1,500 matches
-
și procubaneză. FARC își recrutează membrii în special din rândul țărănimii, dar și dintre muncitori, studenți și chiar preoți radicali. Conducătorii fac parte în special din clasa de mijloc, majoritatea fiind intelectuali. Banilor proveniți din traficul de droguri (în special cocaina, FARC având importante puncte de rezistență în regiunile cu plantații de coca) li se adaugă fonduri provenite din răscumpărări (răpirea fiind nu doar o tactică de intimidare a adversarilor, ci și un mijloc de a extorca sume mari de bani
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Halle, Berlin și Hamburg. A fost stagiarul lui Emil Theodor Kocher (1841-1917) (Berna), primul chirurg deținător al Premiului Nobel. Revenind la New York a fost chirurg la Roosevelt Hospital, în perioada 1882 -1886 prezentând peste 20 de lucrări. A experimentat utilizarea cocainei ca anestezic. Din nefericire a început să folosească cocaina, morfina și alcoolul în administrări proprii. Aceasta a determinat afectarea sănătății, în 1886 fiind internat o perioadă de 7 luni. La invitația prietenului său Welch, care dorea să-l ajute în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Theodor Kocher (1841-1917) (Berna), primul chirurg deținător al Premiului Nobel. Revenind la New York a fost chirurg la Roosevelt Hospital, în perioada 1882 -1886 prezentând peste 20 de lucrări. A experimentat utilizarea cocainei ca anestezic. Din nefericire a început să folosească cocaina, morfina și alcoolul în administrări proprii. Aceasta a determinat afectarea sănătății, în 1886 fiind internat o perioadă de 7 luni. La invitația prietenului său Welch, care dorea să-l ajute în problema evitării drogurilor, pleacă la Baltimore unde, în 1889
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
împiedicarea deturnării anumitor substanțe pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor sau substanțelor psihotrope, modificat prin Regulamentul (CEE) nr. 3769/1992. În legislația din țările Uniunii Europene se face o distincție clară între droguri cu risc mare pentru sănătate (de exemplu, heroină, cocaină etc.) și cele cu risc mic - așa-numitele „droguri ușoare”. În privința consumului, această distincție se traduce în reglementări specifice aplicate consumatorilor de droguri cu risc mare sau consumatorilor de „droguri ușoare”. Astfel, în Olanda și Germania, posesia pentru uz personal
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
amendă) dacă substanțele folosite prezintă un risc mare pentru sănătate. În Italia, penalitățile sunt aplicate în funcție de felul drogului utilizat. Posesia pentru uzul personal a fost scoasă de sub jurisdicția penală în anul 1990 și intră sub sancțiune administrativă. Pentru folosința heroinei, cocainei, LSD se dau sancțiuni administrative între 2 și 4 luni, iar pentru folosința canabisului și a altor amfetamine se dau pedepse între 1 și 3 luni. Sancțiunile ori penalitățile pot fi suspendate dacă incriminatul este dispus să suporte tratamentul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Suze cum Își ascunde un chicot. — Crezi că vor și copiii tăi să vadă cum e? adaug, rupînd-o În bucățele sfărîmicioase. — N-au voie ciocolată! sare ca arsă Lulu, atît de Îngrozită de zici c-am vrut să le dau cocaină sau așa ceva. Am cumpărat niște snackuri cu banane uscate. — Lulu, scumpa mea? LÎngă masa noastră apare din senin și se ghemuiește o fată cu cască. — Ești gata să vii să facem interviul radio? Și am mai vrea și o poză
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ca o altă persoană. Petele mi-au fost acoperite, iar make-up artista a fost foarte amabilă. Mi-a zis că a văzut cazuri mult mai grave și că măcar eu nu sînt o drogată care și-a pierdut mințile de la cocaină. Și nici n-am Întîrziat șase ore. Și, cel puțin, n-am adus cu mine cine știe ce cîine să ne schelălăie la cap (am sentimentul că nu se prea omoară după modele.) Părul meu e acum strălucitor și fabulos, și mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
prin neluarea în considerare a caracteristicilor agresatului (forța lui, dacă va reacționa, răul provocat etc.) și a neplăcerilor produse propriei persoane și celor apropiați. Deși există mari diferențe între efectele diferitelor droguri privind violența și actele antisociale - între marihuana și cocaină, de pildă -, ele determină, în general, o creștere a acestora. Cauzele și mecanismele sunt cele menționate la alcool, acesta din urmă fiind și el, de fapt, un drog. Trebuie însă adăugat un fapt esențial: mai mult decât în cazul băuturilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cercetătorii au semnalat În cazul consumului de steroizi, pe langă efectele somatice semnificative datorate perturbării sistemului endocrin, consumatorii pot suferi de gelozie paranoidă, iritabilitate extremă, iluzii și afectarea judecății determinată de sentimentele de invicibilitate. Efectele consumului pe termen scurt al cocainei conduc la simptome că: pupile dilatate, creșterea temperaturii corpului, tahicardie, hipertensiune, scăderea apetitului, neliniște psihomotorie, iritabilitate, insomnie, anxietate. Efectele cocainei sînt de scurtă durată iar Îndată ce drogul părăsește creierul, consumatorul experimentează un “coke crash” ce include depresie, iritabilitate și fatigabilitate
