1,814 matches
-
a împăratului, urmată de intervenția promptă și coerentă în soluționarea fenomenului, interesat fiind de apărarea frontierelor, de păstrarea unității imperiului și solicitarea sprijinului ierarhiei creștine i-au atras simpatia acestei categorii care l-a sprijinit efectiv în păstrarea unității și coexistenței pașnice cerută chiar de Evanghelii. Între timp, episcopul istoric Eusebiu de Cezareea (265-339) promova în scrierile sale imaginea unui împărat ales și trimis de Dumnezeu, pentru a sprijini Biserica. Primii care au intervenit pentru oprirea mișcărilor pacifiste, la cererea împăratului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Religia soldaților din armata romană a secolului IV Problema religioasă nu interferează în fidelitatea soldaților față de suveran, înconjurat tot mai mult cu aura divinului. Această indiferență a armatei secolului IV față de schimbările religioase, dezinteresul față de religia împăratului și posibilitatea unei coexistențe pacifice a militarilor cu diferitele religii relevate este unul dintre elementele caracteristice ale acestui secol turbulent. Aceste atitudini puteau reduce aparent importanța creștinării armatei. În aceste condiții, apare spontan și întrebarea: care este motivul acestei indiferențe și dacă se poate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
intolerantă... 2. Societățile totalitare impun unanimitatea în domeniul valorilor. Multe dintre comunitățile tradiționale sunt, de ase-menea, unanime, iar "oamenii cumsecade" îi sancționează pe cei care nu gândesc la fel ca ei. Dar dacă se relaxează constrângerile, societatea devine, treptat, pluralistă. Coexistența sistemelor de valori divergente se numește toleranță. Dar ea poate să dea naștere și unor opoziții ferme. Conflictele de valori au tendința să fie mai dure decât conflictele de interese, deoarece sunt însoțite de emoții și agită pasiunile. Când valori
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Acest ansamblu are o asemenea forță morală, încât nimeni nu îndrăznește să îl contrazică, chiar dacă, în practică, numeroase state îl încalcă. Convenția Europeană a Drepturilor Omului a dus la înființarea unei Curți europene care decide asupra recursurilor persoanelor fizice. Nicio coexistență nu este posibilă fără precepte comune, fără valori împărtășite. Chiar în cazul rupturii totale, ca în cazul războiului civil, există o anumită comunicare și se utilizează un limbaj comun: există, astfel, o întreagă simbolistică și un întreg ritual pentru recunoașterea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
model de acțiune normal în Orientul Apropiat sau în anumite părți din Africa și Asia. Numim deci achiziții istorice acest ansamblu de valori și de reguli pe care oamenii l-au elaborat de-a lungul istoriei, de-a lungul experienței coexistenței lor și a cărui valabilitate au exprimat-o dincolo de mutabilitatea societăților și epocilor. Aceste achiziții au, prin urmare, un caracter universal. Statul-națiune nu este instanța supremă de justiție. Omul și umanitatea sa îi sunt anterioare și superioare. "Tribunalul istoriei" își
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
emancipa prin studii și prin atracția exercitată de libertăți. Până nu demult, femeile creștine trebuiau și ele să se acopere pentru a putea intra în biserică. Toate acestea au dispărut fără nicio intervenție. În loc să dăm legi, mai bine am favoriza coexistența tolerantă în Franța. 5. O astfel de lege reprezintă o jignire în plus pentru o populație care primește deja destule mesaje negative. Această lege o discriminează, o stigmatizează și hrănește neîncrederea la adresa populației musulmane. 6. Sancțiunea pentru încălcarea acestei legi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ca Erasmus sau Thomas Morus, care sunt vestitorii toleranței. Pluralismul este anunțat odată cu înrădăcinarea protestantismului luterian sau calvinist. O societate în care credințe și opinii diferite sunt prezente simultan nu va putea supraviețui fără un minim de toleranță. La început, coexistența contrariilor era dificilă: cuius regio, eius religio. Doar prinții erau liberi, nu și supușii lor. Din 1558, Dieta de la Turda (în Transilvania, unde coabitează ungurii catolici și calviniști, saxonii -luterani, românii ortodocși) face un adevărat act de pionierat: proclamă libertatea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
procese de accentuare a diversității, văzând lumea ca un ansamblu de entități, de moduri de viață specifice, și vorbesc de "re-localizare"; și, în fine alții, consideră că mai curând putem vorbi de "glocalizarea" modurilor de viață, adică de complementaritatea și coexistența celor două dimensiuni. Iată, așadar, că putem trece la o altă modalitate de clasificare a teoriilor globalizării (poate mai facilă) în funcție de consecințele pe care le antrenează. Trei sunt chipurile sau efectele recunoscute în prezent de majoritatea teoreticienilor globalizării: omogenizare, indigenizare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a unor grupuri sociale noi conduc inevitabil la renegocierea granițelor. 5. Relațiile cu alte granițe. Unele granițe se pot intersecta cu altele în diferite moduri: incluziune (Protestantismul include biserica anglicană), excluziune (a fi creștin exclude posibilitatea de a fi budist), coexistența separată (a fi vegetarian și a fi creștin). Granițele identității religioase conduc la stabilirea unor locații ale acestora care, în mod ideal, pot fi structurate sub forma unei tipologii concentrice: cea mai largă identitate religioasă poate fi localizată cosmic, ceea ce
