801 matches
-
PLUGUȘOR, formă a colindei legată de obiceiul uratului din ajunul Anului Nou. Regional, obiceiul se mai numește „cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii, iar în forme ample, adesea spectaculoase, de bărbații tineri sau maturi și, mai rar, de femei. Urătorii se organizează în grupuri de două sau mai multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
limpezi și desigur, mai numeroase (în comparație cu tipurile enumerate de Monica Brătulescu: colind de fată mare, de flăcău, de „june”, de tineri căsătoriți, de cioban, de mort, de străin 464). Sigur că, în anumite situații, destinatarul nu este greu de identificat. Colindătorii alegeau pentru persoanele care pierduseră pe cineva texte unde era prezentă moartea. Se înțelege cu ușurință că în casa în fața căreia acești transportatori ai unor supraviețuiri mitologice cântau un colind (adresa văduvei, conducătoare a gospodăriei acum) structurat pe motive din
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
persoană (2); prietenie (2); relaxare (2); respect (2); străin (2); surpriză (2); ușă (2); vin (2); a poposi; afară; amabil; America; amic; armată; aștept; atenție; ban; băgăcios; băutură; bineprimitor; bucate; bucurii; bun simț; bunici; cadouri; capră; căldură; chef; cheltuială; civilizație; colindător; companie; comuniune; confort; Crăciun; cuminte; cunoscut; dar; darnic; dăruință; de onoare; de treabă; depinde; deplasare; des; deschis cu sufletul; dezordine; dineu; discuție; domn; drăguț; dulciuri; echipa; educație; el; eveniment; falsitate; femeie; gaură; generos; gentleman; ghid; greu; guraliv; hoț; ignorant; internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
exorbitantă personalitate și voință de a fi, de a reuși, odată aflați în depresie, în acel vid sau boală psihică, surparea Ťedificiului lor internť este la fel de formidabilă, de neoprit, ca și cariera lor socială". Astfel ajunge Dumitrașcu, "un bețivan improvizat", colindător de unul singur al birturilor clujene de periferie, luându-și concediu nelimitat de la catedră și punându-și "înlocuitor" la partid, în prada unei degringolade oarecum la fel cu a mentorului său din gazetărie Mariuțan, cel care sfârșise prin a se
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
a jucatul. în timp ce râde și-i antrenează pe cititori la o beție de literatură, sufletul ei se sfâșie de nostalgii niciodată stinse: "Șapte stoluri de comete/ îmi fac rană în perete/ Și mă-ntorc ca roata florii/ Să-mi asmut colindătorii/ Poate unul să-mi găsească/ Scoica inimii cerească." (întâia vestire de cocon) " Foaie verde trei cosași/ Peste munte duce-m-aș/ Peste codru cu răcori/ Să-mi dea cetina fiori/ Peste codru cu izvoară/ Să mă fac din nou fecioară
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
iacătă, iaca, uite...); probabil că explicația acestei plasări stilistice e tocmai tradiția utilizării sale în limba veche. Mai multe texte populare și culte foarte cunoscute perpetuează prestigiul literar și valoarea narativă a interjecției: „Iată, vin în cale...” (Miorița); „Iată, vin colindători” (Florile dalbe); „Iată vine-un sol de pace...” (Eminescu, Scrisoarea III) etc. Iată e, din perspectiva pragmalingvisticii, un marcator discursiv, un mijloc de focalizare, de reliefare, dar și de „indicare a probei”, de identificare a sursei unei informații. Elementele pe
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
CULTUL MOZAIC 25 decembrie - Vaihi. Program de Crăciun CATEDRALA MITROPOLITANĂ l Vineri, 24 decembrie, slujba vecerniei din Ajunul Crăciunului începe la ora 17; în după-amiaza de Ajun, la reședința mitropolitană, Î.P.S. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, va primi grupurile de colindători anunțate. Sâmbătă, 25 decembrie, liturghia arhierească din ziua Nașterii Domnului va începe la ora 9,30 și va fi oficiată de către mitropolitul Banatului; de la ora 13, la reședința mitropolitană, se va desfășura recepția de Crăciun oferită de Înalt Preasfinția Sa
Agenda2004-52-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283212_a_284541]
-
oferim altceva: altă muzică - adult pop, rock, blues, jazz, jazz-rock - și alt tip de știri regionale, cu acoperire în Timiș, Caraș și Hunedoara. Am dorit și am reușit“. Urăm colegilor noștri de la Radio Analog ani mulți și ascultători fideli. „Alaiul colindătorilor” În 23 decembrie, a avut loc tradiționala manifestare intitulată „Alaiul colindătorilor“, la care au participat Ansamblul folcloric „Banatul“, Ansamblul „Izvorașul“ din Buziaș, Fanfara Militară a Garnizoanei Militare Timișoara, Fanfara din Recaș, Fanfara „Pro Amicitia“ și colindători din Făget, Brănești, Margina
Agenda2004-52-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283212_a_284541]
-
alt tip de știri regionale, cu acoperire în Timiș, Caraș și Hunedoara. Am dorit și am reușit“. Urăm colegilor noștri de la Radio Analog ani mulți și ascultători fideli. „Alaiul colindătorilor” În 23 decembrie, a avut loc tradiționala manifestare intitulată „Alaiul colindătorilor“, la care au participat Ansamblul folcloric „Banatul“, Ansamblul „Izvorașul“ din Buziaș, Fanfara Militară a Garnizoanei Militare Timișoara, Fanfara din Recaș, Fanfara „Pro Amicitia“ și colindători din Făget, Brănești, Margina, Criciova, Giulvăz și Breazova. Alaiul a pornit de la Centrul de Cultură
Agenda2004-52-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283212_a_284541]
-
și ascultători fideli. „Alaiul colindătorilor” În 23 decembrie, a avut loc tradiționala manifestare intitulată „Alaiul colindătorilor“, la care au participat Ansamblul folcloric „Banatul“, Ansamblul „Izvorașul“ din Buziaș, Fanfara Militară a Garnizoanei Militare Timișoara, Fanfara din Recaș, Fanfara „Pro Amicitia“ și colindători din Făget, Brănești, Margina, Criciova, Giulvăz și Breazova. Alaiul a pornit de la Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, pe traseu colindătorii oprindu-se la Garnizoană, la Palatul Administrativ, la Mitropolia Banatului și la Muzeul Satului Bănățean. ( L. S.
