3,820 matches
-
în hartă limitele ținuturilor, a inutului Tecuci din care au făcut parte și satele de pe valea Dunavățului. Deși „Condica liuzilor”, din 1803, nu conține toate așezările, tot înregistrează 166 de localități, iar în harta lui Bawr, tipărită în 1873, în Colinele Tutovei sunt atestate 178 așezări din care au fost identificate 133. Lucrările cartografice care includ și teritoriul Colinelor Tutovei nu puteau cuprinde grupurile de case izolate, locuințele sezoniere, alte forme de locuire premergătoare satului, care, cu siguranță, au existat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Condica liuzilor”, din 1803, nu conține toate așezările, tot înregistrează 166 de localități, iar în harta lui Bawr, tipărită în 1873, în Colinele Tutovei sunt atestate 178 așezări din care au fost identificate 133. Lucrările cartografice care includ și teritoriul Colinelor Tutovei nu puteau cuprinde grupurile de case izolate, locuințele sezoniere, alte forme de locuire premergătoare satului, care, cu siguranță, au existat și pe teritoriul comunei Filipeni. Pe lângă formele de locuire menționate deja, mai amintim că, în decursul timpului, s-ar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
umane se întâlnesc și în comuna Filipeni și, în devenirea lor ca locuri de manifestare a activității productive și social-culturale, au refăcut etapele și practicile de înstăpânire caracteristice satelor românești în general.Satele Filipeni și Fruntești, asemenea satelor răzășești din Colinele Tutovei și din toată Moldova, erau obști țărănești libere, constituite prin defrișarea pădurii, pornind din vale spre deal, spre culmi și „umblau pe bătrâni” Din cele 166 sate existente în Colinele Tutovei la începutul secolului al XIX-lea, 35% erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
general.Satele Filipeni și Fruntești, asemenea satelor răzășești din Colinele Tutovei și din toată Moldova, erau obști țărănești libere, constituite prin defrișarea pădurii, pornind din vale spre deal, spre culmi și „umblau pe bătrâni” Din cele 166 sate existente în Colinele Tutovei la începutul secolului al XIX-lea, 35% erau sate boierești, 10% sate mănăstirești și 55% erau sate răzășești. în patrimoniul funciar al fiecărui sat - răzășesc sau clăcășesc - intra în mod obligatoriu vatra satului, locul unde era cea mai mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor și asupra drumurilor, a locurilor de trecere a vitelor spre și dinspre izlaz. Satele din Colinele Tutovei, retrase pe văi, în interiorul colinelor izolate, ocupau suprafețe relativ mici; media suprafețelor satelor din Colinele Tutovei era jumătate din media pe țară, - 6,9 km2 (690 ha!), explicabil prin faptul că zona în care se află și satele comunei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor și asupra drumurilor, a locurilor de trecere a vitelor spre și dinspre izlaz. Satele din Colinele Tutovei, retrase pe văi, în interiorul colinelor izolate, ocupau suprafețe relativ mici; media suprafețelor satelor din Colinele Tutovei era jumătate din media pe țară, - 6,9 km2 (690 ha!), explicabil prin faptul că zona în care se află și satele comunei Filipeni a fost o zonă a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor și asupra drumurilor, a locurilor de trecere a vitelor spre și dinspre izlaz. Satele din Colinele Tutovei, retrase pe văi, în interiorul colinelor izolate, ocupau suprafețe relativ mici; media suprafețelor satelor din Colinele Tutovei era jumătate din media pe țară, - 6,9 km2 (690 ha!), explicabil prin faptul că zona în care se află și satele comunei Filipeni a fost o zonă a cătunelor, așezări mici de până la 30 de gospodării (150 locuitori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unele locuri ale vetrei de sat, Lunca se înfățișa și se mai înfățișează ca un sat adunat, cu gospodării la stradă, cu micile grădini în spatele caselor și acareturilor. Aceste caracteristici le aveau și celelalte sate de pe Valea Dunavățului și din Colinele Tutovei, la care se adaugă factorul esențial care polarizează viața umană: apa. „Ca umbra de corp, așa se țin aici satele de ape.”, ceea ce a condus la formarea de vetre longitudinale. II.2 Sate vechi și noi pe valea Dunaviciorului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de emigrări în Moldova în 1813-1814, din toată Bucovina, inclusiv din zona Dornelor. Anexe Dicționar Băjenar, -i - persoană care își părăsește vremelnică casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Dobrogea, în perioada interbelică. 