1,816 matches
-
marilor strategii" ale principalelor puteri dintr-o perioadă de fluctuații. Rezultatele indică faptul că sfârșitul Războiului Rece a generat o diversitate de strategii ale actorilor importanți, ceea ce reflectă faptul că preferințele interne au un rol cheie în modelarea reacțiilor față de colapsul sovietic. Editorii apreciază că acest fapt indică alinierea în cadrul unei structuri unipolare. Constrângerile impuse de sistem asupra principalelor puteri sunt relativ slabe, permițând coalițiilor interne un grad ridicat de influență asupra formulării politicii externe. Realiștii structurali ar putea face observația
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
comportamentale asociate cu alinierea la hegemon și socializarea liberală. Mai întâi, ambele prevăd că la nivel global va apărea o structură pașnică și instituționalizată a relațiilor dintre marile puteri. În al doilea rând, ambele prevăd că reacțiile principalelor puteri față de colapsul sovietic vor încorpora variațiile interne. S-a observat faptul că aceste tendințe prezintă anomalii empirice reale pentru modelul neorealist și cel instituționalist. În cele din urmă, discuția mai rafinată, privind distincția dintre alinierea hegemonică și socializarea liberală a produs criterii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
rezuma scopul capitolului teoretic. Capitolul teoretic abordează implicațiile sfârșitului Războiului Rece pentru modul de conceptualizare a sistemului internațional. Nici proiectul lui Keohane ș.a., nici proiectul lui Kapstein și Mastanduno nu face legătura între analiza tendințelor după 1989 și evaluarea cauzelor colapsului sovietic. Ca urmare, cauzele și consecințele sfârșitului Războiului Rece sunt tratate ca unități distincte ale cercetării. Totuși, încadrarea cercetării în acești termeni are anumite costuri. Mai ales, caracterul surprinzător al sfârșitului Războiului Rece a generat întrebări cu privire la felul în care
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o conexiune între descrierea generală coerentă a sfârșitului Războiului Rece și analiza tendințelor relațiilor dintre principalele puteri în perioada ulterioară tranziției de la Războiul Rece. Astfel, spre deosebire de alte studii, lucrarea de față urmărește să ofere o evaluare a cauzelor fundamentale ale colapsului sovietic, ca precondiție pentru analiza tendințelor relațiilor dintre state importante. În anii 1980 și 1990, neorealismul și instituționalismul au fost teoriile dominante ale sistemului internațional. Aceste abordări par a se baza pe asumpția că statele acționează rațional în urmărirea intereselor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la traiectoria generală a construcției identitare și a socializării în sistemul internațional. Această nouă axă a dezbaterilor contemporane oferă două avantaje teoretice distincte. Mai întâi, o concentrare asupra dinamicii socializării poate să cuprindă mai multe întrebări despre cauzele și consecințele colapsului sovietic decât consensul raționalist. Ea crește posibilitatea ca prăbușirea Uniunii Sovietice să fi reflectat procese de selecție pe termen lung, care funcționau prin intermediul unor mecanisme de socializare la nivel internațional. Al doilea avantaj al acestei abordări constă în faptul că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
există dovezi ale presiunilor pentru internalizarea normelor cooperării atât în chestiuni de securitate, cât și în chestiuni economice. Concluziile extind cele trei teme principale ale cărții. Mai întâi este abordat viitorul teoriei relațiilor internaționale după Războiul Rece. Discutăm despre implicațiile colapsului Uniunii Sovietice pentru modul de conceptualizare a sistemului internațional, și evaluăm șansele unei noi sinteze teoretice adecvate lumii post-Război Rece. În al doilea rând, evaluăm tiparele generale ale activității instituționalizate din sistemul internațional din perioada 1989-1999. Această secțiune abordează tendințele
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale activității instituționalizate din sistemul internațional din perioada 1989-1999. Această secțiune abordează tendințele generale în termenii relațiilor dintre principalele puteri după sfârșitul Războiului Rece. În cele din urmă, tragem concluzii cu privire la ajustările individuale de politică externă ale principalelor state la colapsul sovietic, precum și la existența presiunilor în sensul socializării la normele asociate cu un concert de state democratice. În ansamblu, oferim o evaluare sistematică a teoriilor sistemului internațional printr-un studiu comparativ al strategiilor de stat din primul deceniu al perioadei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale sistemului. Însă, după acest punct, structura interacțiunii din interiorul sistemului se schimbă. Reflexivitatea este atinsă pe măsură ce efectele de socializare generate de emergența nucleului încep să transforme tiparele generale ale poziționării în interiorul acestuia. Pare plauzibil să emitem ipoteza potrivit căreia colapsul recent al Uniunii Sovietice reprezintă un punct evident de referință istorică pentru apariția unei mase critice de state democratice liberale. Liberalismul se situează pe poziția unică din care explică atât această evoluție, cât și motivele pentru care ea ar putea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cât și motivele pentru care ea ar putea reprezenta un moment de semnificație majoră pentru cursul general al schimbării istorice din politica mondială. Mai întâi, modelul liberal ar putea să pretindă în mod plauzibil că oferă o explicație endogenă a colapsului Uniunii Sovietice. Reprezentanți ai neorealismului și ai instituționalismului afirmă că sfârșitul brusc și neașteptat al Războiului Rece este cel mai bine privit ca un șoc exogen asupra sistemului internațional. Potrivit lui Waltz, colapsul sovietic a fost o evoluție la nivelul unității
