600 matches
-
și pictată de Gheorghe Tăttărăscu) În nord: Dâmbovița și Ilfov. În vest Teleorman. În est Călăraș. În sud Dunărea și Bulgaria. Râuri: Cel mai important este fluviul Dunărea. Alte râuri sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
război și a lui Mihai Eminescu, numeroasele statui din oraș Vlad Țepeș, Zeița Diana, Zeul Apolo, statuia Libertății, monumentele eroilor. Gara feroviară Giurgiu prima din România, Gara fluvială Giurgiu Port, cetatea lui Mircea cel Bătrân, casele memoriale, Turnul Ceasornicului. Mănăstirea Comana, Lacul Comana, Biserica din satul Bila, Conacul de la Herăști, Muzeul de la Călugăreni, rezervația de bujori. Deși o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, județul Giurgiu dispune totuși de un
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
a lui Mihai Eminescu, numeroasele statui din oraș Vlad Țepeș, Zeița Diana, Zeul Apolo, statuia Libertății, monumentele eroilor. Gara feroviară Giurgiu prima din România, Gara fluvială Giurgiu Port, cetatea lui Mircea cel Bătrân, casele memoriale, Turnul Ceasornicului. Mănăstirea Comana, Lacul Comana, Biserica din satul Bila, Conacul de la Herăști, Muzeul de la Călugăreni, rezervația de bujori. Deși o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, județul Giurgiu dispune totuși de un potențial turistic
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaște trecutul de luptă al poporului nostru pentru neatârnarea țării precum și cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu. Rezervația din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei și florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervației este datorată existenței bujorului românesc, în luna mai desfășurându-se „Sărbătoarea Bujorului”. La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depășit de mult granițele țării
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mihai Viteazul. Cel mai de seamă monument din această zonă este mânăstirea Comana construită în anul 1462 de Vlad Țepeș și refăcută de Radu Șerban Basarab în anii 1588-1589. La Herăști se află un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatră” care a fost construit de Udriște Năsturel în secolul al
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
Carte de cântece pentru copii (sinteză din cele 4 Cărți de cântece pentru copii, 1973, în colaborare cu N. Saxu). Ediții critice. Antologii. Colecții de folclor: Cântările Sfintei Liturghii pentru școală și popor (în colaborare cu Ion Popescu-Pasărea și G. Comana); Colecție de coruri (în colaborare cu Ioan D. Chirescu); Colinde (colecția Cartea satului); Cântece românești pentru școala primară; D. G. Kiriac. Opere alese (în colaborare cu Ioan. D. Chirescu); Gavriil Musicescu. Opere alese; Breazul George. Scrisori și documente, vol. 1
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat în Muntenia, pe teritoriul județului Giurgiu. Aria naturală se află în sud-estul județului Giurgiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Comana, Călugăreni, Colibași, Băneasa, Gostinari, Greaca, Mihai Bravu si Singureni. a fost declarat arie protejată prin "Hotărârea de Guvern" nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
de 24.963 ha și reprezintă o zonă specială de conservare cu regim de protecție pentru mai multe specii de floră spontană ("Paeonia peregrina Mill-sp.", "Ruscus aculeatus") și faună sălbatică (păsări, pești, mamifere, reptile și amfibieni) din Câmpia Burnazului. Situl Comana (începând din 25 octombrie 2011) este protejat prin "Convenția Ramsar", ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul se suprapune atât ariei de protecție specială avifaunistică Comana (sit SPA) cât și sitului de importanță comunitară Comana (sit SCI) și include rezervațiile
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
aculeatus") și faună sălbatică (păsări, pești, mamifere, reptile și amfibieni) din Câmpia Burnazului. Situl Comana (începând din 25 octombrie 2011) este protejat prin "Convenția Ramsar", ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul se suprapune atât ariei de protecție specială avifaunistică Comana (sit SPA) cât și sitului de importanță comunitară Comana (sit SCI) și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului. Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