52 Arhiva Olimpia Bădălușă, însemnare din 22 august 1960. 53 Ibidem 54 Ibidem 187 Cap. V - Economia agro-pastoralș, caracteristicș principal a economiei românești pânș în contemporaneitate V.1 Caracteristici ale dezvoltșrii economiei în satele din Colinele Tutovei. Continuarea vechilor tradiții ale economiei agro-pastorale în satele comunei Filipeni Teritoriul cuprins între Munții Carpați, Dunăre și Marea Neagră, viitorul spațiu etnică românescă a cunoscut toate epocile istoriei, timp în care au avut loc marile sinteze etnoculturale, încheiate cu procesul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și se scoate pâinea, dar și plăcinta. Pe de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de tip simetric, săpăligă, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, atest practicarea agriculturii de către comunitățile locale din Moldova și din Colinele Tutovei. De asemenea, lângă locuințele de tip bordei sau descoperit gropi de depozitare a cerealelor, în care s-au păstrat resturi de semințe carbonizate. Cultivarea grâului, secarei, orzului, meiului, sorgului în tot teritoriul viitorului stat țara Românească Moldova, poate fi dovedită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cadrul politică de dezvoltare a societății omenești din teritoriul cuprinsă între Carpații Orientali, Nistru și Marea Neagră, furnizrând stabilitatea și securitatea atât de necesare pentru evoluția socială și economică a populației. S-a putut valorifica mai bine potențialul pedoclimatică al zonei Colinele Tutovei, în care se află și comuna Vama. Populația, în unele zone rară, s-a extinsă odată cu extinderea statului spre Nistru și Marea Neagră, teritoriul fiind populat și cu populații de altă etnie: sași din Ardeal, „ruși” din zona Haliciului , armeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pe bani. Apoi n-au mai venit nici olarii străini. Ne-am modernizat, nu mai era nevoie de oale de lut; câte mai trebuiau erau luate de la târguri sau de la magazine. Cioplitori în piatr Zona, nu numai comuna Filipeni, Colinelor Tutovei este lipsită de piatr rezistentă, cu un grad sporit de duritate. Piatra existentă, de culoare gri-albăstruie, este moale, se poate prelucra ușor, dar este atacată de intemperii. În lipsa altor roci mai rezistente, oamenii leau folosit pe cele care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acest nivel până în vara anului 1959. Modificările din structura administrativ-teritorială a țării, prin reforma din 1950, a creat mari dificultăți comunelor care au fost arondate la raionul Zeletin cu sediul în Răchitoasa, regiunea Bârlad. Răchitoasa era un sat prăpădit în Colinele Tutovei, lipsit de legături cu satele și comunele din jur, lipsit de mijloace de transport. Se mergea la prea desele instruiri pe jos, peste dealuri și păduri, bătând cu pasul 35 km. Au avut loc și modificări în încadrarea școlilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vrea să meargă la arat. Activistul a bătut în retragere și a povestit pățania, s-a lecuit de propagandă ateistă. X. 4 Evoluția locuinței. Casa cu chiler, casa tradiționalș. Siliștea casei* Vechile așezări din tot arealul românesc, nu numai din Colinele Tutovei sau văile Berheciului și Dunavățului, apăreau, dacă le-am fi privit de sus, ca niște decupaje din covorul verde al pădurii. Am văzut că, pentru perioada secolelor VXI d.Hr., forma principală a locuinței a constituit-o bordeiul semiîngropat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
neajunsuri când se pune problema electrificării, modernizarea rețelei stradale, introducerea apei potabile, dispunerea instituțiilor de interes publică etc. Pentru satele din comuna Filipeni chiar construcțiile anexe casei, gospodăria întreagă, au un caracter dispersat, împrășștiat pe o suprafață întinsă care în Colinele Tutovei alcătuiește „siliștea casei” care însemna „locul din vatra satului pe care se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piatră, apoi a fost zidit din piatră în boltă. În timpul regimului comunist, a fost înființată comisia centrală de sistematizare a satelor (1965), chestiune care a fost dezbătută la Conferințele Naționale ale PCR în 1967 și 1972. Primele studii pentru zona Colinelor Tutovei s-au făcut în anii 1963-1964, dar până în 1989 s-a făcut mult prea puțin pentru un plan ambițiosă ca acela prin care se urmărea ștergerea deosebirilor dintre sat și oraș. S-a încercat gruparea satelor prin aducerea în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost scrisă pe baza observațiilor proprii, întărite de studierea unor lucrări de referință: Mircea Eliade, Istoria credinșelor și ideilor religioase, Vol. III, Editura Științifică, București, 1992; Romulusă Vulcănescu, Mitologia română, Editura Academiei RSR, București, 1985; Pompiliu Poghirc, Satul din Colinele Tutovei, Editura Științifică, București, 1972; Zaharia N. Petrescu Dâmbovița, M. Zaharia, Em., Așezările din Moldova de la paleolitică până în secolul al XVIII-lea, Editura Academiei, București, 1970; Elena Negruți, Satul moldovenescă în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Iași, 1984
