716 matches
-
slabe, iar individul se preocupă mai ales de interesele personale. În contrast, în situațiile de colectivism puternic, fiecare este precupat de interesele grupului, iar individul adoptă pozițiile acestuia. Se constată că gradul de individualism este, statistic, legat de bogăție. Țările colectiviste sunt cele mai sărace. 2.2. Distanța ierarhică Această dimensiune se definește prin modul în care sunt tratate inegalitățile (acceptare vs. atenuare). Putem poziționa deja câteva țări pe dimensiunile deja definite (individualism și distanță ierarhică). Țările din nordul Europei, precum și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
asociere, religioasă, sindicală", garantând totodată "dreptul la grevă, libertatea presei și alte libertăți individuale și colective" inerente unui pluralism social autentic (Cioabă: 1988, 203). Nu în ultimul rând, proprietatea privată urma să reprezinte celula economică a viitoarei societăți post-capitaliste. Metodele colectiviste utilizate în statele comuniste est-europene erau recuzate de către partidele eurocomuniste și asociate cu "administrarea centralizată, de către stat", a economiei; alternativa propusă consta în proprietate colectivă "municipală" și/sau "regională", liber consimțită, combinată cu o planificare diversă, care "va îmbina" o
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Mureș. 27. Erdelyi Andrei, născut la 2 iunie 1955 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Andrei și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 61118 Bad Vilbel, Vilbeler Pfad 21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Colectiviștilor nr. 11, județul Brașov. 28. Erdelyi Andrei, născut la 3 decembrie 1981 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Andrei și Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 61118 Bad Vilbel, Vilbeler Pfad 21, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
Brașov. 28. Erdelyi Andrei, născut la 3 decembrie 1981 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Andrei și Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 61118 Bad Vilbel, Vilbeler Pfad 21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Colectiviștilor nr. 11, județul Brașov. 29. Frohnhofer Daniela, născută la 19 martie 1970 în localitatea Uivar, județul Timiș, România, fiica lui Blegye Gergely și Verona, cu domiciliul actual în Germania, 66539 Neunkirchen, Burgermeister Regitzstr. 106, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
cel de-al doilea alineat -, astăzi, în condițiile economiei de piață, în care, potrivit Constituției, proprietatea publică coexista cu proprietatea privată, aceasta identificare nu mai este posibilă. b) Departe de a fi părăsit că un concept legat exclusiv de regimul colectivist, termenul de economiei națională, îmbogățit în substanță prin apariția sectorului privat, reprezintă una dintre noțiunile de bază ale economiei politice. ... Prejudicierea economiei naționale poate avea loc, nu numai prin lezarea bunurilor ce formează obiectul exclusiv al proprietăți publice, ci și
DECIZIE Nr. 15*) din 6 februarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111839_a_113168]
-
în văi răsunau...” Restul versurilor evocă un peisaj moral, a cărui notă dominantă o constituie buna conviețuire: „Bacovia,/Țară de încîntări/ Și viață liniștită./ Nu se discută/ De-al meu/Și de-al tău”. Nostalgia îl face pe poet idilic, colectivist. însă, aci el nu vorbește de un loc, ci de un timp: timpul cînd era tînăr, economic liber și n-avea de împărțit nimic cu nimeni. Indirect, „Stanța” sa confirmă adevărul uneia din observațiile lui Schopenhauer, anume că „Uneori credem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1992:27-9) a explicat că sarcina mișcării Republicane, este aceea de a contracara aceste forțe centrifuge și dezintegratoare și de a canaliza expresia "voinței națiunii" (vůle národa). În consecință, relația adecvată între Stat și Societate ar trebuie înțeleasă în termeni colectiviști și paternaliști. Rolul statului trebuia să fie acela de a asigura protecția indivizilor și de a garanta bunăstarea poporului, ca mijloc de conservare a națiunii. În opinia lui Sládek asigurarea securității poporului "nu este un drept, ci o obligație a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de pluralismul instituționalizat. Provocarea pe care Chávez a lansat-o la adresa democrației liberale din Venezuela era profund marcată de criza regimului democratic de după 1958 și în oportunitățile pe care aceasta le oferea pentru o mobilizare populistă anti-sistem și anti-establishment. Ideologiile colectiviste tipice naționalismului și socialismului care au fost asociate cu populismul venezuelean nu erau condiții nici necesare, nici suficiente pentru a da forță unei asemenea provocări; după cum arată Levitsky și Loxton în capitolul despre Peru, ideologia populistă care însoțește o agendă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
