5,219 matches
-
cu combinarea intra-sistem (CIS) și cu redundanța (R) -calcul logic: 3. eficacitatea (E): se referă la caracteristica PGS de a adapta costul de oportunitate al tranzacției de convertire a output-ului în acțiune cu acțiunea dorită; -mod de generare: combinarea analiticității (A) cu alternativitatea (AL) -calcul logic: ER&CIS&AR&AAL&A 4. expectativitatea (EX): se referă caracteristica PGS de a anticipa evoluții în structura și capacitatea domeniului de intervenție; -mod de generare: combinarea alternativității (AL) cu transparența (T) -calcul
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
cu acțiunea dorită; -mod de generare: combinarea analiticității (A) cu alternativitatea (AL) -calcul logic: ER&CIS&AR&AAL&A 4. expectativitatea (EX): se referă caracteristica PGS de a anticipa evoluții în structura și capacitatea domeniului de intervenție; -mod de generare: combinarea alternativității (AL) cu transparența (T) -calcul logic: Prin urmare, mulțimea predicatelor necesare ale unei politici guvernamentale sustenabile va fi următoarea: Se vede imediat faptul că , ceea ce era o condiție teoretică anunțată deja anterior.
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
și tehnologii de producție. În schimb, dezvoltarea economică apare ca un proces mult mai complex. În orice condiții ar avea loc, Schumpeter consideră că procesul dezvoltării se caracterizează prin trei trăsături: mobilizarea factorilor de producție existenți sau suplimentar atrași și combinarea lor în noi moduri; extinderea creditului, necesar în general, pentru a finanța noile combinații și suplimentarea cantităților de factori necesari; prezența întreprinzătorului ca o condiție sine qua non, pentru inițierea noilor combinații și a procesului de mobilizare a resurselor. Noile
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
unei societăți moderne. Finalmente, a fost nevoie de a crea instituții adecvate pentru a prelua aceste sarcini: organizațiile internaționale; agențiile naționale de planificare (care au proliferat în America Latină a anilor ’50 și ’60); agențiile tehnice. „Dezvoltarea nu era doar rezultatul combinării studiului sau elaborării graduale a acestor elemente, ci mai curând rezultatul stabilirii unui set de relații între aceste elemente, instituții și practici și sistematizarea acestor relații pentru a forma un ansamblu”, scria Escobar. Abordarea dezvoltării economice a început după 1945
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
să-și amelioreze termenii de schimb (OPEC a demonstrat-o în două etape succesiv în anii '70). Arthur Lewis, considera că: „termenii de schimb ai multor țări în curs de dezvoltare sunt nefavorabili datorită incapacității lor de a dezvolta agricultura. Combinarea creșterii rapide a populației (care creează o ofertă nelimitată de forță de muncă) și a productivității scăzute a culturilor alimentare determină ca prețurile de export și salariile reale în țările în curs de dezvoltare să se decaleze mult în urma celor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
munci. Această schimbare a crescut outputul pe un adult cu un factor de 1,25. Printre adulții care munceau, Fogel a calculat că o creștere a aportului caloric a permis o creștere cu 56% a cantității de muncă disponibilă. Prin combinarea celor două efecte, nutriția îmbunătățită a crescut outputul cu un factor de 1,25x1,56 = 1,95. Dacă ne raportăm la cei 200 de ani ai perioadei, aceasta ar însemna o creștere medie de 0,33% pe an. Având în
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
fiecare categorie de educație relativ la salariile lucrătorilor fără studii. Ultimele două coloane arată ponderile fiecărei categorii în populația totală a țărilor în dezvoltare și dezvoltate. Figurile 3.6 (pt. țările în dezvoltare) și 3.7 (pt. țările avansate) ilustrează grafic combinarea din tabelul 3.2 pentru a forma o estimare a fracțiunii din salariu care reprezintă beneficiul atribuit capitalului uman. Linia îngroșată din fiecare grafic arată salariile muncitorilor cu diverse niveluri de educație. Aceste salarii sunt măsurate relativ la cele ale lucrătorilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cu un venit pe locuitor egal cu 34 % din cel al SUA. De fapt, Mali are un venit pe locuitor de doar 3% din cel al SUA. Așadar factorul analizat, educația, explică parțial diferențele de venit dintre țări. Este necesară combinarea rezultatelor din acest model cu rezultate obținute în urma analizei influenței altor factori asupra diferențelor de venit. De exemplu, utilizând informații atât despre capitalul uman, cât și cel fizic, se obține o imagine mai apropiată de realitate privind diferențele dintre țări
