13,334 matches
-
prima dată, posibilitatea de a cuprinde coordonatele conceptuale ale acestei complexe micro (auto) și macro biografii intelectuale. Și metaforic și matematic această traiectorie nu este liniară și nici nu poate fi liniară. Totodată, ea este integrală fără a exclude heterogenitatea cognitivă care, în mod natural, este pusă în dialog cu homogenitatea cognitivă tocmai pentru a cuprinde unitatea cunoașterii și creației umane. Cele cinci componente majore ale volumului cuprind la rândul lor o tematică bogată: 1. Paradigme universale; 2. Pornind de la un
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
micro (auto) și macro biografii intelectuale. Și metaforic și matematic această traiectorie nu este liniară și nici nu poate fi liniară. Totodată, ea este integrală fără a exclude heterogenitatea cognitivă care, în mod natural, este pusă în dialog cu homogenitatea cognitivă tocmai pentru a cuprinde unitatea cunoașterii și creației umane. Cele cinci componente majore ale volumului cuprind la rândul lor o tematică bogată: 1. Paradigme universale; 2. Pornind de la un zâmbet; 3. Jocul; 4. Timpul; 5. Întâlnirea extremelor. Cartea, prin organizarea
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
a transdisciplinarității se remarcă transferul terminologic dintr-un domeniu în altul precum cel exemplificat de concepte ca „metabolism”, „investiție”, „ierarhie”, „celulă”, „membrană”, spațiu (fizic, social etc.), structură (culturală, atomică, lingvistică sau violență structurală) „disonanță”, „energie” etc. Se pare că valoarea cognitivă a unui concept este indicată de aplicabilitatea sa transdisciplinară. Dar această vitalitate conceptuală este hrănită de creativitatea științifică și artistică. Cred că în procesul dezvoltării și schimbării paradigmelor (Kuhn) se modifică și dinamica dintre cunoașterea științifică și artistică, pe de
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
lui Bogza, ci interlocutoarei Diana Turconi, care-a desprins-o dintr-o replică a scriitorului muribund. Dar acestea sunt detalii. Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea ilustrează exemplar un tip de cercetare literară afină noului istorism, în care contextualizarea și dimensiunea cognitivă primează asupra judecăților etice și estetice. Judecăți pe care, fără a le neglija, demersul critic le integrează calm și nuanțat, literatura fiind citită ca document istoric și socio-antropologic complex. Deși aparțin unui veteran al disciplinei, asemenea abordări experte constituie repere
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
acest dialog cu textele sacre, o „nouă stilistică edificatoare”, despre care el însuși vorbea, într-o scrisoare din Epistolar. Tipul de cunoaștere pe care îl ilustrează pildele biblice nu ține de resorturile gândirii speculative, ci își extrage, mai degrabă, substanța cognitivă din orizontul de experiențe ale ființei, având drept țintă buna orientare și conduită în viață. Andrei Pleșu interoghează adevărul parabolelor christice cu o privire proaspătă, cu o percepție mobilizată de interesul metafizic față de tensiunea morală și religioasă a acestor narațiuni
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
dumneavoastră, există două puncte de vedere principale în explicarea actului criminal: cele bazate pe teorii psihanalitice (psihodinamice), care au incluse sau nu în explicare teorii neuropsihologice (pentru a ridica statutul psihanalizei la nivel de știință), și cele bazate pe teoriile cognitive, unde actul criminal/infracțional este explicat printr-o analiză cognitivă a acestuia (antecedentele comportamentale, comportamentul în sine, consecințele comportamentale, decizia și miza în actul cu caracter delincvențial, alegerea rațională versus irațională în actul cu caracter delincvențial etc.). DC News: Cum
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]
-
criminal: cele bazate pe teorii psihanalitice (psihodinamice), care au incluse sau nu în explicare teorii neuropsihologice (pentru a ridica statutul psihanalizei la nivel de știință), și cele bazate pe teoriile cognitive, unde actul criminal/infracțional este explicat printr-o analiză cognitivă a acestuia (antecedentele comportamentale, comportamentul în sine, consecințele comportamentale, decizia și miza în actul cu caracter delincvențial, alegerea rațională versus irațională în actul cu caracter delincvențial etc.). DC News: Cum trebuie tratați criminalii și cum sunt tratați de fapt? Alin
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]
-
Căci cunoașterea e acolo unde e știință, iar știința nu poate respira decît în mediul matematicii, de aceea balastul antic, scolastic și modern al gîndirii conceptuale trebuie abandonat. Kierkegaard sau Augustin pot fi cel mult gustați estetic, dar sub unghi cognitiv însemnătatea lor e nulă. Din Descartes sau Hegel putem reține cel mult sugestiile teologice, altminteri autoritatea lor științifică e inexistentă. Viziunea e drastică și totuși, dacă facem din matematică criteriul de recunoaștere a adevărului, ea sună plauzibil. În această privință
