889 matches
-
stereotipică a datelor pentru un grup de adepți, militanți sau soldați care caută resurse mintale pentru a combate un inamic real, imaginat sau imaginar (propagandă). Sisteme "central"/,,periferic": ierarhizare în două structuri complementare ale unei reprezentări. Sistemul central compus din cogniții non negociabile, din definiții ale obiectului, din prescripții și norme este calitativ generator și organizator de scheme ale sistemului periferic mai numeroase, condiționale, contextualizate și variabile. Thêmata: noțiune propusă de Holton (1981), apoi reluată de Moscovici și Vignaux (in Guimelli
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Bricolaj, 42-43, 45 C Catarsis, 163-164 Categorizare socială, 115-116, 132, 135, 139, 240-245 Chestionar, 17, 19, 24, 53, 122, 143, 149, 162, 192, 194, 198, 201-204, 208, 212, 217, 239-240 Cîmpuri cognitive, 131-132, 160 Clasificare a producțiilor asociative, 165-171, 189-194 Cogniție, 53-59, 68-77, 124-132, 139-140, 185, 194-200, 209-212, 232, 237, 285, 289, 290 Comparații pe perechi, 189-191 Comportamentalism, 50-51, 56, 163 Comunicare (funcții și sisteme ale), 33, 64-65, 68, 71, 75, 89, 109, 112, 121-122, 127-131, 141, 150, 162-163, 189-191, 225
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o însușire a unui animal sau a unei păsări, ci modul în care ajunge la ea. În acest context, exercițiile ce premerg elementul de interdisciplinaritate sunt foarte importante deoarece ele stau la baza realizării unei ore interactive în care ambientul, cogniția, coparticiparea, eficiența, strategia reușesc să creeze limanul între științific și literar. În această contextualitate, bucuria elevului de a reuși, de a surprinde similitudinea literar - științifică devine elementul de existență momentană și nu numai; astfel, a)vulpea - șireată, lacomă, prefăcută, trăsături
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
metodei ca vine din aria gândirii critice, îndrăgite de copii și cu largi valențe cognitive - ciorchinele. Și n-ar trebui să surprindă pe nimeni, din punctul de vedere al temei prezentate, expresii ca: Exercițiul poate continua, creând astfel elementul de cogniție , cât și pe cel de creativitate. Un asemenea element de interdisciplinaritate este de dorit a se regăsi în fiecare lecție de la Cunoașterea mediului, de fapt el existând deja sub forma jocului de rol, a exercițiului, textului literar, astfel încât să se
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
greierele greșește întotdeauna și furnica-i cea harnică și bună? Chiar crede ursul că poate pescui cu coada? Pe vulpe n-o poate păcăli nimeni? Cu siguranță că răspunsurile suscită vii discuții în care se întâlnesc morala, știința, etica și cogniția. Și poate cel mai important lucru este faptul că reușim, prin aceste elemente, să stârnim, să incităm elevul să privească și să perceapă lumea din jurul lui în unitatea diversității sale, versus diversitatea unității sale, dând valoare actului educațional. Interdisciplinaritatea este
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
că este un sistem general și abstract, poate lua forme variabile, în funcție de contextul în care se manifestă și de ceilalți factori prezenți în cadrul social respectiv. Dintr-o astfel de perspectivă, care revendică pluralitate conceptuală, "ideologiile sunt contexte de bază ale cognițiilor sociale, împărtășite de membrii grupurilor sociale, constituite din selecții relevante de valori socio-culturale și organizate de o schemă ideologică ce reprezintă autodefinirea unui grup. Dincolo de funcția lor socială de a susține interesele grupului, ideologiile au funcția cognitivă de a organiza
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
meu de vedere, o astfel de definiție nu clarifică însă multe altele dintre problemele ce se regăsesc în istoria intelectuală a conceptului, deși oferă repere importante cu privire la caracteristicile ideologiei. Regăsim, spre exemplu, problema cunoașterii subîntinsă ideologiei (sau "ideologiilor"), sub forma cogniției sociale ce servește identității unui grup social, regăsim problema intereselor pe care ideologia (sau "ideologiile") le susține în beneficiul unui grup și regăsim, de asemenea, problema controlului social. Rămân însă neclarificate probleme precum sunt cele legate de modul în care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
regăsesc recunoașterea la nivelul întregii societăți din care respectivul grup face parte. Concluzia unei astfel de incursiuni teoretice este aceea potrivit căreia "consensul social al unui grup are puterea de a defini realitatea socială pentru individ și de a influența cogniția și percepția individuală. Dincolo de relativa lor validitate psihologică, anumite imagini stereotipe ar trebuie să fie respinse ca fiind "false". Procesul respingerii stereotipurilor este o luptă politică și ideologică care e localizată în sfera structurii sociale și istorice"348. Ideologiei îi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