Agenda2004-52-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283212_a_284541]
-
Ansamblul „Izvorașul“ din Buziaș, Fanfara Militară a Garnizoanei Militare Timișoara, Fanfara din Recaș, Fanfara „Pro Amicitia“ și colindători din Făget, Brănești, Margina, Criciova, Giulvăz și Breazova. Alaiul a pornit de la Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, pe traseu colindătorii oprindu-se la Garnizoană, la Palatul Administrativ, la Mitropolia Banatului și la Muzeul Satului Bănățean. ( L. S.) „Reporter European“ Cu ocazia tradiționalei întâlniri de sfârșit de an cu jurnaliștii și cu multiplicatorii de informație europeană, șeful Delegației Comisiei Europene în
Agenda2004-52-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283212_a_284541]
-
de bine și de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generație în generație despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă și cu ramuri de măslin și de finic în Ierusalim de mulțimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiți de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele își împodobesc casa cu salcie sfințită, își exprimă optimismul, speră și spun cu credință: "Vă așteptăm și la anul!". Bătrânii satului respectă tradiția și colindătorii sunt răsplătiți cu ouă
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiți de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele își împodobesc casa cu salcie sfințită, își exprimă optimismul, speră și spun cu credință: "Vă așteptăm și la anul!". Bătrânii satului respectă tradiția și colindătorii sunt răsplătiți cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paște. Prin tradiție, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte și să le dea de pomană vecinilor, rudelor și tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează
Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta morților, tradiții și obiceiuri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37528_a_38853]
-
culcat în iesle. Acești păstori sunt primii vestitori în lume ai Nașterii Domnului: ei s-au dus în cetate și au povestit despre Mântuitorul pe care-l văzuseră. Întrucât au vestit despre Nașterea Domnului, ei au fost de fapt primii colindători. Nașterea lui Iisus a mai fost vestită de Dumnezeu prin apariția Stelei care i-a călăuzit pe cei trei magi până la ieslea din Betleem. Denumirea „Betleem” înseamnă „Casa Pâinii”. Numele celor trei magi nu sunt menționate în Biblie, însă ele
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
a spart; se spune că cioburile aduc ghinion), rostind în acest timp câteva cuvinte rimate: „Busuioc, să-mi aduci noroc/ Iar tu, ochi de oglindă, să mi-l aduci degrabă-n tindă”. După acest succint ritual, fata pregătește masa pentru colindătorii de vârsta ei, fete de măritat și feciori de însurat, pe care nu-i va răsplăti pentru colinde la fel ca și pe cei mici, cu colăcei, nuci, mere sau bani, ci cu vin fiert și cozonac. Există credința că
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
a fost de mine”... De asemenea, și feciorul are ritualul lui, pe care-l pune la cale în Ajunul Crăciunului, în speranța că fata iubită va fi atrasă mai mult de el. Se unesc câțiva feciori într-un ceată de colindători (toți cu gândul la însurătoare, fiecare cu aleasa inimii lui) și se deghizează fie în moșnegi, fie în babe, în urși, mirese etc., folosindu-se de tot felul de trucuri vestimentare și de tradiționalele măști. Pornesc la colindat pe la iubitele
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
de Crăciun trebuia verificat dacă crenguța pusă în apă de Sfânta Varvara a înflorit sau nu. l La miezul nopții, toată familia a mers la biserică. Ș. I. În Ajun, bătrânii satelor încă mai fac previziuni După ce se mai răresc colindătorii și se servește masa sărbătorească din Ajunul Crăciunului, cei mai în vârstă din familie și invitații lor stau la un pahar de vorbă, cum se spune, până spre miezul nopții. Adunați în jurul bradului ori a mesei pe care au mai
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