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
evidentă!.. Ei, nu, în cazul neînvinsului Agamemnon, evoluția sa multilateral dezvoltată va culmina și prin conștiința sa supremă de rege al regilor și de posesor al unor valențe aflate în structuri necerebrale, strict fiziologice, capabile să facă față și activității cognitive a junei Casandra, cititoarea în destine! Mai mult, el e convins de faptul că destinul său este inoxidabil! Agamiță Dandanache, care, de la ’48, n-a cucerit nicio victorie în tot felul de bătălii, apare într-o caleașcă în Troia de sub
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
de timp și spațiu explicit menționate (acțiunea se petrece în veacul al XVI-lea, la Sevilla, într-o Spanie terorizată de tribunalele Sfintei Inchiziții), textul interoghează, direct și fără nicio ezitare, cel mai vulnerabil aspect al existenței umane: validitatea modelului cognitiv creștin, pe care numeroase popoare încearcă de două milenii să construiască eșafodajul unei întregi civilizații. În piața centrală a orașului avea loc una din nenumăratele execuții în masă ale ereticilor, prin ardere pe rug. Mulțimea adunată în jurul rugurilor fumegânde și
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
doilea nostru nume. Din acest punct de vedere, „moartea este psihanalizabilă per se. Datoria ei veșnică este demiterea din demonologie în ontologie. Circuit închis de variațiuni costisitoare în care limbajul nu își predă niciodată la timp ștafeta (...)" (Alin Leș, Sarcini cognitive. în editură).
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
folosesc interviul biografic în mai multe maniere, ferindu-se de un singur lucru: acela că povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar cu mijloacele cognitive sau chiar axiologice pe care le avea în acel moment la îndemână actorul social, actantul acelor vremuri. Avem mai degrabă un fals tratat de istorie orală deoarece aici autorii reușesc un lucru genial: subiectul acestui demers este unul colectiv - individul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
folosesc interviul biografic în mai multe maniere, ferindu-se de un singur lucru: acela că povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar cu mijloacele cognitive sau chiar axiologice pe care le avea în acel moment la îndemână actorul social, actantul acelor vremuri... Avem mai degrabă un fals tratat de istorie orală deoarece aici autorii reușesc un lucru genial: subiectul acestui demers este unul colectiv - individul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
teoria cadrajului mediatic, văzută în științele comunicării că schemă de interpretare a evenimentelor prezentate. În opinia lui Robert Entman, profesor la Northwestern University, cadrul este un mecanism de influență a opiniei publice, deoarece are capacitatea de a realiza, la nivel cognitiv, legături între situații, imagini și persoane. Cadranele identificate în cadrul discursurilor celor doi contracandidați, cu tematicile aferente, sunt: * Cadranul atribuirea responsabilității unor actori politici colectivi sau individuali pentru (ne)rezolvarea unor probleme social-economice: diaspora, lupta anticorupție, imunitatea parlamentară; politică externă; Roșia
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sau materiale. La fel, mitul platonician al peșterii poate fi interpretat în registrul libertate-necesitate: cei aflați în peștera, incapabili să vadă altceva decât umbre proiectate pe ziduri, iau această aparentă drept realitate și se consideră liberi, în ciuda constrângerilor fizice și cognitive la care sunt supuși. De abia după ce, ipotetic vorbind, vor găsi drumul afară din peșteră și vor vedea lumina soarelui, nu a focului, respectiv lucrurile autentice, nu umbrele lor - își vor da seama că nu erau decât sclavii condițiiilor la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Stahn se descoperi pe sine (se descoperi pe sine?) într-un laborator foarte lung ș...ț" Roboții lui Rucker devin complet autonomi în romanul Software (1997), în care esența identității umane (soft -ul mental) este recuperată prin operații de chirurgie cognitivă. Mai mult decît atît, în urma ,reconstrucției" genetice, brizurile identitare sînt unificate, pentru a da un surplus de eficiență roboților inteligenți. Lumea tiparelor informaționale Ca și așa-numitul ,Test Turing", menit să valideze presupusa autonomie a inteligenței artificiale, experimentele mentale imaginate
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
Kurzweil, pentru care fiecare din pozițiile enunțate anterior sînt invalide separat, dar corecte într-o corelație generală). Toate aceste opțiuni teoretice pot fi discutate și în termenii biopsihologici ai apartenenței și proprietății identitare, așa cum procedează, într-un melanj de filosofie cognitivă, teorie tehno-culturală și ficțiune speculativă, Daniel C. Dennett, Hans Moravec, Rudy Rucker sau Ray Kurzweil: ,De fapt, nu va mai exista mortalitate spre sfîrșitul secolului 21. Nu în sensul pe care l-am știut noi. Nu și dacă beneficiem de