amfibieni) din Câmpia Burnazului. Situl Comana (începând din 25 octombrie 2011) este protejat prin "Convenția Ramsar", ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul se suprapune atât ariei de protecție specială avifaunistică Comana (sit SPA) cât și sitului de importanță comunitară Comana (sit SCI) și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului. Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă o
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul se suprapune atât ariei de protecție specială avifaunistică Comana (sit SPA) cât și sitului de importanță comunitară Comana (sit SCI) și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului. Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
retragere în munți. Echipamentul militar, armamentul și muniția aferentă le-a fost furnizată de către Ion Cîrlig (plutonier în Armată), Traian Monea (locotenent , comuna Veneția), Partenie Comșa (plutonier în Armată). Serviciile medicale au fost inițial oferite de către doctorul Ion Halmaghi (comuna Comana), dar numărul persoanelor care au acordat asistență medicală a crescut în timp. Gazdele lor au fost din comunele Râușor, Ileni, Mândra, Pârâu, Iași. Viața în munte După ce au renunțat să mai doarmă în corturi, membrii Grupului Carpatin Făgărășan au stat
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
de Horia Lovinescu și Mihai Opriș, care își împart drepturile de autor în mod egal. Filmul a intrat în faza de producție la 8 octombrie 1973. Filmările au început la 1 martie 1974 și s-au desfășurat în București și Comana, fiind finalizate la 17 iunie 1974. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul Ministerului Apărării Naționale. Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Pe post de consilieri au fost folosiți col. Ilie Petre și colonelul
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
prin canalizării și îndiguirea râurilor. Specia a fost inclusă în cărțile roșii în Slovenia, Croația, Republica Moldova și Austria. În Ungaria, acest pește este protejat. În România pentru conservarea speciei au fost desemnate câteva arii naturale protejate: Câmpia Careiului, Câmpia Ierului, Comana, Delta Dunării, Lacul și Pădurea Cernica, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Porțile de Fier, Scroviștea.
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
podul de fier de pe râul Prut, în compania lui moș Pilescu (căpitan pensionar din Iași), prilej de contemplare a frumuseții naturii și de visare la prinderea „împăratului peștilor”; două vizite efectuate în anii 1923-1924 la conacul cuconului Costache Lăbușcă din Comana, continuate cu pescuirea de crapi cu năvodul în bălțile Prutului și terminate cu ospețe îmbelșugate; o întâmplare fantastică de fermecare a unui șarpe acvatic la care a asistat Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (membru al Academiei Române, dar și un cunoscut pescar) cu
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se întinde în partea central-nordică a județului Brașov, pe teritoriile administrative ale comunelor: Comana, Hoghiz, Homorod, Jibert, Mândră, Parau, Racoș, Șercaia, Șoarș, Ticuș și Ungra și pe cel al orașului Rupea, în imediata apropiere de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Mihai Viteazul, ale cărui bătălii victorioase din 1595 (Putineiu, Stănești, Șerpătești, Călugăreni, Giurgiu) au adus faima acestor locuri în întreaga Europă.Tranziția de la perioada medievală la cea modernă (secolele XVII - XVIII) este redată prin imagini ale unor monumente din regiune (Comana, Mironești, Dobreni, Herești, Florești-Stoenești, Găiseni), prin stampe și hărți de epocă, arme, podoabe, monede și alte mărturii. Construirea României moderne este punctată de prezentarea unor evenimente cure au marcat destinul țării: Revoluția din 1848, Unirea Principatelor (1859), câștigarea Independenței de
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
și reprezintă un șleau de câmpie de tip cereto-gârniteț. Aria naturală se află în vestul satului Valea Bujorului din comuna Izvoarele, județul Giurgiu, în bazinul pârâului Ismar, afluent de dreapta al Câlniștei. Deși situată în Câmpia Burnazului, ca și rezervația Comana, pădurea Manafu dispune de condiții de mediu ușor diferențiate. Astfel, solurile aparțin grupei cernoziomurilor argiloluviale, pe alocuri apărând insule de soluri freatic-umede, care explică existența insulelor de vegetație higrofilă din cadrul rezervației. Stratul arborescent al rezervației este alcătuit din amestecuri naturale