de Ajun, va fi liniște și pace tot anul în gospodăria respectivă, iar vitele vor avea iarbă și fân destul și bun; dacă la colindat vine mai întâi parte femeiască, anul următor va fi mai puțin roditor, iar dacă primul colindător este băiat, anul va fi bun. Tot în Ajun, la mare cinste sunt puse icoanele care înfățișează scene din Nașterea lui Iisus (ieslea, boii care suflau asupra Pruncului pentru a-L încălzi, Iosif și Maria fugind cu Domnul în brațe
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
Crăciun se încheie cu tradiționala prăjitură preparată din bezea și decorată cu frișcă și multe fructe. Și în Africa de Sud e vară de Crăciun. După prânz, oamenii obișnuiesc să facă vizite rudelor și prietenilor pentru a le face urări de bine. „Colindătorii” primesc în dar „cutia de Crăciun” care conține, de obicei, mâncare. În această țară trăiesc mai multe comunități care vorbesc limbi diferite. Iată câteva modalități de a spune „Crăciun fericit”: Matswalo a Morena a Mabotse (sotho), Sinfisela Ukhisimu Omuhle (zulu
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
de mai sus, un rumânaș hrănit din coșul zilnic generos calculat de Guvern și purtat în cioc de pasărea colibri, ar fi dat în apoplexie. ...Ca de fiecare dată, Marioara Murărescu a organizat un spectacol reprezentativ aducând pe scena sibiană colindători din principalele zone folclorice ale țării. Grupuri sau grupulețe, moldoveni, bănățeni, olteni, bihoreni..., au adus cu ei frumusețea și prospețimea, sinceritatea și autenticitatea colindelor. Realizatoarea, cu vocea-i caldă și vorbe naturale (poate că n-ar fi rău să mai
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
din Timișoara (Piața Unirii), aceasta a fost programată în 6 ianuarie, de la ora 17, fiind urmată de un concert de colinde susținut de Corul Catedralei. Cei prezenți la ceremonialul „Badnjak” primesc legături din crenguțe de stejar cu paie. În continuare, colindătorii merg la reședința episcopală pentru festivitatea de Crăciun, apoi pe la casele prietenilor și în final la un spectacol la Restaurantul „Clasic”. În prima zi a sărbătorii Nașterii Domnului - 7 ianuarie, de la ora 10, se va oficia Liturghia de Crăciun cu
Agenda2006-01-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284586_a_285915]
-
Elena Badea, elena badea Cel mai iubit colindător al românilor, Ștefan Hrușcă, a luat o decizie radicală privind tradiționalele concerte ale sale de Crăciun din țara noastră: anul acesta, artistul nu va cânta deloc în România. Potrivit www.ziarulring.ro, anunțul a fost făcut chiar de către impresarul Dan
De ce nu va cânta Ștefan Hrușcă colinde anul acesta în România by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71536_a_72861]
-
de lei, următoarelor persoane: Mladen Gavrin, din comuna Cărpiniș, Ioan Sandru, din comuna Sânandrei, Imre Tamaș, din comuna Uivar. Festivitatea de premiere va avea loc la sediul Consiliului Județean Timiș în 19 decembrie, de la ora 9, înaintea primirii Alaiului de colindători. LILIANA SCRIPCĂ Dragi cititori, Păstrând tradiția, redacția „Agenda“ v-a pregătit un supliment special, dedicat Sărbătorilor Crăciunului, pe care îl veți primi gratuit, în data de 20 decembrie. Acesta se va adăuga fasciculelor obișnuite - „Agenda“, „Agenda magazin“ și „Agenda TV
Agenda2003-50-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281821_a_283150]
-
cea mare a venit după aceea, cînd mama și tata puneau în pomul de Crăciun aceleași globuri, Moș-Crăciuni de gips și căsuțe de hîrtie pe care le-am primit pe la 4 sau 5 ani, fiindcă altele nu se mai fabricau. Colindătorii erau de obicei copii frumos și curat îmbrăcați, care căpătau colaci, cozonac și fructe, nicidecum bani, ca azi, cînd colindatul a devenit o formă de cerșetorie. Colindătorii erau expresia mahalalelor de altădată, cu oameni sărmani, dar nu mizeri, proveniți din
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
am primit pe la 4 sau 5 ani, fiindcă altele nu se mai fabricau. Colindătorii erau de obicei copii frumos și curat îmbrăcați, care căpătau colaci, cozonac și fructe, nicidecum bani, ca azi, cînd colindatul a devenit o formă de cerșetorie. Colindătorii erau expresia mahalalelor de altădată, cu oameni sărmani, dar nu mizeri, proveniți din zona de intersecție a satului cu orașul. Lumpenii erau o raritate, ca și țiganii, mult mai bine adaptați condițiilor urbane de existență decît în prezent, fapt curios
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]