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mod plauzibil că oferă o explicație endogenă a colapsului Uniunii Sovietice. Reprezentanți ai neorealismului și ai instituționalismului afirmă că sfârșitul brusc și neașteptat al Războiului Rece este cel mai bine privit ca un șoc exogen asupra sistemului internațional. Potrivit lui Waltz, colapsul sovietic a fost o evoluție la nivelul unității, care a produs efecte structurale, iar astfel explicarea prăbușirii Uniunii Sovietice depășește sfera teoriei sistemice (Waltz, 1993, p. 49). Keohane a asemănat evenimentul cu impactul căderii unui meteorit pentru studiul paleontologiei. Așadar
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sovietic a fost o evoluție la nivelul unității, care a produs efecte structurale, iar astfel explicarea prăbușirii Uniunii Sovietice depășește sfera teoriei sistemice (Waltz, 1993, p. 49). Keohane a asemănat evenimentul cu impactul căderii unui meteorit pentru studiul paleontologiei. Așadar, colapsul Uniunii Sovietice nu este o evoluție pe care specialiștii în științe umane ar fi trebuit să o anticipeze (Keohane, 1996, p. 463). Prin contrast, modelul liberal poate să îl considere ca fiind el însuși simptomatic pentru tendințele istorice generale din
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dispariția comunismului sovietic este perfect compatibilă cu tiparele de lungă durată ale schimbării din politica internațională, postulate de liberalism (Huntley, 1996, pp. 65-72; Harrison, 2002, pp. 156-161). Mai mult, liberalismul poate pune în lumină aspecte ale semnificației istorice generale a colapsului Uniunii Sovietice pentru dezvoltarea politicii mondiale. Pare plauzibil să presupunem că sistemul internațional este acum net dominat de un nucleu stabil de state democratice liberale, pentru prima dată în istoria mondială. Au loc dezbateri despre gradul de convergență a normelor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Fiecare dintre aceste abordări reprezintă un precedent puternic în literatură, în totalitate compatibil cu ipoteza potrivit căreia prăbușirea Uniunii Sovietice reflectă o variantă pe o cale realizabilă în mai multe feluri, către schimbare în structura culturală a sistemului internațional. Considerarea colapsului Uniunii Sovietice ca fiind simptomatic pentru modificarea structurii culturale a sistemului internațional generează un program de cercetare mult mai amplu decât cel propus prin dezbaterea dintre neorealiști și instituționaliști. Huntley se inspiră din intuițiile liberale și emite ipoteza potrivit căreia
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
lui recente, Wendt sugerează că întrebarea centrală cu care se confruntă domeniul în prezent este "poate sistemul de state să atingă reflexivitatea ... și care sunt implicațiile acestui fapt, dacă are loc?" (Wendt, 1999, p. 375). Liberalismul emite ipoteza că, odată cu colapsul Uniunii Sovietice și apariția unei mase critice de state liberale, sistemul internațional a atins reflexivitatea. La rându-i, acest fapt are drept consecință o modificare substanțială a ritmului schimbării culturale și a traiectoriei generale a socializării din interiorul sistemului. Concluzii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
după Războiul Rece Reunificarea Germaniei a fost una dintre cele mai uimitoare manifestări ale schimbărilor din ordinea europeană asociate cu sfârșitul Războiului Rece. Probabil că mai mult decât oricare altul, acest eveniment a simbolizat retragerea puterii sovietice din Europa de Est și colapsul sistemului internațional bipolar, care dominase politica mondială după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar motivele de optimism cu privire la această evoluție au fost însoțite și de reapariția unor anxietăți tradiționale referitoare la viitorul ordinii europene. Unificarea a readus în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și Comunitatea Economică Europeană, care au apărut la adăpostul bipolarismului sistemului internațional din timpul Războiului Rece. În consecință, problemele geopolitice tradiționale asociate cu administrarea puterii germane în Europa au fost anulate de imperativele copleșitoare ale rivalității dintre superputeri. Totuși, după colapsul brusc al blocului sovietic, problema germană a reapărut în mod subit și neașteptat ca o chestiune centrală. În acest capitol vom aplica cele trei modele ale relațiilor internaționale neorealist, instituționalist și liberal pentru analiza strategiilor adoptate de Germania în perioada
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acestor două tendințe de lungă durată. Mai întâi, demonstrațiile din Piața Tiananmen din 1989 au făcut ca elita chineză să realizeze că interdependența economică și modernizarea urmărite de China în regimul post-Mao aveau implicații politice semnificative. În al doilea rând, colapsul comunismului sovietic a dus la dispersarea flotei sovietice din Pacific. În consecință, China a devenit puterea emergentă capabilă să umple vidul lăsat de declinul influenței rusești în Asia de Est. Prin urmare, perioada sfârșitului Războiului Rece a ridicat întrebări importante
