1,222 matches
-
Radu a fost trimis peste Prut. Ca și în cazul mișcării lui Ioniță Popovici, și în acest caz nu s-a făcut nici un fel de publicitate. însă, în comparație cu mișcarea lui Popovici, în cazul de față nu au fost luate măsuri coercitive împotriva conjuraților, având în vedere că proiectul lor nu a depășit stadiul intențional. Promptitudinea cu care Mihail Sturdza a informat curtea protectoare în legătură cu conjurația, i-a consolidat acestuia imaginea, înlăturând bănuielile cu privire la amestecul său în mișcarea politică a lui Ion
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
morale treptat, în funcție de vârsta lui și de dezvoltarea mintală la care se găsește. Astfel, J. Piaget distinge patru stadii succesive ale reprezentării și practicării regulii morale: a) stadiul motric corespunzător copilului de 2-3 ani, pentru care regula morală nu este coercitivă; b) stadiul egocentric, de imitare a regulii morale impuse din afară pentru copilul între 4-6 ani; Acest copil nu este preocupat de codificarea regulilor morale ci comportamentul său individual se dezvoltă paralel cu constrângerea exercitată de către adult, regula morală fiind
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
parametri tipologici, care includ o limbă dată într-o categorie de limbi cu trăsături structurale comune). Cf. DSL, s.v. normă 1. 4 Norma literară este o "expresie convențională la nivelul limbii literare a unui uzaj lingvistic dominant, impusă - cu forță coercitivă mai mare sau mai mică - oamenilor de cultură aparținând unei comunități, atunci când redactează un text. (I. Gheție, în DSL, s.v. normă 2.". " În timp ce norma lingvistică înregistrează modul "cum se spune", norma literară arată "cum trebuie să se spună"; având în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
mai mică - oamenilor de cultură aparținând unei comunități, atunci când redactează un text. (I. Gheție, în DSL, s.v. normă 2.". " În timp ce norma lingvistică înregistrează modul "cum se spune", norma literară arată "cum trebuie să se spună"; având în oarecare măsură caracter coercitiv, norma literară exercită o anumită presiune asupra vorbitorilor sau asupra celor care o utilizează în scris." (ibidem) Norma literară reglementează uzul (adică norma, în terminologia lui Coșeriu) sprijinindu-se pe particularitățile structurale ale sistemului, pentru a limita variațiile individuale (adică
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
și educată cu rigurozitate. Se ținea un registru cu tot ce făcea sau spunea ea. Prietenii ei erau cercetați îndeaproape, iar vizitele erau ținute sub observație. Iulia era o moșenitoare a tradiției iuliene în ceea ce privește încăpățânarea, așa că o astfel de abordare coercitivă o instiga la acte de rebeliune și mai mari. Primul soț a fost Marcellus, vărul ei, căsătoria a durat doi ani, din 25 î. Hr. până în 23 î. Hr., când Marcellus a murit lăsând-o văduvă la doar 16 ani. Augustus nu
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
dat inevitabil naștere. și apoi de ce s-ar plânge în toate împrejurările literaturile estice că nu sunt de multe ori bine cunoscute, luate în considerație, cultivate etc.? Vina nu este numai a culturilor occidentale. Culturile estice (împrejurări istorice nefavorabile, profund coercitive, totalitare, izolaționiste, lipsă de aspirații europene, complexe și tradiții restrictive, teorii evazioniste, chiar capitularde de tipul sabotarea și ieșirea din istorie etc.) n-au făcut adesea tot ce puteau face pentru a intra efectiv în Europa și deci a fi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
5.b) b)Timpul de tranziție are valori relativ mari, ciclul dinamic de histerezis abătându-se de la forma sa rectangulară. Valorile intensității câmpului magnetic se situează de data aceasta într-un interval mai larg, centrat în jurul unei valori de câmp coercitiv, fie ea Hc (Figura 3.5.a) unde Hc, st reprezintă valoarea intensității câmpului magnetic coercitiv pe ciclul static corespunzător valorii maxime a inducției, Bm. Pierderile de energie la parcurgerea unui ciclu de histerezis sunt numeric egale cu aria ciclului
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
de la forma sa rectangulară. Valorile intensității câmpului magnetic se situează de data aceasta într-un interval mai larg, centrat în jurul unei valori de câmp coercitiv, fie ea Hc (Figura 3.5.a) unde Hc, st reprezintă valoarea intensității câmpului magnetic coercitiv pe ciclul static corespunzător valorii maxime a inducției, Bm. Pierderile de energie la parcurgerea unui ciclu de histerezis sunt numeric egale cu aria ciclului, care în cazul particular analizat este aproximată cu o precizie suficient de mare de expresia: Din
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