joacă un rol important în determinarea respingerii alternativelor nedemocratice: perfor-mața politică (în comparație cu cea din trecut), precum și performața econo-mică și așteptările în plan economice, sînt esențiale pentru determinarea sprijinului pentru regimul actual. Deoarece se referă mai mult la evaluare, deci la cogniție, și doar în mod indirect la valori și sentimente, BND oferă doar o imagine parțială a ceea ce Ken Jowitt numea "cultura politică a regimului".2 Întreaga lucrare pare puțin bîntuită de avertismentul lui Linz (pp. 55-56), prin care se recomandă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
cadru mai solid pentru o abordare critică, dar permite și comparații între diferitele tipuri de ideologii, modificarea acestora din sisteme ale rezistenței în sisteme ale dominației (sau viceversa), precum și un studiu complet și coerent asupra situării lor atât la nivelul cogniției sociale, cât și la nivelul structurii sociale ca atare"5. Acest din urmă subiect este unul pentru care capitolul de față se constituie într-un demers propedeutic. Menționez, în al doilea rând, că metodologia pe care o utilizez pentru a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
David Bloor, în cea de a doua jumătate a secolului trecut și, mai nou, de către teoreticieni contemporani precum Steve Fuller este vorba despre problema situării individului în raport cu realitatea socială în care este "încapsulat" și a implicării sale în chiar procesul cogniției sociale. Dacă ideologia este un produs colectiv, și nu individual, înseamnă aceasta că membrii particulari ai societății nu dețin nicio posibilitate de a-și pune propria amprentă în procesul de instituire a realității specifice acesteia? Această întrebare ne îndreaptă atenția
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
așadar, în punctul de intersecție dintre propensiunea subiectivă de a da un sens realității și expresia intersubiectivă a acestei realități, așa cum este aceasta proiectată prin diverse elemente discursiv-simbolice. Pe de o parte, ca subiect cunoscător și participant la procesul de cogniție socială, individul își manifestă subiectivitatea în încercarea de a-și explica realitatea. Aceasta nu înseamnă, desigur, că realitatea, fie aceasta fizică ori socială, este o proiecție a minții individuale, Dacă primul tip de realitate există independent de proiecțiile mentale ale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
pare să anunțe o promisiune dificil de onorat, având în subtext un principiu de tipul "totul sau nimic". Or, e dificil de susținut că o abordare plină de merite precum este cea a teoreticianului olandez, fundamentată pe formula tripartită a cogniției, societății și discursului, poate avea totuși o extensie "generală", de natură să epuizeze toate perspectivele din care ideologia a fost analizată. Dimpotrivă, cred că o teorie integrată a ideologiei își câștigă condițiile de posibilitate nu atât printr-un grad extins
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
s] îi foloseasc], de vreme ce susținea c] exist] date privitoare la ceea ce este corect și greșit. (Prin aceast] afirmație, Ross se evidențiaz] că intuiționist: vezi capitolul 36, „Intuiționismul”). Dar aș fi putut expune aceeași situație în termeni care nu țin de cogniție (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”), spunând simplu c], desi cineva ar putea dezaprobă, în general, acțiuni că minciună și provocarea de nepl]ceri celor dragi, nu ar trebui niciodat] s] fim prea încrez]tori în faptul c] atitudinea pe care am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ține de alegerea sau decizia noastr], precum îmbr]c]mintea pe care o purt]m. Totuși, adeptul evoluționismului susține c] analiza lui Moore privind caracterul obiectiv al moralei era greșit], întrucât aceasta are un caracter subiectiv și nu ține de cogniție. Difer] de alte tr]iri subiective prin faptul c] este înconjurat] de o aur] de obiectivitate. Întocmai precum adepții lui Freud susțin c] aceia care neag] explicația lor nu fac decât s] o confirme, adepții evoluționismului susțin c] aceia care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alternative" Deși există puține dovezi empirice pentru acceptarea sau respingerea ideii potrivit căreia modul de gândire al adulților este diferit de cel al copiilor și adolescenților,există totuși două idei din ce în ce mai larg acceptate (vezi Merriam, Caffarella, 1991, p. 196): 1. cogniția adultului matur presupune mai mult decât capacitatea acestuia de a gândi în termenii logicii formale, abstracte; 2. dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate fi separată de contextul ei social și cultural