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
conduce la dileme care pot fi sursa unor situații paradoxale. Inserția idealurilor comunitare creștine (de exemplu, modelul comunității apostolice) pe suport tehnologic a condus la aceste situații ce pot fi denumite paradoxurile comunităților virtuale religioase și care se referă la coexistența unor stări sau caracteristici contradictorii ce provin din îmbinarea celor două domenii care delimitează fenomenul: Internetul și domeniul religios. 1. Paradoxul accesului la comunitate Internetul aplatizează ierarhiile, creând un spațiu social în care oamenii pot face schimb de idei și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
virtuale religioase, transferând în acest spațiu sindromul McChurch, ce transformă organizările religioase în furnizori de servicii spirituale. 4. Paradoxul varietății Una dintre cele mai apreciate trăsături ale spațiului virtual este aceea a posibilității de exprimare a unei pluralități de perspective. Coexistența facilă a atâtor opinii diferite și deschis eterodoxe în cyberspațiu expune navigatorul web la un mediu doctrinal mult mai fluid, care are potențialul de a încuraja religiile individuale și experimentarea spirituală" (Dawson & Cowan, 2004). Totuși, analiza unui număr suficient de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
interferență și spații de ruptură: „Niciodată un curent nu ocupă singur ecranul unei singure epoci, după cum el nu domină, în exclusivitate, un singur teritoriu literar sau lingvistic și adesea nici măcar o singură operă. La un moment dat, întro literatură constatăm coexistența și convergența elementelor clasice și baroce, clasice și romantice, realiste și parnasiene etc., în raport de competiție sau de colaborare.“ (A. Marino, Dicționar de idei literare) 3.1.1. Romantismul În sens general, conceptul de romantism exprimă o stare de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lor trebuiau să recurgă la o serie de concesii reciproce în relațiile cu Moscova și Europa de Est, cu condiția ca aceste contacte să nu amenințe securitatea lumii libere 785. CSN 5602/1 anticipa acceptarea ulterioară de către guvernul american a conceptului de coexistență pașnică, ca fundament al relațiilor Est-Vest. Europa de Est Politica Washingtonului față de țările-satelit din estul Europei nu a fost afectată de schimbarea politicii fundamentale de securitate națională a Americii. Prima revizuire a CSN 174, care a avut loc în luna iulie 1954
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se tragă de aici concluzia că va scăpa România de sub control. Urmărind în continuare desprinderea de Moscova, Gheorghiu-Dej a aderat la recentul acord chino-indian, cu privire la comerț și călătorie, care includea un apel la neagresiune, sub forma celor "Cinci principii ale coexistenței pașnice". Acestea erau respectarea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, nerecurgerea la agresiune, neamestecul în treburile interne ale altor state, egalitate și avantaj reciproc și coexistența pașnică 812. Gheorghiu-Dej considera aceste principii ca fiind ideale pentru obiectivele sale, motiv pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și călătorie, care includea un apel la neagresiune, sub forma celor "Cinci principii ale coexistenței pașnice". Acestea erau respectarea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, nerecurgerea la agresiune, neamestecul în treburile interne ale altor state, egalitate și avantaj reciproc și coexistența pașnică 812. Gheorghiu-Dej considera aceste principii ca fiind ideale pentru obiectivele sale, motiv pentru care a și anunțat că ele vor sta de-acum la baza relațiilor între România și țările comuniste și noncomuniste. Pe 23 august, la cea de-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al doilea contract cu Moscova, care confirma faptul că până la sfîrșitul anului aveau să fie închise toate sovromurile, cu excepția a două814. Apostol, noul prim-secretar al partidului, arăta, în noiembrie, că dizolvarea sovromurilor este în spiritul aderării Moscovei la o coexistență pașnică și mai ales la principiile egalității în drepturi și neamestecului în treburile interne ale altor state 815. Raporturile primite de la Shantz, de la Legația Americană din București și anunțurile publice ale lui Gheorghiu-Dej au pus guvernul american în situația de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Curtea Supremă a URSS a anunțat că Moscova va adera la principiile egalității, neamestecului în treburile interne ale altor state, respectarea integrității teritoriale, a independenței și suveranității altor state. După două săptămîni, Gheorghiu-Dej a