723 matches
-
de familii, în total 107 persoane În satul Baraboi colectivizarea a început în luna iulie 1949, pe data de 28 a acestei luni luând ființa cartelul agricol “Scânteia”, președinte fiind Tudor Filip Focșa. Pe parcursul lunii august mai apar înca 3 colhozuri: Înaintașul, Jdanov și Bolsevițcaia pravda. În 1952 toate patru colhozuri formează unul singur, acela pe nume Viața Nouă, cu președinte Ignat Corneiciuc. În 1967 numele colhozului este schimbat în Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
a început în luna iulie 1949, pe data de 28 a acestei luni luând ființa cartelul agricol “Scânteia”, președinte fiind Tudor Filip Focșa. Pe parcursul lunii august mai apar înca 3 colhozuri: Înaintașul, Jdanov și Bolsevițcaia pravda. În 1952 toate patru colhozuri formează unul singur, acela pe nume Viața Nouă, cu președinte Ignat Corneiciuc. În 1967 numele colhozului este schimbat în Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și 1392 de gospodării. Școala medie mixtă era frecventată de 826
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
agricol “Scânteia”, președinte fiind Tudor Filip Focșa. Pe parcursul lunii august mai apar înca 3 colhozuri: Înaintașul, Jdanov și Bolsevițcaia pravda. În 1952 toate patru colhozuri formează unul singur, acela pe nume Viața Nouă, cu președinte Ignat Corneiciuc. În 1967 numele colhozului este schimbat în Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și 1392 de gospodării. Școala medie mixtă era frecventată de 826 de elevi, iar colectivul didadctic a fost alcătuit din 56 de învățători. Ramurile principale ale gospodăriei
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Structura județeană a existat până în 2001, când Parlamentul, dominat de comuniști, restabilesc raioanele. Satul (comuna) revine din nou raionului Dondușeni. Gospodăria colectivă de tip socialist, căreia, între timp, i-a fost schimbat numele în Baraboi, a existat până în 1996. Desfințarea colhozului s-a produs în urma repartizării locuitorilor satului, în perioada 1993-1994, a cotelor de teren care le-au revenit din virtutea legii adoptate de Parlamentul republicii cu privare la privatizarea pământului. În 1997, 29 de proprietari de cote au format gospodăria
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
era adîncă. "În staniște" un loc mai înalt al satului unde se aduna lumea la adunări. "În chisc" se spune la locul din intrarea în sat deoarece e un loc mai înalt al satului (un pisc). Anii 1929-1930 se formează colhozul unde intra mai multe sate megieșe:Cocieri,Corjova, Molovata Nouă, Roghi, Vasilevca, Președinte Guzinschi Dumitru Iacov. Mai tîrziu cînd se despart de satul Corjova președinte devine Sultan Evstatii Zahar. Satul Molovata Nouă este o localitate in Raionul Dubasari situata la
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
Recensământul din 1930 înregistrează 3366 de locuitori, printre care: 2797 români, 1 maghiar, 1 german, 244 ruși, 77 ucraineni, 1 ceh, 19 poloni, 200 evrei, 3 greci, 8 armeni și 1 turc . În perioada sovietică în sat se afla sediul colhozului „Moldova sovietică”. În 1975 producția globală a constituit 2,5 mln. ruble, producția realizată fiind 2,3 mln ruble. Venitul net a constituit 527 mii ruble. Gospodăria dispunea de 72 de tractoare, 28 combine, 25 autocamioane. Sectorul de prelucrare era
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului sunt vii și livezi cu pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura și pomicultura 294, cereale - 196, legumicultura - 117. Venitul net
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Vasile Olaru, Irina Pinteac, Ana Popovici, Grigore Popovici, Maria Popovici, Simion Prodan, Ana Raranceanu, Andrei Raranceanu, Boris Raranceanu, Haralampie Rogojină, Vasile Vascan, Gheorghe Vetrici, Grigore Vetrici, Ion Vetrici, Ion Vetrici, Mihail Vetrici, Roman Vetrici, Varvara Vetrici, Vasile Vetrici, Stepanida Vetrici. Colhozul ,Miciurin, prin anii 70-80 ai secului trecut, își făcuse bun renume în r-nul Fălești prin hărnicia și eforturile țăranilor. Având în 1973 o populație de 3141 de locuitori, Mărăndenenii dădeau anual producție de peste 2 mln. de ruble., cultivând intensiv sfecla
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
și Valea Florii. cu o populatie totală de 6100 locuitori. Conform datelor de la recensământul din anul 2004, în satul Sărata Galbenă locuiesc 4790 locuitori (2371 bărbați, 2419 femei). Componența etnică a satului: După desființarea Uniunii Sovietice sistemul de muncă colectivă (Colhoz) a fost distrus. În satul Sărata Galbenă a fost păstrat sistemul de muncă colectivă datorită președintelui de colhoz și deputat în Primul Parlament al Republicii Moldova, Iacob Negru.