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în legătură dezvoltarea cognitivă a adulților maturi (înțelepciunea) de capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vedere proprii despre realitățile percepute/observate, cărora le atribuie sensuri și semnificații personale și/sau de grup, obținând cunoștințe pe care le impregnează și le nuanțează afectiv, le verifică viabilitatea și aderă la ele; c) reconstrucția - schimbarea structurală produsă în cognițiile subiectului, în modurile/modelele de interpretare a realității, în strategiile de rezolvare a problemelor, în comportamentele și conduita acestuia. Este vorba despre o nouă construcție ce are ca efecte valorificarea potențialului individual și dezvoltarea personală. Deconstrucția, construcția și reconstrucția (care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin realizarea unor schimbări evolutive ori de câte ori situația o cere, având la bază un model psihoeducațional al formării și dezvoltării personalității umane. Consilierea educațională presupune abilitarea oamenilor de a-și rezolva singuri problemele prin însușirea/învățarea modului cum să-și modifice cognițiile și comportamentele pentru a se adapta solicitărilor, cum să-și gestioneze trăirile afective și să-și rezolve conflictele interne, cum să-și îmbunătățească relațiile cu ceilalți, cum să ia decizii și să-și asume responsabilități; adică, în sinteză, cum să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alternative" Deși există puține dovezi empirice pentru acceptarea sau respingerea ideii potrivit căreia modul de gândire al adulților este diferit de cel al copiilor și adolescenților,există totuși două idei din ce în ce mai larg acceptate (vezi Merriam, Caffarella, 1991, p. 196): 1. cogniția adultului matur presupune mai mult decât capacitatea acestuia de a gândi în termenii logicii formale, abstracte; 2. dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate fi separată de contextul ei social și cultural
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în legătură dezvoltarea cognitivă a adulților maturi (înțelepciunea) de capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vedere proprii despre realitățile percepute/observate, cărora le atribuie sensuri și semnificații personale și/sau de grup, obținând cunoștințe pe care le impregnează și le nuanțează afectiv, le verifică viabilitatea și aderă la ele; c) reconstrucția - schimbarea structurală produsă în cognițiile subiectului, în modurile/modelele de interpretare a realității, în strategiile de rezolvare a problemelor, în comportamentele și conduita acestuia. Este vorba despre o nouă construcție ce are ca efecte valorificarea potențialului individual și dezvoltarea personală. Deconstrucția, construcția și reconstrucția (care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin realizarea unor schimbări evolutive ori de câte ori situația o cere, având la bază un model psihoeducațional al formării și dezvoltării personalității umane. Consilierea educațională presupune abilitarea oamenilor de a-și rezolva singuri problemele prin însușirea/învățarea modului cum să-și modifice cognițiile și comportamentele pentru a se adapta solicitărilor, cum să-și gestioneze trăirile afective și să-și rezolve conflictele interne, cum să-și îmbunătățească relațiile cu ceilalți, cum să ia decizii și să-și asume responsabilități; adică, în sinteză, cum să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la Început, pe studiul societăților tradiționale, dar cucerind, la ora actuală, Întreg spațiul științelor socio-umane. O vom regăsi În domeniul mai apropiat al psihologiei sociale, În psihologia interși transculturală, care se ocupă de probleme, cum ar fi definirea inteligenței sau cogniția socială, plecând tocmai de la sistemul de referințe și de valori al societății studiate, de la imaginea pe care aceasta o are vizavi de conceptele și procesele analizate. O regăsim În domeniul mai Îndepărtat al literaturii comparate sau al istoriei culturale, unde
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că numărul lor este foarte mare, ci și altor două motive principale: În primul rând faptului că atari preocupări se regăsesc În etape, domenii, orientări sau tendințe extrem de diferite ale acestei științe (În studiul reprezentărilor sociale, al atitudinilor și al cogniției sociale, În orientarea interacționistă, În teoria grupului de referință, În cercetările consacrate relației minoritate - grup dominant, prejudecăților etnice sau discriminării etc.); a doua cauză ține de un anumit specific al teoriilor psihosociale: sunt capabile acestea să ofere cercetătorului o viziune
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]