condiții nici necesare, nici suficiente pentru a da forță unei asemenea provocări; după cum arată Levitsky și Loxton în capitolul despre Peru, ideologia populistă care însoțește o agendă pro-piață poate fi la fel de periculoasă pentru democrație ca și cea asociată unor scopuri colectiviste. Totuși, caracterul incluziv și participativ al chavismului era dat, fără îndoială, de aspirațiile socialiste de îmbunătățire a nivelului de trai al claselor de jos prin creșterea prezenței lor în procesul politic. Cu toate că pentru Chávez "poporul" includea în mod potențial orice
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
filozofic de tip marxist). Astfel de conotații sunt valabile în special în "mediile" premoderne ale societăților complexe, prin urmare în fractura nord-sud a planetei (dar și în interiorul diferitelor țări) ca limită a unor sisteme mult prea capitaliste sau mult prea colectiviste, dacă nu sunt valabile pentru toate popoarele în curs de dezvoltare sau pentru anumite minorități din interiorul societăților mai avansate (de exemplu: bolnavi, handicapați, marginalizați etc.). 3. O evaluare particulară a gândirii sociale creștine e făcută acolo unde, discutându-se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
În sensul cel mai obișnuit, el desemnează orice teorie sau practică politică sau socio-economică care încurajează proprietatea și controlul comunale sau de stat ale mijloacelor de producție și de desfacere. Aplicațiile particulare variază mult, întrucât există numeroase exemple de organizații colectiviste" (Gordon Marshall (coord.), op. cit., p. 107). 17 O mare parte din material și alte informații necesare redactării acestui studiu de caz au fost primite de la colegii din DGASPC CS, cărora le mulțumim pentru ajutorul acordat. A fost primit inclusiv dreptul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
În funcție de normele, conduitele, percepțiile și valorile unei comunității, ,,gesturile au permis discriminarea între societăți caracterizate de un contact puternic (Europa mediteraneană, America latină, societățile arabe) și societăți caracterizate de un contact scăzut (Europa nordică, Extremul Orient)"59. Observăm că în societățile colectiviste din Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa, gesturile sunt mai des întâlnite, mai sincronizate și prietenoase decât în cele individualiste din Europa de Vest sau America de Nord, societăți asociate unei retractilități gestuale. 1.8. Accepțiunea culturală Dacă accepțiunea etologică relevă caracterul universal al gestului, accepțiunea culturală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
era bună și numaidecât primită și legalizată de ziare ca adevărată, numai să fi fost de natură a veștezi reputațiunea noastră de oameni onești. Orice monstruozitate se stârnea, era imediat colportată și prezentată ca fapt sigur, autentic comis de infamii colectiviști. În asemenea condițiuni viața noastră devenea intolerabilă.” Martie 1888 “În ziua de 22 martie 1888, zi caldă și frumoasă de primăvară timpurie, ne-am adunat toți miniștrii în jurul unei mese în grădina dela palatul consiliului de miniștri sub un arbore
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fine, de James Atherton, care vorbește într-un eseu mai recent despre "judecata prin presă" caracteristică "culturilor rușinii". Simplificând la maximum, culturile occidentale, catolice și protestante, sunt culturi ale vinovăției, individualiste, citadine, bazate pe responsabilitate. Cele ale rușinii sunt culturile colectiviste, rurale, bazate pe prevalența judecății colective asupra idividului și pe acceptarea autorității exterioare în detrimentul liberului arbitru individual. În eseul lui Ioan Pânzaru care avertiza de altfel că asemenea categorii nu se găsesc niciodată în stare pură, societatea românescă era încadrată
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
își vede liniștit de treabă. Ideea de a-mi întrerupe de bunăvoie lumina electrică nu mi-a plăcut. Poate că nu sunt un bun cetățean planetar. Sau poate că propaganda comunistă, care a încercat să ne inculce în reflexe spiritul colectivist al vremii, a obținut reacția contrară: ne-a făcut pe noi, esticii, oamenii cei mai individualiști și mai egoiști din Europa. Sigur, aș putea spune că mi-am făcut cota de ecologism de soiul acesta în anii comunismului. S-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Una e să accepți de bunăvoie anumite restricții, în vederea unui scop nobil, și alta e să înduri restricțiile din pricina obsesiilor unui șef de stat bolnav de paranoia. Ceea ce m-a deranjat - și mă deranjează la multe alte acțiuni cu tentă colectivistă - este disproporția între pericolul asupra căruia „se trage semnalul de alarmă“ și eficiența concretă a acțiunii. Așadar, fiindcă planeta e în pericol din pricina poluării și a folosirii nechibzuite a resurselor, ia hai să stingem lumina o oră. Ce mare lucru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