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
sublimă ratare a pariului unui creator cu mediul, sau de încurajare a zborului frînt prematur. Cu alte cuvinte, s-a instalat în țarcul nostru un soi de adiaforia, o indiferență ori nepăsare soră cu cel mai sever tip de neutralitate cognitivă. Este aici și mîna destinului, a cărui lucrare se traduce prin traiectul irefutabil și ireversibil al fenomenului muzical ajuns, Doamne ferește, în ultima fază a evoluției sale: faza atomizării. Dar cred că mai e și mîna necuratului, care prin emisarii săi
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
sublinierea faptului că, la începutul secolului 20, există la noi un model literar standard, masculin, societatea românească fiind puritană și tradiționalistă, iar femeile, simple anexe ale bărbaților, nu funcționează ca circumstanțe atenuante acordate scriitoarelor: indulgențe și dispense de talent, acuitate cognitivă, expresivitate literară. Citindu-le cărțile, autoarea nu duce compasiunea dincolo de sfera cuvenită și nu le ,face dreptate" lăudând nemeritat opere cu minusculă. Feministele active se vor simți, probabil, atinse în onoarea lor de accentele critice ale volumului de față, care
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
intenția de vot a alegătorului, mult mai puțin să o modifice și să influențeze percepția asupra imaginii și caracterului candidaților. În cercetarea asupra efectelor dezbaterilor electorale asupra alegătorilor este de referință clasificarea realizată de McKinney 6, clasificare care include efectele cognitive, comportamentale, de evaluare a imaginii candidaților și efectele latențe. Efectele cognitive indică faptul că alegătorii care urmăresc dezbaterile au mai multe cunoștințe despre problemele țării și soluțiile candidaților și reușesc, prin comparație, să analizeze ofertele politice ale candidaților și să
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și să influențeze percepția asupra imaginii și caracterului candidaților. În cercetarea asupra efectelor dezbaterilor electorale asupra alegătorilor este de referință clasificarea realizată de McKinney 6, clasificare care include efectele cognitive, comportamentale, de evaluare a imaginii candidaților și efectele latențe. Efectele cognitive indică faptul că alegătorii care urmăresc dezbaterile au mai multe cunoștințe despre problemele țării și soluțiile candidaților și reușesc, prin comparație, să analizeze ofertele politice ale candidaților și să-i poziționeze corect pe scena politică 7. Efectele comportamentale fac trimitere
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
scopul de a propune o anumita definiție a problemei prezentate, o anumita interpretare cauzala, o evaluare morală și/sau formularea unor recomandări legate de aspectele prezentate"23. Pentru Entman cadrul este un mecanism de influențare a opiniei publice prin mecanismul cognitiv denumit fluxul influenței amplificate în cascadă prin crearea unor legături mentale între diferite situații, imagini, persoane. În mod concret "cadrele atrag atenția asupra anumitor aspecte ale realității, menținându-le în obscuritate pe altele, ceea ce produce reacții diferite la nivelul audiențelor
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cel care își organizează cel mai bine sistemul de transmitere a informațiilor. Aici intervine persuasiunea care este arta de a convinge pe cineva, prin argumente logice, să facă un lucru sau să-și schimbe o conduită. Persuasiunea este acel act cognitiv care se referă la schimbarea opiniilor sau comportamentelor indivizilor, cu acordul acestora, prin campanii sau publicitate 8. Persuasiunea este folosită pentru: (1) a schimba sau neutraliză opiniile ostile, (2) a cristaliza opiniile latențe sau atitudinile pozitive și (3) a păstra
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
înțeleasă drept ceea ce englezii numesc common sense ("inclinarea omului obișnuit către bine și adevăr"), inseamna ca Djilas este așteptat să manifeste o atenție deosebită la realitatea interioară și exterioară dintr-o dublă perspectiva morală (separația dintre bine și rău) și cognitivă (separația dintre adevărat și fals). Dovadă că acest lucru se întâmplă este chiar firul narativ al cărții. Așa cum există o dialectica a rațiunii, indiscutabil există și alta a conștiinței (atâta timp cât se păstrează accepțiunea hegeliana, dinamic-constructivă, a dialecticii). Dacă asemănarea este
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici intuiție impresionista, ci o intenție cognitivă, o voință participativa, un efort imaginativ, o tentativă de anticipare vizând înțelegerea ,,eului” altuia, o previziune a potențialelor sale, fără însă a deveni o fuziune afectiva de tipul identificării emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul, Empathies et connaissance d’autrui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]