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
de gelozie paranoidă, iritabilitate extremă, iluzii și afectarea judecății determinată de sentimentele de invicibilitate. Efectele consumului pe termen scurt al cocainei conduc la simptome că: pupile dilatate, creșterea temperaturii corpului, tahicardie, hipertensiune, scăderea apetitului, neliniște psihomotorie, iritabilitate, insomnie, anxietate. Efectele cocainei sînt de scurtă durată iar Îndată ce drogul părăsește creierul, consumatorul experimentează un “coke crash” ce include depresie, iritabilitate și fatigabilitate. Dozele mari de cocaină și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la paranoia. Fumatul
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
că: pupile dilatate, creșterea temperaturii corpului, tahicardie, hipertensiune, scăderea apetitului, neliniște psihomotorie, iritabilitate, insomnie, anxietate. Efectele cocainei sînt de scurtă durată iar Îndată ce drogul părăsește creierul, consumatorul experimentează un “coke crash” ce include depresie, iritabilitate și fatigabilitate. Dozele mari de cocaină și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la paranoia. Fumatul cocainei poate produce În timpul consumului un comportament agresiv paranoid particular. Alte cercetări subliniază faptul că accesul rapid al cocainei la creier produce distorsiuni În
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
sînt de scurtă durată iar Îndată ce drogul părăsește creierul, consumatorul experimentează un “coke crash” ce include depresie, iritabilitate și fatigabilitate. Dozele mari de cocaină și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la paranoia. Fumatul cocainei poate produce În timpul consumului un comportament agresiv paranoid particular. Alte cercetări subliniază faptul că accesul rapid al cocainei la creier produce distorsiuni În perceperea semnalelor sociale și o tendință particulară de angajare În comportamente violente. În cazul consumului de heroină
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
și fatigabilitate. Dozele mari de cocaină și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la paranoia. Fumatul cocainei poate produce În timpul consumului un comportament agresiv paranoid particular. Alte cercetări subliniază faptul că accesul rapid al cocainei la creier produce distorsiuni În perceperea semnalelor sociale și o tendință particulară de angajare În comportamente violente. În cazul consumului de heroină s-a constatat că folosirea ocazionala conferă oamenilor o stare de bine reducând temporal comportamentul agresiv, pe cand o
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
acesta poate fi pus În legătură cu consumul de substanță În mai multe moduri: În primul rand, consumatorii pot să-și aleagă drogul specific care să reducă sau să intensifice anumite emoții sau trăiri. S-au raportat studii de caz În care cocaină și amphetaminele au diminuat temporar sentimentul de neajutorare și dependența, barbituricele și derivatele de opiu au redus sentimentele de furie, disperare și singurătate; iar halucinogenele și alcoolul au fost folosite pentru diminuarea sentimentelor de depresie, vina, rușine și neajutorare. Astfel
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
drogul, determinindu-l pe acesta să recurgă la acte agresive sau violență ce intră uneori În sfera criminalității. Un alt aspect care se remarcă cu ușurință este acela că anumite droguri induc direct reacții agresive și/sau violente (precum alcoolul, amphetaminele, cocaina, inhalanții) iar În cazul altor droguri modificările psihologice și psihopatologice date de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
în medicină este morfina. Opiaceele produc o stare de liniște, sentimentul de „bine” general, fizic și psihic, desprinderea de realitate, destindere musculară, distanțare de orice fel de preocupări, tensiuni psihice emoționale, stări de transă onirică etc. Din America provine alcaloidul cocaina, extrasă din frunzele de coca, drogul sacru al incașilor, utilizat în Europa inițial de P. Mantegazza și, ulterior, și de S. Freud, pentru efectele sale antidepresive și euforizante, ca anestezic, excitant intelectual și al imaginației. O altă substanță psihotropă, cunoscută
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se asociază, de regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de diferențiat de acestea. Ele pot avea un caracter agreabil sau dezagreabil. Sunt întâlnite în leziunile temporale sau bipocampice, în cazurile de schizofrenie, la epileptici, alcoolici sau în intoxicațiile cu cocaină. 4) Halucinațiile tactile sau haptice interesează analizatorul tactil-cutanat și ele sunt mai rare. Pot apărea în stările toxice, în cursul intoxicațiilor cronice cu alcool sau cocaină și la bolnavii schizofrenici. 5) Halucinațiile interoceptive și proprioceptive interesează sfera viscerală sau genitală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