și cu atât mai puțin a unor reglementări precise, prin standarde. O mare parte a cercetătorilor consideră că domeniul de aplicabilitate al aproximării Rayleigh este delimitat, în câmp, de o valoare egală cu 1/10 din valoarea intensității câmpului magnetic coercitiv pe ciclul limită de histerezis, fără a preciza care sunt motivele unei astfel de delimitări. Tinând cont de faptul că în domeniul câmpurilor de valori mediimari, evaluarea pierderilor de energie pe ciclul static de histerezis se realizează cu ajutorul formulei lui
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
astfel încât punctul A/ să coincidă cu A, se obține o pereche de puncte a1 și a2 care, atunci când A/ parcurge curba MOM/, descriu o elipsă. unde Bm și Hc sunt inducția magnetică maximă în material si, respectiv, intensitatea câmpului magnetic coercitiv. Rezultă de aici că elipsa B2ăH) permite aproximarea pierderilor prin histerezis în materialul magnetic. In aceste condiții: în care signă∂B/∂ t) este funcția signum aplicată derivatei parțiale a inducției magnetice în raport cu timpul, introdusă ca multiplicator pentru a face o
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
pentru descrierea ciclului static permite să se exprime pierderile statice ca fiind proporționale cu aria elipsei de pierderi având axele de lungime 2Bm și 2Hc, arie care este piBmHc. Se poate scrie atunci: Această expresie conduce la posibilitatea evaluării câmpului coercitiv corespunzător ciclului static sub forma: Pentru a ilustra valabilitatea acestei expresii de aproximare a câmpului magnetic coercitiv funcție de η, n și Bm sunt prezentate în tabelul IV.1 valorile de catalog Hc și valorile calculate Hcc pentru câteva dintre materialele
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
pierderi având axele de lungime 2Bm și 2Hc, arie care este piBmHc. Se poate scrie atunci: Această expresie conduce la posibilitatea evaluării câmpului coercitiv corespunzător ciclului static sub forma: Pentru a ilustra valabilitatea acestei expresii de aproximare a câmpului magnetic coercitiv funcție de η, n și Bm sunt prezentate în tabelul IV.1 valorile de catalog Hc și valorile calculate Hcc pentru câteva dintre materialele magnetice moi utilizate în prezent. Se poate observa că dacă în cazul fierului eroarea relativă de aproximare
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
și Bm sunt prezentate în tabelul IV.1 valorile de catalog Hc și valorile calculate Hcc pentru câteva dintre materialele magnetice moi utilizate în prezent. Se poate observa că dacă în cazul fierului eroarea relativă de aproximare a intensității câmpului coercitiv este destul de bună ăε=2,75%), aceasta crește în cazul aliajului Deltamax ăε=5.27%) atingând valori mari pentru Permalloy ăε=23.5%). Această diferență dintre valorile de catalog și cele calculate se justifică prin deosebirea mare care apare între
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
și cele calculate se justifică prin deosebirea mare care apare între forma ciclului de histerezis reală și forma raportat eliptică utilizată în modelare. Diferența este ilustrată și cu ajutorul valorii lui H0 care pentru Permalloy este foarte mică în comparație cu valoarea câmpului coercitiv, ceea ce face ca ciclul de histerezis static al acestui material să aibă o formă care se pretează mai degrabă unei aproximări dreptunghiulare decât uneia eliptice. Rectangularitatea ciclului de histerezis este apreciată, în mod curent, prin valoarea raportului dintre inducăiile remanentă
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
țării ; ceea ce generează o disparitate internă destul de accentuată. Folosindu-se de acest atu energetic, Moscova a oprit livrarea de resurse energetice către unele țări europene, pentru a pedepsi și sancționa unele măsuri luate în politică sau în economie. Aceste măsuri coercitive au fost luate cu scopul de a-și păstra o influență sporită. Din punctul de vedere al moștenirii poporului rus, aceștia au fost urmași unor mari imperii ĂImperiul Țarist și Uniunea Sovietică sau Imperiul cel Rău) care și-au fundamentat
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
europene. Faza inițială a proiectului este completă și conductele au ajuns pe teritoriul Siriei. Însă principala problemă rămâne că statele care participă activ la proiect Ădețin acțiuni în companie) sunt încă dependente de importul rus, „făcându-le vulnerabile la acțiunile coercitive"2. „Egiptul a început livrarea de gaz natural către Siria, printr-o conductă ce traversează Iordania - parte a proiectului Arab Gas Pipeline. Este primul pas într-o strategie care vizează exportul de gaz către Europa."3 Aceste conducte care încep
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
a Federației 300 Ali Tekin, Titlul Articolului: Turkey and E.U. Energy Security: The Pipeline Connection, Titlul Jurnal: East European Quarterly, Volume: 42, Issue: 4, 2008, 301 Cristina Băhnăreanu, op. cit., p. 44; 9 Ruse este în principal bazată pe modul coercitiv în care își folosește resursele energetice și pe felul în care aceasta își consolidează poziția de mare actor economic. „Un factor de risc la adresa securității îl reprezintă dependența energetică. Europa este cel mai mare importator mondial de petrol și gaze
