764 matches
-
Căloiu Oana „Cioc, cioc, cioc, la poarta hip-hop-ului românesc - Primiți cu colinda lui Krem?”, așa începe Love II, melodia lui Krem, featuring Silviu Mircescu și Gecko. Totodată, așa începe și cariera „actorașului rapperaș din Bacău”. Îndrăgostit de muzică din clasele primare, Răzvan „Krem” Alexe a fost, încă de pe atunci, un tonomat de
Era fumat Krem când a făcut ”Mă-ta are cratimă”? Vezi ce răspunde - INTERVIU by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/73296_a_74621]
-
Sub genericul „Vine, vine Moș Crăciun“, își vor da concursul ansamblul folcloric „Hora Timișului”, grupul vocal folcloric „Flori bănățene“, formațiile Flores, Miniflores și Alpha, grupurile de dans modern Torent și Arabesque, cercul de orgă, care va susține un program de colinzi instrumentale, cercul de teatru „Floare de colț“, care va interpreta o scenetă, și cercul de creație vestimentară, care va organiza o paradă a modei. Tot în cadrul manifestărilor dedicate Sărbătorilor de iarnă, în data de 15 decembrie, la ora 17, la
Agenda2003-50-03-gen8 () [Corola-journal/Journalistic/281828_a_283157]
-
două terminații și mai ales tendința populară de a prefera pluralul feminin în -i. Unele dintre formele semnalate de monitorizarea basarabeană nu sînt totuși curente în româna vorbită la radio și televiziune în România: craveți (în loc de cravate), lămi (în loc de lame), colinzi (în loc de colinde). Am fi tentați să le atribuim graniței mai puțin ferme dintre popular și cult. Lucrurile sînt totuși mai complicate, pentru că în alte cazuri uzul din România a impus în normă forma "populară": norma actuală e săli, în vreme ce în
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
băut? Încă n-am auzit (ori o fi o scăpare a televiziunii?): Am consumat sifon, am consumat apă chioară sau am consumat picături de valeriană." Dar nimic nu-i târziu niciodată. Un poet masiv, din cei nerecomandați anticomuniștilor, îmbunătățește o colindă populară cu următoarele: "Mi-a pus mama o gutuie/ La fereastra dinspre drum/ Și o văd cum luminează,/ N-am puterea s-o consum..." În cazul de față mă interesează mai puțin cine nu poate fi consumat: gutuia sau mama
Ce mai consumăm?... by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7841_a_9166]
-
La fereastra dinspre drum/ Și o văd cum luminează,/ N-am puterea s-o consum..." În cazul de față mă interesează mai puțin cine nu poate fi consumat: gutuia sau mama. Nu mă miră nici prezența unui neologism într-o colindă, în care, dacă se consumă ceva apoi se mănâncă totuși. Mă tem de altceva: de clipa când una din adulatoarele poetului masiv își va întreba copilul: - Ionel, nu vrei să consumi un măr? La care, nădăjduiesc, micul vobitor de limbă
Ce mai consumăm?... by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7841_a_9166]
-
electronice, cântecul de leagăn profilat în cea de-a III-a secțiune, a produs ecouri delicate, creând senzația de multivocalitate și instaurând o atmosferă de mare delicatețe. Ea s-a prelungit în secțiunea următoare, a IV-a, cu o splendidă colindă, la fel de delicată și melodioasă, pe fondul căreia Irinel Anghel a împărțit în sală mici instrumente de percuție, menite a fi întrebuințate de către auditori, când și cum vor dori și simți! Acalmia momentului - adevărată axă de simetrie, cu rol de reglare
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
celtică pomenește și de o „insulă a bucuriei”, în care „oamenii râd în hohote cu gura până la urechi” - posibilă reminescență a mitului grec despre „insulele fericiților” (eadem Leuce et Macaron appellata), mirificul topos cu ecouri în folclorul românesc, unde avem colinzi despre mânăstirea Albă din „al mării negre prund/ Ler, Doamne, Ler”, „mănăstirea cu nouă altare/ Hoi Leronda Lerului Doamne”, construită de mândrul Soare, „Nici de largă nu-i prea largă/ Făr-cuprinde lumeantreagă”... Pentru a ajunge la semantica misteriosului lexem ler
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
de iarnă. Ornamentele au fost cumpărate din banii studenților, cei care s-au ocupat de achiziționarea lor fiind șefii de palier, respectiv, șefii de cămin. Astfel, în căminele 15 și 16 la parter au fost împodobiți brazi și se ascultă colinzi. Din datele primite de la Serviciul Economic al universității, până la ora actuală nu au fost înregistrate cereri prin care să se solicite cazarea în cămin pe perioada vacanței de iarnă. ( O. P.) O nouă cafenea Miercuri, 21 decembrie a.c., va fi
Agenda2005-51-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284528_a_285857]
-