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
conținând lanțuri α1 și α2 și patru subclase de IgG conținând lanțuri γ1, γ2, γ3 și γ4. Moleculele lanțurilor ușoare sunt distribuite în clase și subclase diferite. Fiecare persoană conține în plasmă un spectru larg de izotopi imuno-globulinici, fiind posibilă combinarea unui tip sau subtip de lanț ușor cu o clasă sau subclasă de lanț greu. Fiecare imunoglobulină este sintetizată de plasmocite diferite și este imunologic diferită deoarece diferă prin secvența de aminoacizi a regiunilor hipervariabile. Această diferență antigenică conferită fiecărei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
însămnătate, totuși în esențial lungimea și scurtimea vocalelor e otărîtă pentru pronunțare. De-aceea e una din pretențiunile cele mai esențiale ale oratorului de-a da drept acestor lungimi în pronunție și de-a le distinge de scurtimi. A doua combinare într-adevăr a vocalelor, care nu se-ntemeiază pe repetarea numai a aceluiași sunet, este împreunarea a două vocale diferite într-o unitate - diftongul. Împreunarea aceasta se-ntîmplă prin aspirațiune, ce le ține la un loc, care (ridică) anulează pauza dintre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Din costumul celor dintâi ar trebui să ni vorbească intuițiunea turburări și a unei aspirațiuni vii, în cele din urmă intuițiunea dulceței și unei simțiri pline de dor. Din puntul acesta de vedere sânt a se orândui alegerea colorilor și combinarea lor. Mai ales în combinarea colorilor e o putere simbolică esențială, o putere care are un efect cu-atît mai caracteristic cu cât privitorul se simte mai puțin mulțămit cu armonia numai naturală a colorilor și cu cât combinarea colorilor e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebui să ni vorbească intuițiunea turburări și a unei aspirațiuni vii, în cele din urmă intuițiunea dulceței și unei simțiri pline de dor. Din puntul acesta de vedere sânt a se orândui alegerea colorilor și combinarea lor. Mai ales în combinarea colorilor e o putere simbolică esențială, o putere care are un efect cu-atît mai caracteristic cu cât privitorul se simte mai puțin mulțămit cu armonia numai naturală a colorilor și cu cât combinarea colorilor e așa de liberă ca să ni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
colorilor și combinarea lor. Mai ales în combinarea colorilor e o putere simbolică esențială, o putere care are un efect cu-atît mai caracteristic cu cât privitorul se simte mai puțin mulțămit cu armonia numai naturală a colorilor și cu cât combinarea colorilor e așa de liberă ca să ni se aducă aminte de importanța acestei combinări. Nu e scopul nostru de-a urmări pîn-în minuțiozități acest punct. Însă într-o dezvoltare care se silește de-a oțărî locul fiecăruia din momentele reprezentărei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o putere care are un efect cu-atît mai caracteristic cu cât privitorul se simte mai puțin mulțămit cu armonia numai naturală a colorilor și cu cât combinarea colorilor e așa de liberă ca să ni se aducă aminte de importanța acestei combinări. Nu e scopul nostru de-a urmări pîn-în minuțiozități acest punct. Însă într-o dezvoltare care se silește de-a oțărî locul fiecăruia din momentele reprezentărei dramatice nu poate lipsi un moment care-și are și el importanța sa pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întîmplări în sufletul ei. Firul cel roșu, antiteza împrejurărilor de din afară e individualitatea caracteristică și internă a poporului însuși - aceasta trebuie să fie călăuza în labirintul istoriei, numai că individualitatea aceasta trebuie înțeleasă și trebuie înțeles totodată ca toate combinările sale cu întîmplările timpului sânt organice și conforme cu individualitatea însăși. O recepțiune fără ca partea caracterizatoare a faptelor să fie individualitatea națională nici nu se poate cugeta măcar. Fiecare situațiune a caracterului trebuie să se prezinte așadar ca rezultatul unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noțiunea A (în mod ascuns), sau B se află cu totul afară de noțiunea A deși stă-n legătură cu ea. În cazul întîi eu numesc județul analitic, în al doilea sintetic. Județuri analitice (cele afirmative) sânt va să zică acelea în cari combinarea predicatului cu subiectul ne-o gândim prin identitate; județurile acelea însă în care această combinare se gândește fără identitate convenim a se numi sintetice. Cele dentăi le-am putea numi și județuri lămuritoare sau expozitive, iar celelalte lărgitoare sau augmentative
