602 matches
-
noi" (Shils, 1957:139-40). 24 "Așa cum o văd eu, societatea modernă nu înseamnă o mulțime singuratică [...] Nu este o Gesselschaft lipsită de suflet, egoistă, lipsită de dragoste, de credință, total impersonală și lipsită de orice forță integrativă în afară de interes sau coerciție" (Shils, 1957:131). 25 "Integrarea unei societăți mari prin atașament, altul decât cel la un sistem central de valori, a apărut în mintea mea ca o posibilitate" (Shils, 1957:135). 26 Vezi de exemplu The interpretation of cultures, 1975. 27
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe cât posibil. Ne putem însă întreba în ce condiții este posibilă o asemenea societate. Punctul de vedere marxist, sprijinit puternic de evidența societății actuale, argumentează că, într-o societate bazată pe antagonism, democrația este vulnerabilă, fragilă, neputând structural renunța la coerciție și manipulare. O sociologie cu adevărat echidistantă este, în consecință, exclusă dintr-o asemenea societate. Ea apare mai mult ca o stare-limită spre care se aspiră. Echidistanța nu trebuie deci considerată a fi dată neproblematic. Eatrebuie construită treptat prin utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soluții în prelungirea diferitelor interese, urmând ca actorii reali să decidă în cunoștință de cauză. c) Cunoștințe despre mecanismele proceselor democratice, cultivarea valorilor și a instrumentelor democrației: valoarea realizării consensului, a participării, critica soluțiilor bazate pe exercitarea puterii și a coerciției, promovarea tehnicilor dialogului, cooperării, a negocierii democratice. În acest punct al analizei este necesar să se formuleze câteva concluzii înlegătură cu relația dintre sociologie și colectivitate. Într-o societate diferențiată,sociologia nu poate face abstracție de această diferențiere. Asupra sa
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tinde să fie scăzut pentru că decizia este înlocuită cu conformarea. Sancțiunea situației în cazul unei decizii inadecvate tinde să fie înlocuită de sancțiunea autorității pentru respectarea/nerespectarea deciziilor luate de aceasta. Autoritatea nu trebuie considerată numai ca exercitare a unei coerciții, ci,după cum argumentează Herbert A. Simon (1977), și ca o eliberare. Ea lămurește cadrele generale, oferă direcții și repere pentru deciziile concrete, făcând posibil un proces de decizie cu un grad ridicat de certitudine. Foarte adesea utilizăm în procesul decizional
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
am ales-o noi. Este necesară dedicarea de sine, și ea este cea care îl transformă pe martir din cineva care suferă și moare în cineva care poartă mărturie. Trebuie să ne ridicăm crucea; nu doar ni se impune prin coerciție exterioară. Suferința devine creativă, iar moartea devine sacrificială, dacă și numai dacă sunt acceptate de bunăvoie de cel care trebuie să sufere sau să moară<footnote Bishop Kallistos of Diokleia, „What is a martyr?”, în Sobornost (incorporating Eastern Churches Review
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
și al comportamentului politic În lumea rurală În perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra satului românesc contemporan prin intermediul analizei microsociale a două sate: Nucșoara și Scornicești. Intenția mărturisită a autorilor este de a observa dacă schimbarea politică programată, impusă prin coerciție, se menține și după Încetarea acestui proces (p. 9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece cei doi autori, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, vin din direcții metodologice diferite - Mungiu-Pippidi s-a format la școala americană de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a lungul analizei lor că procesele petrecute În cele două localități sînt similare, Încadrîndu-se În același tipar: de la „manipularea proprietății” la structura elitelor și pînă la impunerea unui anumit tip de comportament social și politic. Explicația ține de politica de coerciție deosebit de agresivă pe care statul comunist a practicat-o, de altfel, la scara Întregii societăți românești. Lucrarea este Împărțită În opt secțiuni la care se adaugă, pentru o mai bună exemplificare, trei anexe și unsprezece fotografii. Prima secțiune se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În 2000, prezintă, din perspectiva celor două tabere, evoluția relațiilor diplomatice dintre România și Statele Unite În ultimii ani ai regimului comunist. Cheia Întregii afaceri este clauza națiunii celei mai favorizate, care rămăsese practic singura legătură importantă și singurul mijloc de coerciție al americanilor. În paralel, cei doi fac un tablou al societății românești din perioada respectivă (nu trebuie uitat că inițial cartea se adresa publicului american) și al conducerii politice grupate În jurul lui Nicolae Ceaușescu. Teza centrală este aceea a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai favorizate a fost ridicată, În Împrejurări destul de ambigue, de-abia În 1988. Din mărturia lui Kirk reiese că amînarea unei reacții ferme din partea americanilor s-a datorat În principal dorinței de a păstra un mijloc - cît de neînsemnat - de coerciție asupra Bucureștiului. Într-adevăr, În felul acesta s-a permis emigrarea unor persoane În Statele Unite - cu o medie de 2.500 pe an - și s-a asigurat unor culte religioase posibilitatea practicării religiei. Aceasta este, de fapt, și justificarea americană