Sărata-Galbenă, Hîncești () [Corola-website/Science/305182_a_306511]
-
satul Sărata Galbenă locuiesc 4790 locuitori (2371 bărbați, 2419 femei). Componența etnică a satului: După desființarea Uniunii Sovietice sistemul de muncă colectivă (Colhoz) a fost distrus. În satul Sărata Galbenă a fost păstrat sistemul de muncă colectivă datorită președintelui de colhoz și deputat în Primul Parlament al Republicii Moldova, Iacob Negru.
Sărata-Galbenă, Hîncești () [Corola-website/Science/305182_a_306511]
-
de moșii sunt Popovici Agapie (110 ha), Popovici Agostina (100 ha), Popovici Nina (100 ha) și Popovici Șt. Pitchis (110 ha). În perioada sovietică în Răuțel se afla o brigadă de câmp, ferme de păsări, de vite, de porcine ale colhozului „Prietenia” (cu sediul la Pîrlița, Fălești). În sat funcționa o școală medie, club cu instalație de cinematograf, bibliotecă, punct medical, ateliere de deservire socială, oficiu poștal, magazine, creșă, grădiniță. În 1995 primarul satul devine Tudor Prodan. La alegerile locale generale
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
potopul de foc din 1941-1945 a mistuit 54 de băștinași mobilizați pe front. Teribilă a fost și foametea din 1946-1947. Apoi au urmat deportările staliniste, din comuna Țipala au fost mânați la pierzanie siberiană 47 dintre cei mai destoinici gospodari. Colhozul „Steagul leninist”, organizat de comisarii roșii, cu timpul a dat faliment. În prezent populația de aici muncește în cheia economiei de piața. Țipala, înfrățita cu din județul Iași si comuna Virteșcoiu din județul Vrancea România, face schimb de experiență, se
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]
-
mobilizați, 32 nu s-au mai întors acasă. Mai apoi, satul s-a confruntat cu alte noi greutăți, cum a fost foametea din 1946 - 1947, mobilizarea tinerilor la școlile învățământului profesional de pe lângă fabrici și uzine, dezmoștenirea țăranilor de pământ, crearea colhozurilor. La 27 august 1947, a fost creat colhozul „Viața nouă”, președintele căruia a fost ales B.Glușo. Activitatea acestuia a reprezentat o contribuție deosebită în domeniul agriculturii din Ciocâlteni. S-a remarcat ca un organizator iscusit al gospodăriei, care pe parcursul
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
Mai apoi, satul s-a confruntat cu alte noi greutăți, cum a fost foametea din 1946 - 1947, mobilizarea tinerilor la școlile învățământului profesional de pe lângă fabrici și uzine, dezmoștenirea țăranilor de pământ, crearea colhozurilor. La 27 august 1947, a fost creat colhozul „Viața nouă”, președintele căruia a fost ales B.Glușo. Activitatea acestuia a reprezentat o contribuție deosebită în domeniul agriculturii din Ciocâlteni. S-a remarcat ca un organizator iscusit al gospodăriei, care pe parcursul a 2 decenii, s-a aflat printre cele
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
toate întrepriderile existente fiind parțial sau total distruse. Astfel, fabrica de vinuri nu este în stare de funcționare și e parțial distrusă, fermele au fost ruinate, iar pietrele din fundament au fost furate; clădirile, depozitele și tehnica agricolă a fostului colhoz au fost distruse sau vândute. În prezent, principala îndeletnicire a locuitorilor este agricultura, fiecare familie având în medie 0,5-2 ha de teren arabil, livadă sau vie pe care le lucrează. În 2014, a fost dat în exploatare un drum
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
cu soția și doi copii, Gheorghe Cozmaa cu soția, Ion Cucu cu soția și 3 copii, Dumitru Galea cu soția, Gheorghe Hăbășescu cu Soția, și Ion Movilă cu soția. Au fost judecați și cei ce nu doreau să intre în colhozuri. Astfel, în 1950 au fost închiși în pușcărie 8 persoane. Faptul că, totșuși, nu prea mulți deportați au fost în Corlăteni, se dtorează deputatul, apoi și viceministru al învățământului al RSSM, Tudor Cibotaru. După 1945 satul este redenumit în Leadoveni
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
5 aprilie 1947 au fost arestați 14 conducători și membrii activi ai ONB ”Arcași lui Ștefan” , inclusiv Condrat Ursachi din Rublenita,student la Tehnicum Agricol din Soroca, Chirosca Tudor, Chirosca Ștefan, Petcu Cozma , Racovschi Iacob. În 1947 a fost organizat colhozul “Luceafărul Roșu”. Unul din primii președinți a fost Manea, înlocuit în 1950 de A. Mazur. Ulterior colhozul a fost unit cu cel din s. Septilici, dindu-i-se denumirea ”Rodina”. Președinți au fost : Petru Iu.Andries, Feodor Alexandrovici Catan, Ion Cujba, L.
