2,881 matches
-
Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să nu se mai trimeată colonii" (p. 16). Același lucru este menționat, invariabil, în toate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să nu se mai trimeată colonii" (p. 16). Același lucru este menționat, invariabil, în toate volumele consultate: "Colonii nu erau din Italia, afară de prea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se mai trimeată colonii" (p. 16). Același lucru este menționat, invariabil, în toate volumele consultate: "Colonii nu erau din Italia, afară de prea puține cazuri" (Tafrali, 1935, p. 53). Desprinzând încă o foiță a nobilității poporului român, Floru menționează că "mulți coloniști veniau din țările vecine cu Dacia, din Iliria, din Panonia, din Tracia, apoi din țări mai îndepărtate ca Galia, Egipt, mai ales din Asia" (Floru, 1923, p. 17). Alte locații exotice sunt menționate de C.C. Giurescu, pentru care o parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țările vecine cu Dacia, din Iliria, din Panonia, din Tracia, apoi din țări mai îndepărtate ca Galia, Egipt, mai ales din Asia" (Floru, 1923, p. 17). Alte locații exotice sunt menționate de C.C. Giurescu, pentru care o parte considerabilă a coloniștilor proveneau "ba chiar și din Africa și din Siria. Din Italia au venit mai puțini" (Giurescu, 1942, p. 47). Pe lângă faptul că colonizarea nu s-a făcut cu oameni aduși "din Roma și din Italiia" (Micu, 1995, p. 36) [1805
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Africa și din Siria. Din Italia au venit mai puțini" (Giurescu, 1942, p. 47). Pe lângă faptul că colonizarea nu s-a făcut cu oameni aduși "din Roma și din Italiia" (Micu, 1995, p. 36) [1805], teza originii nobile a coloniștilor primește o lovitură de grație prin afirmația că "unii coloniști nu erau romanizați [!] [...] alții vorbiau grecește [...] dar marea lor mulțime erau romanizați" (Floru, 1923, p. 17, subl. n.). Continuitatea. Teza continuității nu a suferit nicio modificare demnă de semnalat după ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puțini" (Giurescu, 1942, p. 47). Pe lângă faptul că colonizarea nu s-a făcut cu oameni aduși "din Roma și din Italiia" (Micu, 1995, p. 36) [1805], teza originii nobile a coloniștilor primește o lovitură de grație prin afirmația că "unii coloniști nu erau romanizați [!] [...] alții vorbiau grecește [...] dar marea lor mulțime erau romanizați" (Floru, 1923, p. 17, subl. n.). Continuitatea. Teza continuității nu a suferit nicio modificare demnă de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră" (Giurescu, 1942, p. 4). Creștinismul constituie ADN-ul spiritual al poporului român, întrucât "în Dacia, sămânța creștinismului a fost aruncată de coloniștii lui Traian" (Patrașcanu, 1937, p. 37). El este, așadar, elementul spiritual care a catalizat sinteza etnogenetică a românilor. Datorită absorbirii atât de incipiente a creștinismului, este firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului" (Patrașcanu, 1937, p. III). Pe planul concret al interpretării istorice, istoriografia critică se exprimă în sensul unei demitizări parțiale a metapovestirii istorice românești. De exemplu, teza originii italice a coloniștilor romani este demontată complet, arătându-se că aceștia proveneau din cele mai exotice părți ale imperiului (Asia, Egipt, Africa, Siria etc.), iar unii dintre ei nici măcar nu erau romanizați. Criticismul istoriografic își permite chiar să pronunțe ceea ce pentru naționaliștii fanatici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
incipient a fost permisă pentru a submina mitologia națională sub semnul căreia s-a construit până acum memoria românească. În privința originii, reflexiile istoriografiei critice pot fi depistate în tezele impurității etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia dacică. Pe linia deja trasată de criticismul interbelic, se afirmă fără rețineri că Dacia a fost colonizată "cu elemente aduse ex toto Orbe Romano", cu oameni veniți din "Tracia, Pannonia, Gallia, Asia Mică, Nordul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