Mergînd pîn' la romani și pînă la Homer. Un regal etimologic, cu trimiteri adînci în mitologie, cu ceea ce știința noastră de azi numește literature review, urmărirea exhaustivă a temei în scrierile specialiștilor de toate neamurile, cu ipoteze îndrăznețe, ca derivarea colindei (corindă, horindă) din horă, de citit cu aplecare și cu încîntare. În același stil, pe alocuri cu completări în peniță, cu inconfundabila caligrafie a vremii, scrie Mangiuca despre apa de la botez, despre... Păcală ("de origine din Itali'a"), adevărat studiu
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
își afla locul în acea după-amiază, ca la semnalul unui timp unanim, neștiutor de precare opreliști. Cum, transmise de la Putna, în serile următoare, îmi parveneau momente care contopeau ferice tăria vocală a maturilor și sunetul gingaș din piepturile unor copilandri, colinda se vădea predestinată să închipuie atunci făgăduința unei unități netemătoare. * Benefic, circuitul amintirilor rupea zăgazuri absurde, din interdicții ale unei epoci imbecil proletcultiste, răsărea intangibil magia colindelor redescoperite pe buzele Madrigalului: cînd măiestria lui Marin Constantin capta, murmur de neuitat
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
sub destinderea unui vocabul senin: „din grădina cu flori dalbe”. Dar imboldul, astfel operativ, s-a iscat din grația unei întîlniri deloc previzibile, pictorului, cuprins de frămîntarea tonică proprie acestor ultime creații, i-a ieșit în cale, inocent dialectală, o colindă ardelenească, respirînd fraged intimitatea cu vegetalul. Acolo vestea bună a Nașterii se conjugă floreal, printre afinități radioase, Fiul Sfînt - spune viersul - a venit pe lume „în grădina cu flori dalbe”. Și întîia sa lucrare, proiectat în ipostază umană, e să
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
florii de mintă creață” * Ruralitatea își poate păstra valorile grave și în ocazional, cîte o inserție din vechimi telurice pătrunde și în linearitățile narative cele mai curente. Sosit să- mi dea binețe, cîntînd molcom, prietenul Ion Brad îmi aducea o colindă de pe Tîrnave, ce părea să scuture peste viitorul nostru boabe de grîu harnic adunate, un zvon agrest deloc întîmplător. Îngeri cu plugul nu ocolesc figurația genuină din zicerile populare, fără a fi numaidecît artificiu livresc, de invenție gîndiristă. Așa cum orațiile
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
vitalitate perenă, apt să înfrunte uzură și înverșunări nedrepte. Nu e în cauză doar germinația prodigios suplă a modulilor compoziționali, garantînd o invidiabilă rezervă cantitativă. Un cătun din Moldova, bunăoară, de 30 de case, pitit într-o văiugă, își are colinda proprie, nu e dator vecinilor mai ortomani, satelor căptușind avantajos dealurile din jur. Cu o mîndrie imperativă, cetele de colindători și-au asumat răspunderi ce obligă. Fără emulație spectaculoasă, și exhibiționism exasperat, n-am întîlnit atare opțiuni, libere și totuși
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
care-și proteguie făptura. Multiplicitatea neistovită încrucișează conivențe între spețe și rezurecții de paradigme aparent distante. Numai la unul dintre așezămintele care se ocupă de moștenirea tradițională se puteau număra, în repertoriul actual, 13 variante ale Mioriței, în formă de colindă. Răzbat, din aceste conexiuni, neostoite impulsuri, la atingerea lor colindele devin receptacol pentru scenarii hieratic insolite, pentru frînturi de imemorială baladă, unde se pleacă ritmat, la un soi de alegorică vînătoare. Complexe contaminații, o cercetare condusă asiduu de Monica Brătulescu
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
repetitiv care n-a încetat să ne bată în tîmple, apoape fatidic? „Dom, Dom să-nălțăm Dom, Dom să-nălțăm!” Și nu-i dă cumva replica, voluntar, fără sfială, refrenul pe care l-am auzit mai zilele trecute, într-o colindă intonată de voci exemplar limpezite? „Colindăm ... colindăm ... colindăm!” A rămas în mine ca un semnal de continuitate ineluctabilă, peste avanii și indecențe. * Curios, stratul juvenil de creativitate, pe care-l reprezintă interpreții colindelor, comportă și adaosuri melancolice. La început de
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
bradul natural de Crăciun nu mi-a lipsit și întotdeauna cumpăra mama „O poveste dulce” și punea figurinele din ciocolată în el. Așa a fost, acum sunt cu totul alte posibilități dar nostalgia rămâne și lucrurile urâte s-au estompat! Colinzile în Ajun răsunau pe toată stradă, ne vizităm unii pe alții mult mai des, oamenii erau mai buni". "O amarata de sărbătoare petrecută furișat" 7. "Crăciun? Ce-i aia Crăciun pe vremea de dinainte de '89? Zâmbete, pe vremurile alea? Doar
Crăciunul în comunism: Moș Gerilă, miros de portocale și banane. "Jucăriile erau grozave pentru că nu aveam termen de comparație" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/53687_a_55012]
-
