus; tabac, nu-i place eleganța mea; de frunză, pentru a deveni călugăriță; a lui Carmen, pentru a servi un călugăr; Francisco, pentru rănile lui Cristos; barbar, însângerează-mă, că mor; de-o parte, de durere de coastă; sus, e o verde măslină; jos e un verde portocal; la mijloc e un copil dormind. Apoi îl surprinde cu altul, acesta: Chundala, ce bună ești; chundala, ce rea ești, a mâncat plantă, a băut apă, și pentru asta are
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
eu le pasc că oi de aur". „Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite", „cu-a ei mandre flori de aur", „alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite / Te Întorci a stoarce lapte din a stâncii coaste seci", „unde cerci via?a s-o-ntocme?ți, precum un faur / Cearc-a da fierului aspru formă cuget?rii reci". În acest joc al realit??îi ?i fanteziei se desf??oar? toat? aventură existen?ial? a poetului: „ Fiind b?iet, p?duri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
să se Întoarcă, să-și vadă agresorul, Însă un pumn bine țintit l-a culcat la pământ. Individul era scund și, după mișcări, mai În vârstă decât Cristian. În tăcere, apoi, l-a lovit de câteva ori cu picioarele, În coaste, În cap, cu o turbare cum lui Vasile Îi fusese rar dat să vadă. De atâta efort, individul horcăia, iar Vasile a remarcat cât de familiar Îi era horcăitul acela, cât Îl Înfricoșase cândva și cât Îl scârbea În clipa
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
iar cuvântul care stătea să sară afară e tras cu furie înapoi în gâtul ei și în mintea ei se face alb și ninge lin, în timp ce sufletul i se zbate în piept ca să iasă afară și se ciocnește de gratiile coastelor. Și vocea omului din lună conține o normalitate anor mală atunci când spune iarăși ce mai faci. Nebuna reușește să îngaime bine. Silabele îi cad singure din gură. Una după alta. Bi și ne. Fără ca ea să-și fi mișcat buzele
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
E ca la sex. Eu sunt pi față, nu pidosnic, dar dacă asta e plăcerea lui și asta știe să facă, îl lași în pace, dar nu stai cu plăcere lângă el. Ce Dumnezeu, dar Eva a fost creată din coasta lui Adam și porunca e creșteți și va înmulțiți. Și ce plăcere e asta să faci cu un bărbat, între femei, o freci, Doamne iartămă. Femeia a fost creată bărbatului spre bucuria lui, a amândurora și să facă copii. EA
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Fug repede spre casă, fericită și înspăimântata. Seară mergem în centrul orașului, se agită steaguri, se țin discursuri. Apoi întreprinderea s-a desființat, s-a furat tot. Pe strada unde locuiește sor’mea au apărut viloanțe de te crezi pe Coasta de Fildeș. Casa unde trăgea Ceaușescu e o cocioaba față de hardughiile care răsar că bureții după ploaie. O colegă, Aurelia, s-a privatizat, are magazin în cartier. Ginerele ei are brutarie și o aprovizionează cu pâine. Adevărul e că pe
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]