afirmă că închegarea nucleului etnico-lingvistic al românității era practic încheiată înainte de contactul cu slavii, astfel că influența acestora a fost cu totul marginală. După ce arată că "elementele principale din care s-a constituit poporul român au fost autohtonii daci și coloniștii Romei", manualul de istorie antică a României explică și influența minimală a slavilor asupra limbii române: Faptul că influențele slave, care se manifestă începând cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacic. Promovând un organicism metaforic condimentat expresiv cu o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o dovadă suficientă că emigrațiunea germană poate să fie păstrată continentului nostru, ba poate să devină chiar folositoare intereselor naționale ale Germaniei. Credem că țările dunărene, îndeosebi România, sunt apte într-o măsură estraordinară de-a primi în număr mare coloniști germani. Avem înainte de toate două motive esențiale: întîi înlesnirea mai mare, deci și hotărârea mai ușoară de reîntoarcere pentru emigranții aceia cari ar fi căutat de lucru în numita țară străină și ar fi aflat câștig, al doilea, mănținere unor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o prosperitate economică destul de bună. Mai n-am trebui să adăogăm că o colonie germană industrială și agricolă în orientul Europei ar fi un câștig tot atât de mare pentru Germania, cât și pentru cultură în genere, ai cărei pionieri ar fi coloniștii germani. Germania ar face astfel în Orientul Europei o cucerire pacinică, comercială care are marele avantaj de-a aduce folos și mulțumire chiar celui cucerit. Căci România ar trage mari și incontestabile foloase de la colonizațiunea germană, și prin puterile de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de care ar trebui să rămână altfel departe timp incalculabil încă. Se 'nțelege că o concentrare a emigrațiunei germane nu se va putea organiza și recomanda din partea statului decât atunci când guvernul român s-ar hotărî mai întîi de-a da coloniștilor germani avantajele corespunzătoare, avantaje cari ar trebui să aibă de scop mai întîi de-a abate emigrațiunea germană spre România și apoi scopul de-a favoriza prosperarea coloniilor germane. Între aceste avantaje numărăm în linia întîia ușurarea emigrațiunii spre România
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
proprii taxele de călătorie la jumătate sau 2/3 ci, prin convențiuni anume cu căile ferate din Austria, ar trebui să capete asemenea o reducere a taxelor de transport, așa bunăoară precum calea ferată de la New-York la Texas transportă pe coloniști cu 40 ba chiar cu 33 1/3 procente a costului de transport din tarife. {EminescuOpXII 264} Sacrificiile financiare cari ar rezulta din aceasta pentru România nu pot forma o piedică în vederea stării înfloritoare a finanțelor statului român și în vederea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceasta pentru România nu pot forma o piedică în vederea stării înfloritoare a finanțelor statului român și în vederea escedentelor cu cari lucrează în momentul actual statul. Dar afară de aceste sacrificii financiare, sunt de-o trebuință și mai mare măsuri pentru protecțiunea coloniștilor germani în România. E, din nenorocire, afară de orice îndoială că, mai cu seamă în zilele dendîi, antipatia instinctivă contra unei inteligențe mai mari și-a unui mare gust de muncă ar da loc la escese varii. Față cu aceste escese
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de stat ca d. Lonyay nu există; membrii Camerei Comunelor nu au diurnele vândute la cămătari pe ani înainte, ca membrii ilustrului Parlament din Pesta; veniturile a zece lorzi sunt egale cu veniturile Ungariei întregi. Anglia n-are nevoie de coloniști străini, ea care colonizează lumea; în fine oameni de rasă engleză se numără cu sutele de milioane, nu sunt patru milioane și jumătate. Cine are puterea Angliei, averea și producțiunea ei și mai cu seamă mintea ei poate să-și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oamenii încă știu, cât de strămutabilă e forma guvernelor și cât de ușor se poate naște vreun eveniment care să le deschiză porțile la putere și acestor străini, mai cu seamă prin sprijinul ce-l au din vecinătate. (V. Marțian, Coloniștii germani și Romînia). Fără îndoială marginile statului nostru nu mai sunt marginile naționalității noastre. "Bunul cetățean neautohton " al "Pseudo-romînului " e foarte numeros și foarte puțin scrupulos. Daca "bunul