filosofic și doctrinar secolele XV-XVI se remarcă prin contribuțiile lui Nicolo Machiavelli, Thomas Morus (cu cartea sa „Utopia”), Tommaso Campanella cu cartea „Civitas Solf, toate aceste scrieri însă nu fac altceva decât să preia ideile lui Platon preconizând o societate colectivistă, în care comunitatea averilor, educației, femeilor, copiilor, să fie principiile de bază în organizarea și funcționarea structurilor sociale. În secolul al XVII-lea Thomas Hobbes cu cartea sa „Leviathon", John Locke cu „Încercări asupra guvernării civile’’ reiau și ei pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
va rezista în evoluția societăților comuniste. De altfel realitățile istorice din țările fost comuniste au demonstrat din plin acest lucru, majoritatea lor îmbrățișând, chiar în perioada comunistă, ideea națională (naționalismul comunist), un nonsens ideologic și istoric având în vedere ideile colectiviste și internaționaliste care au stat la baza elaborării doctrinei comuniste. Mai mult ca atât, socialismul și corolarul acestuia comunismul ridică lupta de clasă la rang de politică de stat, cultivând ura între clasele și păturile sociale, care va ajunge să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
numai o clasă și dnul Poraicu și-a instalat acolo punctul sanitar. în 1962 s-a terminat colectivizarea agriculturii, colectivizare care și la Vatra ca și în alte sate s-a făcut cam forțat. în mai multe adunări generale ale colectiviștilor s-a pus problema construirii unui punct sanitar cu contribuția sătenilor ajutați de către conducerea CAP. S-a format un comitet de inițiativă propus de către cetățeni din Poraicu Ion, Sâsâiac Fatache-președinte de CAP, Teodoreanu Cornel-inginer CAP, Ursu Gheorghe, Zară Chi. Costache
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Claca claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate colectivitate 10 2 colectivitatea colectivitate 4 2 colectivități colectivitate 4 2 colectivității colectivitate 12 2 colectivităților colectivitate 2 2 colectivul colectiv 1 2 colegie colegie 2 2 Colegiele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
claca 2 2 claca clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate colectivitate 10 2 colectivitatea colectivitate 4 2 colectivități colectivitate 4 2 colectivității colectivitate 12 2 colectivităților colectivitate 2 2 colectivul colectiv 1 2 colegie colegie 2 2 Colegiele Colegiele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
clacă 4 2 CLACĂ clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate colectivitate 10 2 colectivitatea colectivitate 4 2 colectivități colectivitate 4 2 colectivității colectivitate 12 2 colectivităților colectivitate 2 2 colectivul colectiv 1 2 colegie colegie 2 2 Colegiele Colegiele 1 2 colegiele colegie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
clacă 1 2 clacă claca 2 2 clacă clacă 2 2 clăcii clacă 7 2 colectiv colectiv 22 2 COLECTIVĂ colectiv 1 2 colectivă colectiv 30 2 colective colectiv 16 2 colectivist colectivist 2 2 colectivistă colectivist 1 2 colectiviste colectivist 2 2 colectivitate colectivitate 10 2 colectivitatea colectivitate 4 2 colectivități colectivitate 4 2 colectivității colectivitate 12 2 colectivităților colectivitate 2 2 colectivul colectiv 1 2 colegie colegie 2 2 Colegiele Colegiele 1 2 colegiele colegie 1 2 colegiele colegiele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
practicată cotidian, libertatea modernă a individului poate fi un punct de orientare fie și prin contrast spre libertatea verticală. în sfîrșit, aproape nu mai este nevoie de spus că, bine observat, principiul libertății religioase și de conștiință ferește de înțelegerea colectivistă a religiei, de sacralizarea grupurilor religioase, naționale, ideologice. Bine observat, el menține atenția spirituală pe axa care unește interioritatea trans individuală a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de relaționare privesc legăturile cu mediul social, iar În mediul de lucru se referă la nevoia de interacțiune socială. Este recunoscut faptul ca o bună parte din motivația profesională a angajatului se refera la retribuție. În țările cu o cultură colectivistă, ponderea angajaților care preferă o salarizare pe baza performanței colective este mai mare decât a celor care preferă o salarizare pornind de la performanța individuală. Mai mult, În cazul României precum și al altor țări foste comuniste, În care nivelul salarial este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]