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
și justifica. Am în vedere, spre exemplu, modul în care a fost explicată distincția moralism-realism în conceperea și abordarea problemei legitimității politice de Matt Sleat. Așa cum a arătat Sleat, moralismul (cu privire la legitimitatea politică) este concepția potrivit căreia imperativul legitimării forței coercitive este un imperativ moral, atât în sensul că problema legitimității este gândită ca referindu-se la "utilizarea permisibilă a puterii în relație cu anumite criterii în mod explicit morale"79, cât și în sensul că imperativul legitimării reprezintă o "condiție
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
anumite criterii în mod explicit morale"79, cât și în sensul că imperativul legitimării reprezintă o "condiție morală cerută puterii dinafara sferei politice"80. Din perspectiva moralismului, "temeiul pentru care puterea trebuie să fie legitimată" este acela că "utilizarea puterii coercitive într-o manieră care nu respectă libertatea și egalitatea acelor persoane care sunt subiecții ei este inadmisibilă din punct de vedere moral"81. Altfel spus, moralismul "susține că cerința legitimării se ridică pentru că anumite considerații morale au autoritate antecedentă asupra
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
simplul motiv că puterea nu se auto-justifică, în sensul că există o diferență crucială între autoritatea politică și dominația de succes. Imperativul este generat chiar din interiorul politicii ca atare, pentru că el trebuie să fie deja satisfăcut pentru ca o relație coercitivă particulară să poată fi considerată drept o instanță a autorității politice. Din acest motiv, dacă un regim este legitim sau nu este o întrebare în primul și în primul rând politică, nu una morală"83. Pe de altă parte, convingerea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
rezolva problemele distinctive ale vieții politice (i.e., conflictele, dezacordul, puterea și autoritatea)"27. Într-o afirmație similară tezei pentru care au argumentat Eva Erman și Niklas Möller, Larmore a obiectat că filosofia politică nu poate preciza condițiile în care puterea coercitivă poate fi exercitată în mod legitim (iar un sistem politic nu își poate asigura percepția de legitimitate în fața cetățenilor) fără ajutorul unor "principii ale dreptății prezentate ca având validitate independentă de ordinea politică în sine"28. E adevărat, a opinat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
legitimării cât mai curând justificarea puterii statului, oricare ar fi aceasta, ca răspuns la exigența legitimării, este cea care trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii: ea trebuie să încorporeze o idee despre ceea ce constituie o exercitare dreaptă a puterii coercitive - iar o astfel de idee nu este doar o concepție morală, ci o concepție morală a cărei validitate trebuie să fie înțeleasă ca fiind antecedentă autorității statului, în virtutea faptului că ea servește fundamentării acestei autorități"29. Pentru a sprijini această
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
o tactică extrem de simplă, dar nu mai puțin eficientă: tactica întoarcerii lui Williams împotriva lui însuși. Mai exact, Larmore a întors împotriva lui Williams și a realismului radical teza că, în condițiile modernității, în cadrul căreia exigența exercitării drepte a puterii coercitive sau a onorării de către puterea politică a unor principii morale precum cel al egalității (și libertății) umane fundamentale sunt considerate, pentru a împrumuta un termen utilizat uneori de Williams, "aproape de auto-evidență", o concepție acceptabilă a legitimității politice - și concepția în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
modernității, niciun stat nu poate pretinde legitimitate dacă nu își tratează toți cetățenii ca liberi și egali, în sensul de a le oferi temeiuri ale autorității sale care "să încorporeze o idee despre ceea ce constituie o exercitare dreaptă a puterii coercitive" și la care, la modul ideal, toți să poată subscrie în mod liber și rațional. Iar filosofia politică, în măsura în care este obligată să răspundă exigențelor modernității, nu poate să ignore sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Altfel
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
puterii coercitive" și la care, la modul ideal, toți să poată subscrie în mod liber și rațional. Iar filosofia politică, în măsura în care este obligată să răspundă exigențelor modernității, nu poate să ignore sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Altfel spus, în condițiile modernității, filosofia politică nu poate să nu recurgă la principii morale, așa cum vor realiștii. Desigur, a recunoscut Larmore, principiile morale la care face apel sau la care trebuie să recurgă filosofia politică sunt, după cum a insistat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]