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în continuare o legătură explicită sau implicită între drepturile omului și statutul comercial al Chinei. China a considerat că acesta reprezenta un amestec în afacerile sale interne (Wan, 1997, pp. 240-242; Seymour, 1998, p. 221). Prin urmare, potrivit logicii neorealiste, colapsul bipolarității a sporit tensiunile dintre SUA și China, cu privire la drepturile omului. De asemenea, relațiile chino-americane au fost afectate de chestiuni de securitate importante. În august 1992, China a restabilit relațiile diplomatice depline cu Coreea de Nord, considerând-o o importantă zonă-tampon între
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
anilor 1990, culminând cu un acord privind granița disputată din Himalaia, în 1993. Totuși, această ameliorare a apărut ca urmare a izolării diplomatice a Beijingului după masacrul din Piața Tiananmen. Între cele două puteri din Asia de Sud rămân tensiuni geopolitice fundamentale. Colapsul Uniunii Sovietice, aliatul tradițional al Indiei împotriva Chinei și Pakistanului, stimulează India să dobândească o capacitate de descurajare nucleară (Malik, 1995, p. 346). Tibetul complică în continuare relația chino-indiană (Roy, 1998b, p. 171). În cele din urmă, relațiile Chinei cu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ce sugerau că era în continuare nevoie de eforturi pentru intensificarea identificării la nivel de ingrup" (Johnston, 1999, pp. 293-294). Johnston afirmă clar că transformarea critică a intensității identificării ingrup a apărut după incidentul Tiananmen, și nu ca reacție la colapsul Uniunii Sovietice din 1991. Așadar, acesta nu este rezultatul unor schimbări structurale asociate cu sfârșitul Războiului Rece. Cu toate acestea, Johnston recunoaște și că sfârșitul Războiului Rece a fost extrem de important pentru criza identitară a Chinei. Aceasta se datorează faptului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
apel la mitul unității naționale (Segal, 1994, p. 10; Shambaugh, 1994, p. 48). Astfel, în mod paradoxal, contextul sistemic relativ inofensiv amenință legitimitatea internă a elitei conducătoare. În acest fel, distanța redusă în timp dintre incidentul din Piața Tiananmen și colapsul Uniunii Sovietice a avut efecte ce s-au susținut reciproc. Ele au dezvăluit clar fragilitatea legitimității regimului astfel că, în decurs de câțiva ani, elitele chineze și-au schimbat fundamental percepția asupra punctelor tari ale autorității lor politice. Lucrările despre
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la provocările întâmpinate. Cît timp elita blochează în continuare schimbările fundamentale, calea probabilă pe termen mediu va fi continuarea adatării pragmatice. Așa cum observă Segal, "efectul cel mai probabil este o criză identitară prelungită, în care schimbările ce nu duc la colapsul total au un impact important asupra vieții chinezilor și a vecinilor lor" (Segal, 1994, p. 62). În general, regimul comunist se confruntă cu problema că ideologia nu mai poate oferi țării scopul național. În aceste circumstanțe, China trebuie să fie
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a politicii sale externe stă la baza sentimentului profund de disconfort în relația cu lumea. Până când regimul nu recunoaște acest lucru, China se va confrunta în continuare cu probleme structurale în administrarea tranziției la lumea post-Război Rece. Capitolul 6 Concluzii Colapsul Uniunii Sovietice și sfârșitul Războiului Rece au generat atât oportunități majore, cât și probleme importante pentru studiul politicii internaționale. În timp ce aceste evoluții au deschis noi căi extraordinare pentru cercetarea din domeniu, ele au și zguduit fundamentele unor asumpții larg răspândite
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
treacă printr-o transformare foarte dificil de cuprins din unghiul perspectivelor dominante. Ambivalența privind semnificația sfârșitului Războiului Rece pentru cercetarea din domeniu generează dificultăți. Există foarte puține încercări de abordare sistematică a problemelor conceptuale ridicate de eșecul de a prezice colapsul Uniunii Sovietice, și de utilizare a cadrelor rezultate pentru analiza tendințelor din ordinea internațională emergentă. Abordând în mod direct întregul spectru de teme teoretice și empirice generate de sfârșitul Războiului Rece, în studiul de față am încercat abordarea acestui gol
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1989 și 1999, în lumina modelelor teoretice. Studierea reacțiilor acestor țări față de sfârșitul Războiului Rece a indicat tendințe empirice din sistemul internațional emergent. Concluziile rezumă descoperirile teoretice și empirice ale studiului în trei secțiuni. În prima secțiune vom aborda implicațiile colapsului sovietic pentru abordările sistemice ale relațiilor internaționale, și vom contura implicațiile teoriei liberale pentru programele de cercetare din domeniu după Războiul Rece. Aici vom evidenția capacitatea distinctă a liberalismului de a sintetiza intuițiile școlilor de gândire concurente, și importanța conceptului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]