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lume reușește să treacă printr-o etapă de resocializare emoțională datorită bandei din care face parte și dacă această resocializare îl ajută în reconcilierea cu ceilalți copii. Și totuși, dacă resocializarea s-ar produce, ea s-ar realiza sub semnul coerciției, puterii și diferențelor categoriale între "noi" și "ceilalți". * Agresivitatea mediatizată induce agresivitate? Confruntarea cu violența prin intermediul fotografiilor, istoriilor, filmelor sau în viața de zi cu zi crește probabilitatea agresivității atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Printre modelele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au un anumit rol în declanșarea intimidării și cele luate drept țintă, fără să fi provocat chiar ele conflictul. Istoria familială a primului grup de victime, adică victimele agresive, pare a fi marcată de o socializare negativă. Calea delicvenței Învățarea coerciției și a comportamentelor de intimidare depinde de un ansamblu de variabile precum lipsa grijei părintești, agresiunea conjugală și agresiunea suportată în copilărie. Copiii supuși unei discipline severe bazată pe pedeapsa fizică resimt mari dificultăți în a prelucra informațiile sociale într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
socio-afectivă 19 sociocognitivă 19 Competiție 52, 59 Complice 40, 43, 49-50, 60, 93, 114, 162, 164, 166, 170, 201, 231 Comportament 9, 10 adulților 19 agresiv 9 aversiv 10 de apropiere 117, 119 de evitare 117, 119, 199 pro-social 117 Coerciție 17, 218 Confruntare personală 162 Context interpersonal 56-57, 177 jocuri 163 social 19, 28, 47, 83, 113, 122, 135, 188 Conștiința de sine 9 Copil abandonat 76 perturbator 78 Creativitate agresivă 83 Crimă violentă 39, 78, 101, 106, 155 Credință
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și adolescentului. Ei au obținut rezultate care susțin că practicile parentale din copilăria timpurie sunt un factor important în dezvoltarea precoce a agresivității și conduitei de opoziție. Cu alte cuvinte, agresivitatea manifestată în timpul copilăriei este clar determinată de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
moderne. Dacă, până la el, contribuțiile diverșilor autori și gânditori celebri au fost analizate și prezentate de către istoricii culturii și ai ideilor, Foucault a văzut formarea științelor omului în "arhivele lipsite de glorie, în care s-a elaborat jocul modern al coerciților asupra corpurilor, gesturilor, comportamentelor"123. De exemplu, funcția-Psi, din cadrul unor discipline moderne (psihologie, psihiatrie, psihopedagogie, psihosociologie, psihopatologie etc.), se află în panoptismul lui Bentham 124. Tehnologia politică, deopotrivă una a sufletului, a puterii și a sinelui, s-a putut realiza
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
despre un anumit eveniment din trecut, de impunere a acestora prin diverse instituții (politice, precum partidele, parlamentele, guvernele, sau culturale, precum Învățământul, arta, teatrul, literatura, muzeele, monumentele etc.) sau de contestare (prin aceleași mijloace). Axa politică vs culturală (asumare prin coerciție vs asumare prin persuasiune) este dublată de axa elite-mase populare - memoria oficială poate să fie În acord sau În conflict cu memoria populară: Cultura oficială se Întemeiază pe „formalismul dogmatic” și pe prezentarea realității În termeni mai degrabă ideali decât
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-i identificăm actorii și interesele decât prin referire la o incantatorie mișcare de egalizare a condițiilor? Preocupările urbane și dotările au vizat în mod explicit întărirea sferei vieții private în detrimentul vieții colective. Desigur, succesul acestei strategii se datorează mai puțin coerciției naive a celor dintâi filantropi (înarmarea morală a familiei, de care vorbea Frédéric Le Play, a rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în sfera privată corespunde grijii de a asigura protecția socială 67 a societății împotriva acelora care îi amenințau securitatea, sănătatea și moralitatea. Deoarece această intervenție este condiționată de comportamentele marginale, acțiunea socială a apărut, prin preocuparea sa și prin raționalitatea coerciției sale, în contradicție cu idealul democratic al respectării fiecărui individ. Aceasta este fața sordidă a socialului. Totuși, nu ar trebui oare să recunoaștem astăzi acțiunii sociale faptul de a fi servit în egală măsură liberalizării sferei private, făcând să funcționeze