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
și identificate cu precizie de germani. Aceasta făcea ca sprijinul de artilerie pentru pușcașii americani de pe linia frontului să fie rareori disponibil. Pădurea Hürtgen s-a aflat în zona de responsabilitate a Armatei I SUA comandată de generalul Courtney Hodges. Comana operațiunilor a fluctuat între Corpurile V și VII. Inițial, pădurea era apărată de Diviziile germane de infanterie a 275-a și a 353-a. Diviziile comandate de generalul Hans Schmidt erau cu efectivele incomplete, dar cei 5.000 de militari
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
scăzut. În România și Republica Moldova este o specie rară și pe alocuri vulnerabilă cu declin numeric continuu. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de nisip : Balta Mică a Brăilei, Brațul Măcin, Canaralele Dunării, Cheile Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la Gârla Mare - Maglavit, Lunca Buzăului, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Lunca Joasă a Prutului, Lunca Mijlocie
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
este un așezământ monahal ortodox de călugărițe din România situat în satul Mironești din comuna Goștinari județul Giurgiu, metoc al Mănăstirii Comana. Aparține de Episcopia Giurgiului (Mitropolia Munteniei și Dobrogei) și, are hramurile Sfântul Nicolae și Sfânta Teodora Împărăteasa Bizanțului. Biserica "Sfântul Nicolae" figurează ca monument de arhitectură de interes național cu codul LMI , în Lista actualizată (octombrie 2010) a monumentelor istorice
Schitul Mironești () [Corola-website/Science/332699_a_334028]
-
Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În România se găsește în sud-vestul și sud-estul țării - Banat (Plavișevița, Dubova-Ogradena, Băile Herculane, Coronini, Zlatița, Mehadia, Nadrag, Vârciorova), Muntenia (Plenița, pădurea Snagov, Căldărușani, București, pădurea Băneasa, pădurea Brănești, Cernica, Pasărea, Comana, Țigănești) și Dobrogea (pădurea Alimanu). Trăiește în pădurile de foioase din câmpia Dunării, în locurile mai umede, prin văi și pe lângă bălți, în părțile mai umbrite ale pădurii, atât la câmpie, cât și în zona submontană, până la circa 600 m
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Elenă, care au dus capul la Emesa, Siria. Așadar, cea de-a doua aflare a capului Sfanțului Ioan Botezătorul a luat loc la Emesa în anul 453. Ulterior, pe vremea luptei întreprinse împotriva icoanelor, capul său a fost îngropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de către Sfanțul Ignatie la Constantinopol în anul 860. În timpul cruciadelor, o parte a capului sau a fost luată de la Constantinopol de către latini și a fost dusă la o biserică din Amiens. Tăierea Capului Sfanțului
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Rugăciune pentru această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105372_a_106664]
-
00 la 13.00, Atelierul Sporul Casei, susținut de Luminița Voica - fondatoare a Atelier Măria (copii de peste 4-5 ani) De la 13.00 la 14.00: Creare de păpuși din papură, atelier susținut de Aura Niculae- reprezentantă a Satului Meșteșugurilor din Comana (copii 4- 12 ani) La ora13.00, Ansamblul folcloric profesionist Burnasul - Alexandria, Teleorman, prezintă spectacolul De la noi, de pe la Vlașca! El este urmat, la 13.30, de Koy muzesinde beraber dans edelim ( Haideți să ne înveselim la muzeu!), program folcloric al
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
de carte, spun că s-au gândit să creeze un astfel de loc din pasiune pentru cărți, meșteșuguri, dar mai ales pentru oameni. În 2009 s-a înfiripat ideea, iar din 2011 atelierul muzeu “Moara de hârtie” se găsește în Comana, județul Giurgiu. Până acum, “Moara de hârtie” a atras peste 10.000 de copii și adulți încântați de meșteșugurile cărtii. Anul acesta, cei doi soți au mai făcut un pas: au lansat “Satul Meșteșugurilor”, un loc în care vizitatorii pot
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]