temporale sau bipocampice, în cazurile de schizofrenie, la epileptici, alcoolici sau în intoxicațiile cu cocaină. 4) Halucinațiile tactile sau haptice interesează analizatorul tactil-cutanat și ele sunt mai rare. Pot apărea în stările toxice, în cursul intoxicațiilor cronice cu alcool sau cocaină și la bolnavii schizofrenici. 5) Halucinațiile interoceptive și proprioceptive interesează sfera viscerală sau genitală. Au un caracter imprecis, fiind resimțite ca niște stări cenestezice difuze, uneori ca un delir de posesiune sau sunt semnalate în cursul sindromului Cottard. 6) Halucinațiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tip hipnoid a conștiinței; - o scădere a tensiunii psihice a bolnavului; - rolul imaginilor în geneza halucinațiilor; - mecanisme neuro-biochimice cerebrale legate de metabolismul neuronal al catecolaminelor; - rolul acțiunii unor droguri psihotrope cu efect halucinogen de tipul: LSD, mescalină, psycocibină, atropină, scopolamină, cocaină, alcool etc; - deprivarea senzorială poate declanșa apariția de halucinații; - izolarea, recluziunea sau singurătatea. Din cele de mai sus, se poate desprinde faptul că tulburările de percepție ocupă un loc important în sfera psihopatologiei, ele reunind un mare număr de tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme, grade și intensități din partea acestor indivizi. Dependența poate fi legată de consumul unui singur drog sau de utilizarea mai multor droguri (politoxicomanie) și ea este consecința unei utilizări abuzive și îndelungate. Caracteristicile dependenței variază cu natura drogului utilizat (morfină, cocaină, canabis, amfetamine, barbiturice, substanțe halucinogene de sinteză etc.). Termenul de drog are mai multe semnificații. Pentru H. Solnes drogul este o substanța psihotropă de origine naturală sau sintetică, având sau nu o utilizare terapeutica și care este utilizat în doze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crește puțin în absența insuficienței renale asociate; hiperkaliemia este mai frecventă în acidozele așa zise minerale (retenție de acid sulfuric sau fosforic) decât în acidozele organice; • Distrucții celulare masive (traumatisme, arsuri, ischemia acută a membrelor); rabdomioliza indusă de lovastatin și cocaină sau liza tumorală care apare spontan sau după chimioterapie (limfoame). c. Distribuție anormală de potasiu • Deficiența în insulină: droguri care inhibă eliberarea insulinei endogene (somastatina) pot produce hiperkaliemie la pacienții cu insuficiență renală; hiperkaliemia apare frecvent în diabetul zaharat favorizat
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
legistația europeană și nici cea a Statelor Unite nu au făcut vreo distincție între diferitele metode folosite pentru vânzarea drogurilor și a băuturilor alcoolice, iar, în consecință, indivizii aveau libertatea de a consuma în voie atât droguri periculoase precum morfina sau cocaina, cât și orice formă a băuturilor alcoolice (Brecher, 1972; Baumohl, 1992, pp. 3-12). Primele măsuri de reglementare de pe piața alcoolului și a drogurilor s-au concentrat, în mod special, asupra profesiilor medicale și farmaceutice (Ammerman Ott Peggy, Tarter, 1999, p.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu privire la droguri. 76,3% dintre ei identifică inhalarea ca mod de administrare, în timp ce 56,3% menționează injectarea. Cei mai mulți (81,3%) menționează drogurile specifice străzii (aurolac, prenadez, lac, bronz, diazepam, medicamente) și apoi pe cele „tari” (68,6%), de tipul heroinei, cocainei, metadonei. Întrebați asupra riscurilor consumului de droguri, 45,9% menționează moartea, 26,7% apariția altor boli și 10,4% dependența. Este de asemenea menționat riscul de comportamente antisociale, ca și încarcerarea/închisoarea. 12,7% afirmă că li s-a întâmplat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintre prieteni, fie în familie. Toate acestea demonstrează riscul ridicat la care sunt expuși copiii romi în ceea ce privește consumul de droguri, doar prin simplul fapt că sunt în preajma unor persoane care se droghează. Cele mai cunoscute droguri sunt cele tari: marijuana, cocaina, heroina, dar și droguri specifice străzii (aurolac, bronz, prenadez), ceea ce demonstrează faptul că unii dintre ei sunt în risc de a ajunge în stradă. Acest risc este confirmat de faptul că, așa cum rezultă din datele prezentei cercetări, aproximativ 40% dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu o fac. Consumul de droguri în rândul copiilor străzii este mult mai prezent decât la copiii romi, unde, din declarațiile lor, este aproape inexistent. Pe lângă drogurile specifice străzii (aurolac, lac, prenadez), se regăsesc și consumatori de droguri tari (heroină, cocaină, marijuana), aceasta demonstrând riscul foarte mare la care sunt expuși copiii străzii în ceea ce privește consumul de droguri și consecințele consumului asupra stării de sănătate. Recomandări În vederea prevenirii transmiterii HIV/SIDA și a altor infecții cu transmitere sexuală, precum și a consumului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]