susținut cu entuziasm această declarație 820. Coexistența pașnică și principiul neamestecului au devenit sloganurile lumii comuniste, fiind îmbrățișate și de participanții la Conferința Solidarității Popoarelor Afro-Asiatice, de la Bandung, Java, din aprilie 1955. Bucureștiul urmărea în continuare ofensiva pacifistă a Moscovei, cu scopul de a-și atinge propriile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să se bazeze pe respectul reciproc, egalitatea în drepturi și respectarea specificului național al fiecărui stat. Relațiile cu țările nesocialiste aveau să fie și ele fondate pe principiile neamestecului în treburile interne, respectării suveranității naționale, egalității în drepturi și coexistenței pașnice 844. În încheierea cuvîntării, care a durat cinci ore, a anunțat că Nicolae Ceaușescu și Alexandru Drăghici au devenit membri plini ai Biroului Politic 845. Expunerea obiectivelor naționale pe care o făcuse Gheorghiu-Dej a fost înțeleasă cum nu se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva lui Mao, care era un stalinist și un adept al cultului personalității. Și satelitul Sputnik a contribuit la conflictul chino-sovietic. Această realizare le-a dat sovieticilor încredere în ei înșiși și i-a încurajat să conceapă un program de coexistență pașnică. Pentru Mao, satelitul Sputnik era o dovadă a superiorității comunismului asupra capitalismului. După părerea lui, sovieticii greșeau prin faptul că nu exploatau această realizare spațială. Divergențele de opinie au ieșit clar în evidență la cea de-a 40-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
retragă trupele din România. În martie 1958, i-a trimis pe Stoica, Bodnăraș și pe noul ministru de Externe, Avram Bunaciu, la Hanoi și Beijing. Profitînd de divergențele chino-sovietice, aceștia au expus contradicțiile inerente politicii externe a Moscovei. Sovieticii propovăduiau coexistența pașnică, dar aveau trupe pe alte teritorii 913. Gheorghiu-Dej a continuat să-i someze să-și retragă trupele și în cele din urmă, pe 24 mai, Moscova a acceptat 914. Motivele pentru care sovieticii au acceptat s-o facă rămîn
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aflat că sovieticii construiau baze de lansare a rachetelor în Cuba. Criza ce a decurs de aici a adus Uniunea Sovietică și Statele Unite la un pas de dezastrul nuclear și a încurajat cele două superputeri să pornească pe calea unei coexistențe pașnice. Pe 19 decembrie 1962, Nikita Hrușciov a trimis președintelui o notă prin care revenea la ideea interzicerii experiențelor nucleare pusă pentru prima dată în discuție de către prim-ministrul Marii Britanii, Macmillan, și președintele Eisenhower. Hrușciov arăta că prin criza cubaneză
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Importanța declarației consta în natura ei publică. În esență, era o însumare a eforturilor lui Gheorghiu-Dej de a asigura României mai multă independență față de Moscova. Declarația menționa, printre altele, conflictul chino-sovietic și "Tratatul de la Moscova" și era un apel la coexistență pașnică, denuclearizare în Balcani și dezarmare mondială. Bazîndu-se pe citate din Marx și Lenin, România și-a declarat încă o dată adeziunea la principiile "Declarației de la Moscova", din 1960, ridicînd adeseori în slăvi virtuțile "principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
octombrie 1964, România și-a redus unilateral forțele armate de la 240.000 de oameni cu 20.000 și a redus durata serviciului militar de 24 de luni la 18. 1172 Astfel, România economisea bani și își materializa chemarea la o coexistență pașnică. Bucureștiul a mers și mai departe, pretinzînd că partea lui din bugetul Pactului de la Varșovia este excesivă. Prin aceste plîngeri, românii au reușit să-i determine pe sovietici să-și reducă semnificativ misiunea militară de legătură de la București. Pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Redactorilor de Presă din New York City, de pe 7 octombrie, Johnson a promis să exercite, în continuare, "presiuni pentru legea privind acordarea, "Clauzei națiunii celei mai favorizate"". El a declarat că America trebuie "să se îndrepte de la concepția îngustă a coexistenței spre perspectiva mai largă a unei angajări pașnice" în relațiile cu popoarele est-europene. Președintele și-a făcut publică intenția de a reduce restricțiile de export pentru comerțul Est-Vest cu privire la sute de mărfuri nestrategice, de a permite Eximbank să extindă creditele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
competent în industriile producătoare de bunuri de consum. Și totuși, fără un climat internațional favorabil, nu se putea realiza nici o îmbunătățire pe plan intern. Gorbaciov era conștient de interdependența și multilateralitatea relațiilor internaționale contemporane 2369. El voia să facă din "coexistența pașnică" nu doar un subterfugiu tactic care să se consume într-o clipită, "într-o răsuflare", ci chiar obiectivul pe termen lung al politicii externe sovietice. O politică externă conflictuală nu era compatibilă cu îmbunătățirea nivelului de trai al consumatorului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]