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ambiguu, iată, pe scurt, ceea ce înțeleg eu. Prin stat înțeleg un tip special de asociație care se poate distinge prin măsura în care își asigură acceptarea regulilor de către toți cei asupra cărora își reclamă jurisdicția, prin intermediul mijloacelor ei superioare de coerciție. Cînd oamenii discută despre "guvern", de regulă, ei se referă la guvernul statului sub jurisdicția căruia trăiesc. De-a lungul istoriei, cu rare excepții, statele și-au exercitat jurisdicția asupra populațiilor care ocupau un anumit teritoriu (sau în unele cazuri
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
5 DE CE DEMOCRAȚIA? De ce să susținem democrația? Mai specific, de ce să susținem democrația în guvernarea unui stat? Nu uitați că statul este o asociație unică al cărei guvernămînt deține o extraordinară capacitate de a obține acceptarea regulilor sale prin intermediul forței, coerciției și violenței (printre alte mijloace). Oare nu există modalități mai bune de a conduce un stat? Un sistem de guvernămînt nedemocratic ar fi mai bun? Cuvinte despre cuvinte Pe parcursul acestui capitol voi folosi termenul democrație în sens larg pentru a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
-o mai bine, continuă argumentarea, dacă ar lăsa treburile complicate ale guvernării celor mai înțelepți decît ei cel mult o minoritate, probabil o singură persoană. În practică aceste raționalizări nu au fost niciodată eficiente, astfel că acolo unde înceta argumentul, coerciția continua. Cei mai mulți oameni nu au consimțit niciodată în mod explicit pentru a fi conduși de către superiorii lor auto-numiți; au fost forțați să consimtă. Această veche concepție și practică nu a dispărut nici astăzi. Într-o formă sau alta, încă mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și persistentă în politică este evitarea conducerii autocratice. Pe parcursul istoriei, inclusiv în vremurile noastre, lideri împinși de megalomanie, paranoia, interes personal, ideologie, naționalism, convingeri religioase, convingeri privind o superioritate genetică, sau simpla emoție și impuls au exploatat extraordinarele capacități de coerciție și violență ale statului pentru a-și servi propriile scopuri. Costurile umane ale conducerilor despotice rivalizează cu cele provocate de molime, foamete și război. Să luăm în considerare cîteva exemple din secolul al XX-lea. Sub conducerea lui Iosif Stalin
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
lume fără vreun stat, în care fiecare persoană respectă drepturile fundamentale ale tuturor celorlalți în parte, iar toate problemele care necesită hotărîri colective se rezolvă pașnic prin acord unanim, veți concluziona cu siguranță, la fel ca majoritatea, că este imposibil. Coerciția exercitată asupra unor persoane de către alte persoane, grupuri sau organizații ar fi inerentă: de exemplu, de către persoane, grupuri sau organizații care ar dori să le deposedeze de roadele muncii lor, să îi înrobească sau să îi domine pe cei mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
se naște o întrebare care s-a dovedit a fi dificilă atît în teorie, cît și în practică. Cum poți să alegi regulile pe care grupul te obligă să le respecți? Datorită capacității statului de a-și întări legile prin coerciție, întrebarea este relevantă mai ales pentru calitatea dumneavoastră de cetățean (sau supus) al unui stat. Cum puteți fi liber să alegeți legile impuse de stat și totuși, în același timp, alegîndu-le, să nu fiți liber de a le încălca? Dacă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Johns Hopkins University Press, 1994), 119-136. 2 Mark Rosenberg, "Political Obstacles to Democracy in Central America", în James M. Malloy și Mitchell Seligson, Authoritarians and Democrats: Regime Transition in Latin America (Pittsburgh: University of Pittsburgh Press, 1987), 193-250. 3 Deși coerciția nu a fost, așa cum se crede uneori, inexistentă. Copiii din școli au fost obligați în mod constant să vorbească limba engleză. Cei mai mulți dintre ei și-au pierdut repede abilitatea de a vorbi în limba lor strămoșească. Iar în afara casei și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
specialiști, comunitate, societate. Cauze ale agresivității Specialiștii identifică multiple cauze ale agresivității: factorii ereditari: disfuncții psihice, probleme neuro fiziologice, a fi victimă a unor abuzuri; factorii familiali: educație inadecvată din partea părinților, disciplină severă, lipsa unei comunicări Între părinți și copii, coerciție, supravegherea severă sau slaba supraveghere; factori ai vieții sociale: influența grupului, a tradiției, influența mass-media prin prezentarea unor modele negative, structura școlară neadecvată: un orar supraîncărcat, programă neadecvată la cerințele elevilor și ale societății. Lipsa unei comunicări Între părinți și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]