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vulcănescu, op. cit., p.448. 51 Ibidem, p.450 52 Mircea Eliade, Istoria credinșelor și ideilor religioase, Vol. III, Editura tiințifică, București, 1992, p.12. 53 Pompiliu Poghirc, op. cit., p.180; vezi și Dorinel Ichim, Gospodăria Șărănească de tip complex din Colinele Tutovei, în „Carpica”, XII/1980, p. 303-308. 383 Anexe: Cap. XI - Politicș și administrație în satele comunei Filipeni Cap. XI. Ă Politica țșranului: coada vacii și coarnele plugului. Participarea țșranilor din comuna Filipeni la marile evenimente care au jalonat istoria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se consolida. După crearea organelor de represiune, în 1950, a dat o nouă lege de organizare administrativ-teritorială, imitând împărțirea sovietică cu regiuni și raioane; comuna Filipeni a fost arondată raionului Răchitoasa, un sat pe undeva prin partea de sud a Colinelor Tutovei. Reforma monetară din 1947 a fost urmat de alta, în 1952; carnetele CEC nu aveau rubrică pentru milioane; nici nu era nevoie, deoarece veniturile erau foarte mici. Tot în 1950 au fost impuse cotele obligatorii din toate produsele care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de nepătruns. Secole de-a rândul ați fost capul țării și mândria națiunii, secole de-a rândul, când în momente de criză națională, de suferință colectivă, poporul nostru s-a obișnuit să-și întoarcă privirea către acest burg, către aceste coline, știind că de aici le va veni soluția, vorba consolatoare, drumul drept către viitor. Ați trădat memoria strămoșilor voștri, iată adevărul dur care va chinui pentru totdeauna conștiința voastră, ei au ridicat, piatră cu piatră, altarul patriei, voi ați hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe fetiță ținându-se puțin de-o parte; îl privea cu un aer jalnic și lacrimile îi șiroiau în continuare pe obraji. A întrebat pe cineva ce a pățit fetița și i s-a spus că a venit din zona colinelor ca să-l roage să vadă un bărbat alb care era bolnav. I se spusese că doctorul nu poate fi deranjat. O strigă și o întrebă chiar el ce dorește. Fetița îi spuse că a trimis-o Ata, aceea care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
doar puțin mai mult decât fundamentul, urmară o scurtă porțiune pe strada bătută, pentru a o coti mai apoi spre nord de-a lungul unei poteci de țară ce se Întindea printre desișuri și tufișuri, urcând ușor pe la poalele unor coline mărunte. La ieșirea dintr-o pădurice de stejari, În fundul unei văi, le apăru În sfârșit În fața ochilor locul pe care Îl căutau: o mare arie circulară de vegetație arsă, din care se iveau rămășițele unor stâlpi și ale unor grinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
priorul Florenței! strigă el către tovarășii săi. Cei trei bărbați Înclinară ușor din cap În semn de salut, bolborosind ceva. - Ce te poartă prin părțile astea, Colonna? Nu ești prea departe de drumul spre Roma? - Cetatea mea stă neclintită pe colinele ei de douăzeci de secole și așa va rămâne pentru Încă multe secole. Nu-i nici o grabă să ajung acolo, dacă ținuturile voastre tot abundă În vânat, exclamă tânărul, scoțând din traista șeii un iepure plin de sânge. - Nu pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
până la a tăia fiecare carte din bibliotecă în pătrate de un centimetru pe un centimetru - Lepelut, un hârțogar care avea mania preciziei, le măsură sub ochii noștri -, zgâriind cu un briceag mobilele una câte una până le transformase în niște coline mari și galbene de așchii. Gunoaiele atrăseseră o sumedenie de insecte de toate mărimile. Cearșafuri murdare zăceau pe podea ca niște trupuri descărnate, rupte, încremenite. Iar pe pereți, pe toți pereții, versurile Marseiezei își desfășurau cu litere delicate chemările războinice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]