cetățean neautohton " s-ar mărgini a-și vedea de sărăcie și a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin politicile noastre și în viața noastră cotidiană. Este timpul să redefinim Visul American". (vezi sursa online Obama 1 în bibliografie). AMERICAN EXCEPTIONALISM Ideologia sau mitul excepționalismului american s-a dezvoltat treptat, de-a lungul secolelor de experiență americană a coloniștilor, îndeosebi WASP (vezi), dar la această frumoasă metanarațiune au contribuit, în felul lor, și personalități ne-americane (sau chiar anti- americane), precum francezul Alexis de Tocqueville și sovieticul Iosif Visarionovici Stalin, pe lângă dubiosul britanic Ebeneezer Cook (a nu se confunda
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ce au ajuns să se numească The Dream Songs (Cântecele onirice, sau poemele vis), opus considerat de critici capodopera sa poetică (premiul Pulitzer, 1964). Omagiu doamnei Bradstreet este o evocare a primei poete importante a Americii puritane, aflată printre primii coloniști sosiți în 1630 în colonia Massachusetts Bay. Misterul universului ei interior, izolarea ei într-o lume rigidă și aspră îl provoacă pe Berryman să intre într-un fel de dialog ce străbate distanța de peste două secole dintre cei doi. Structura
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
tuturor: care sunt forțele și instituțiile care contribuie la menținerea coeziunii relative a societății americane și care sunt formulele pe care alte societăți le pot utiliza pentru a obține rezultate similare sau mai bune? Este oare diviziunea puritană a primilor coloniști albi veniți pe coasta de est între cei aleși și cei damnați (sau între aleși, damnați și cei ce ezită undeva la mijloc, diviziune comparabilă cu cei destinați în religia catolică să ajungă în rai, iad, sau purgatoriu) de actualitate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de Alah, pe care toți musulmanii îl așteaptă sub forma lui Mahdi. NATIVE AMERICAN RENAISSANCE Native este un termen destul de controversat în engleză, ținând seama de o lungă tradiție colonială a Imperiului Britanic, de raportul între triburile indigene americane și coloniștii europeni, de conotațiile orientării nativiste în politică. Nativismul este o formă de naționalism, șovinism, reacție la multiculturalism și influx de imigranți, atât din partea WASP cât și din partea nativilor, indienilor americani. În contextul de față, faptul că indienii americani din SUA
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
distins cu premiul Pulitzer în 1969. Titlul cărții profesorului Kenneth Lincoln de la UCLA, publicată în 1983, a dat numele acestei mișcări și a descris legătura între contextul cultural al anilor șaizeci și șaptezeci, reconsiderarea istoriei raporturilor între native Americans și coloniștii europeni și efervescența unor generații de scriitori ieșiți din spațiul limitat oferit de comunitățile lor tradiționale și confruntarea cu un public și cu o cultură în curs de multiculturalizare. Pe lângă Momaday, scriitori cunoscuți ai renașterii nativilor americani sunt James Welch
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fie că este vorba despre instituții sau chiar despre „colonizarea cotidianului” prin mass-media. Tot în acest grupaj poate fi introdus și P. Feire, cu Teoria conștientizării (1970), analiza sa focalizându-se mai mult pe raporturile sociale dintre clasa conducătoare (a coloniștilor) și cei oprimați, cu scopul de a-i abilita pe cei colonizați să-și conștientizeze situația și să se emancipeze. Este, înainte de toate, o teorie bazată pe practică și derivată din aceasta. Conștientizarea este un proces prin care grupul/clasa
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
toate, o teorie bazată pe practică și derivată din aceasta. Conștientizarea este un proces prin care grupul/clasa socială devin conștiente de oprimarea culturală la care sunt supuse, de valoarea propriei culturi, cu care se identifică (nu cu cea a coloniștilor, artificial impusă). Nu este vorba doar despre procesul de conștientizare, care este, prin el însuși, un proces de eliberare, ci și despre acțiunea practică ce îi urmează, ambele fiind descrise de P. Freire (vezi și Sava, 2005, p. 32). El
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]