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
Condrat Ursachi din Rublenita,student la Tehnicum Agricol din Soroca, Chirosca Tudor, Chirosca Ștefan, Petcu Cozma , Racovschi Iacob. În 1947 a fost organizat colhozul “Luceafărul Roșu”. Unul din primii președinți a fost Manea, înlocuit în 1950 de A. Mazur. Ulterior colhozul a fost unit cu cel din s. Septilici, dindu-i-se denumirea ”Rodina”. Președinți au fost : Petru Iu.Andries, Feodor Alexandrovici Catan, Ion Cujba, L. Ianev. În noapte de 5 spre 6 iulie 1949 de la Rublenita au fost deportați : Babin Feodosie I.
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
Regale „Principele Carol”. După Al Doilea Război Mondial școala primară este transformată în școală de 7 clase. În 1949, la fel ca și în majoritatea satelor din RSS Moldovenească, se înfăptuiește „colectivizarea” și activitatea economică a satului se desfășoară în cadrul colhozului „Puti k kommunizmu” („Calea spre comunism”) care ajunge la apogeu în ultimii ani de existență ai Uniunii Sovietice. În anii 60 ai secolului XX, școala de 7 clase e reorganizată în școală medie (de 10 clase). Conform recensământului efectuat în
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de dezvoltare a localității, unele din cauze fiind retragerea gospodarilor în România, exilarea în Siberia și colectivizarea forțată. ActivitățiLe meșteșugărești au fost stopate, au dispărut morile, oloinița, scărmănătoarea. A fost formată gospodăria colectivă - colhozul, care a schimbat mai multe denumiri, ultima fiind „28 iunie”. În timpul celui de-al doilea război mondial trupele române, aflate în apropierea localității Mateuți, au fost atacate de circa 900 de civili, de naționalitate evrei. Iată ce ne relatează veteranul
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
noștri." Către anul 1990 populația satului Mateuți constituia circa 2600 oameni, activa școala medie cu circa 450 elevi, grădinița cu circa 125 copii, era casa de cultură și sala sportivă nou construite. Populația satului era cuprinsă în cîmpul muncii în colhoz, o bună parte fiind angajată la întreprinderile industriale din or.Rîbnița, Rezina, calea ferată. În prezent în sat locuiesc aproximativ 2200 oameni, în școală sunt 240 elevi, la grădiniță - 80 copii. Satul e conectat la traseul de gaz, de care
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
sovietice, care a secerat mii de veți omenești. În toamna anului 1947 a fost înființată prima gospodărie colectivă în mahalaua Răzeși. Avându-l ca prim-președinte pe Livițchi Panteleimon Gavril. În același an au mai fost înființate ulterior încă două colhozuri în mahalaua Pohoarna, avându-l ca președinte pe Avram Roizman, iar în mahalaua Harbuțcani a fost numit președinte Raileanu Ion. In 1948 aceste trei colhozuri s-au unit în unul singur avându-l ca președinte pe A.Samanati. Atestarea documentară
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
președinte pe Livițchi Panteleimon Gavril. În același an au mai fost înființate ulterior încă două colhozuri în mahalaua Pohoarna, avându-l ca președinte pe Avram Roizman, iar în mahalaua Harbuțcani a fost numit președinte Raileanu Ion. In 1948 aceste trei colhozuri s-au unit în unul singur avându-l ca președinte pe A.Samanati. Atestarea documentară a acestui sfânt locaș datează din luna noiembrie 1828. Pe o placă din metal care s-a păstrat în Sfânta Biserică putem citi în limba
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
industria de panificație, industria uleiurilor vegetale, industria berii, industria cărnii. Industria vinicolă este principala subramură dezvoltată în regiune, care s-a dezvoltat pe baza fabricii de vin prezente în sat. Fabrica de vin a fost construită în anii 1965-1968 în cadrul colhozului. În această perioadă fabrica producea o mare cantitate de vin pe baza materiei prime locale. În august 2000 fabrica este privatizată de o firmă moldo-rusă și capătă denumirea de “Asconi”. Odată cu privatizarea, fabrica a fost înzestrată cu utilaje moderne, cu
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
au fost carne de tun în Polonia, Cehia, Germania în anii 1944-1945. La 1 august 1949 populația satului s-a redus la 581 de persoane. În anul 1974 populația satului alcătuia 737 locuitori. La Otac se afla o brigadă a colhozului "Viața Nouă" cu sediul la Cuizăuca. Mai târziu aici a existat un punct de vinificație primară, la care se prelucrau într-o cantitate mare prunele din livezile din brigadă. Exista școală de 8 ani (actualmente gimnaziu), club, bibliotecă, oficiu poștal
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]