nu părea să fie pentru prima oară când transilvănenii copleșiți de „dor” scoteau pe gură astfel de calamități. Nu trebuie trecut cu vederea nici extazul prezentatoarei de la televiziune, care a rotunjit odioasa prestație cu un dublu și efuziv „mulțumim de colindă!”, rostit de altfel într-o românească ea însăși defectă, dar care dovedea profunda satisfacție generată de grozăviile textului ce îndemna la asasinat. Ceea ce ridică la nivel de urgență chestiunea competenței și orientării democratice a indivizilor selectați pentru a face educație
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
care petreceam sărbătorile în copilărie și în adolescență, ca licean. Așteptam nerăbdător Crăciunul, Anul Nou și Paștele mai cu seamă pentru vacanțele cu care veneau. Participam la obiceiurile prilejuite de aceste sărbători, așa cum era tradiția în satul natal, mergeam cu colinda și cu uratul la rude, colege, prieteni, eram nelipsit de la reuniunile, balurile și chermezele ce se organizau, mă bucuram de libertatea și binefacerile vacanțelor îndelung așteptate. De mai mulți ani, mai exact de când am rămas singur, apropierea sărbătorilor nu mai
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
legate prin Sfânta Treime. S-a gândit la Andrei. A ridicat mâna și privirea, a dat să o coboare și a plecat mai departe spre casa lui țugui. S-a așezat la fereastră ca atunci când era copil și mergea cu colinda. Andrei nu va ști sentimentul, iar gândul acesta îl făcu să tresară și să aibă remușcări. și-a aruncat privirea în încăperea mică, sărăcăcioasă, cu focul ce abia pâlpâia în vatră, înghețat de frigul ce intra pe unde apuca. Își
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
asemenea pentru Doina Rotaru însăși flautul este un instrument „cu totul straniu“, cum mărturisește autoarea, un instrument a cărui frumusețe ne este dezvăluită într-un adevărat poem al spațiului indoeuropean. Este un spațiu generos ce cunoaște rugăciunea din doină, din colindă. Este un poem vechi de când lumea, mereu nou pentru noi. Au fost prezenți în concertele „Săptămânii...“ importanți autori originari din România, stabiliți de decenii în partea de Vest a continentului european, sau peste ocean, în Statele Unite, compozitorii Eugen Wendel, Corneliu
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
pe înserat, în toate satele începe colindatul, cu cântece și mesaje care anunță Nașterea lui Iisus Hristos. Copiii merg din casă în casă anunțând evenimentul, fapt pentru care sunt răsplătiți cu colăcei, fructe și bani. După miezul nopții, merg cu colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii satului. Cele mai cântate colinde sunt: O, ce veste minunată, Trei păstori, iar colinda mare se numea Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci copiii merg „cu Moș Ajun”. Sunt șase personaje: Moș
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
casă în casă anunțând evenimentul, fapt pentru care sunt răsplătiți cu colăcei, fructe și bani. După miezul nopții, merg cu colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii satului. Cele mai cântate colinde sunt: O, ce veste minunată, Trei păstori, iar colinda mare se numea Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci copiii merg „cu Moș Ajun”. Sunt șase personaje: Moș Crăciun, 3 păstori și 2 îngeri. Cei mici, frumos costumați în îngeri, își spun rolurile: „În miezul nopții va veni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
încep în ziua de Ajun și se termină în ziua Anului Nou, seara, la care participă în mod direct sau indirect tot satul. Sărbătoarea Anului Nou începe cu plugușorul copiilor, care altădată era tras de boi, continuând apoi cu uratul, colinda, capra, căprița, buhaiul, ursul, păpușile, Barbu Lautaru", Banda lui Jianu, sorcova. Cele mai vechi obiceiuri sunt plugușorul și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a participat cu formația de teatru folcloric Capra cu roșiori și cu Urătura cu felinar la festivalul folcloric de la Sighetu Marmației și Durău, în cadrul schimbului intercultural; la festivalul Colinda țării pentru minerii Văii Jiului de la Petroșani; la Iași, cu ocazia unor emisiuni televizate; în cadrul festivalului național Cântarea României. Formația de muzicuțe alcătuită din 20 de membri și dirijată de profesorul Constantin Sava, apoi de Petrică Mangu și Petruță Ciolac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Onkel Ralph îi căzuse totul din cer: fabrica, averea, casa, dar înainte de toate lipsa grijilor care pentru W. era chiar de neînțeles. Onkel Ralph ieșea din casă încă înainte de micul dejun, își bea espresso-ul în picioare la bar, colinda pe urmă pe străzi de-a lungul standurilor cu mărfuri și al magazinelor, se întreținea cu niște cunoștințe întâmplătoare - vorbea italiana cursiv - și se mișca pe străzi și prin baruri ca „domnul în costum de vară“, apărând pe la ora 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]