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stă-n legătură cu ea. În cazul întîi eu numesc județul analitic, în al doilea sintetic. Județuri analitice (cele afirmative) sânt va să zică acelea în cari combinarea predicatului cu subiectul ne-o gândim prin identitate; județurile acelea însă în care această combinare se gândește fără identitate convenim a se numi sintetice. Cele dentăi le-am putea numi și județuri lămuritoare sau expozitive, iar celelalte lărgitoare sau augmentative, fiindcă cele dentăi nu adaogă prin predicatul lor la noțiunea subiectului nimica ce n-ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea nimeni să nu cuteze, numai cu logica, ca să judece asupra obiectelor și să susție ceva fără ca mai întîi să fi luat informații întemeiate dintr-alte părți și afară de logică asupra citatelor obiecte, ca să-ncerce apoi doar numai întrebuințarea și combinarea lor într-un întreg conect după legi logice sau, și mai bine, să le examineze numai după ele. Totuși este ceva atât de ademenitori în posesia acestei arte atât de aparente, de a da forma inteligenței tuturor cunoștințelor noastre, chiar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiectivă a experienței am numi-o noțiune intelectuală pură. Având odată noțiuni intelectuale pure, mi-oi putea gândi și obiecte cari-s poate imposibile sau poate și posibile în sine, deși nedate în vreo experiență, fiindcă s-a omis în combinarea lor ceva ce constituie condiția unei experiențe posibile (noțiunea unui spirit) sau pot să și întind noțiuni intelectuale pure mai departe de cum ajunge orice experiență (noțiunea lui Dumnezeu). Însă elementele la toate cunoștințele apriorice, chiar la închipuiri arbitrarii și nepotrivite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o regulă prin o asemenea funcție a sintezei care apriori să facă necesară reproducția varietății și să facă cu putință noțiunea în care varietatea aceasta să se-mpreuneze. Astfel un triunghi ni-l cugetăm, ca un obiect, fiind conștii despre combinarea după o regulă a trei linie drepte, după care regulă o asemenea intuițiune se poate reprezenta orișicând. Această unitate a regulei determină toate cele varie și le mărginește la condițiile cari fac cu putință unitatea apercepției, și noțiunea acestei unități
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o noțiune apriori și conform cu unitatea apercepției. {EminescuOpXIV 421} Făr-a ne opri la o disecțiune uscată și fastidioasă a celora ce se recer la schemele transcendentale a noțiunilor apriorice pure, le vom expune mai bine în ordinea categoriilor și în combinarea lor cu acestea. 1. Icoana pură a tuturor mărimilor (quantorum) înaintea simțului esterior este spațiul; a tuturor obiectelor simțurilor în genere însă timpul. Iară schema curată a mărimei (quantitatis), ca a unei noțiuni intelectuale, este numărul, care este o reprezentație
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care se-ntîmplă totdeauna apriori și constituie realitatea obiectivă [a] unui asemenea) au confundat-o cu sinteza obiectelor experienței reale, care firește că-i totdeauna empirică; prin asta a făcut dintr-un principiu al afinității, care rezidă în minte și predică combinarea necesară, o regulă a asociațiunei care se află numai în puterea de imaginație imitatorie și care nu poate reprezenta decât combinări întîmplătoare și nicidecum obiective. foarte bună reprezentare a cauzalității lui Hume în antiteză cu idealismu 1 lui Rătăcirile sceptice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că-i totdeauna empirică; prin asta a făcut dintr-un principiu al afinității, care rezidă în minte și predică combinarea necesară, o regulă a asociațiunei care se află numai în puterea de imaginație imitatorie și care nu poate reprezenta decât combinări întîmplătoare și nicidecum obiective. foarte bună reprezentare a cauzalității lui Hume în antiteză cu idealismu 1 lui Rătăcirile sceptice ale acestui bărbat altfel foarte pătrunzător s-au născut dintr-o lipsă care-i era comună cu dogmaticii, și anume că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sine cum că noțiunea sau binezis vorba e p-ici pe colea și rău întrebuințată în conversațiune sau în unele cazuri e întrebuințată metaforic și că dar nici noi n-o vom urmări-o pîn-acolo ca să fie recunoscută în toate combinările în care ar fi posibil ca să obvie; însă cum că toate acestea nu pot opri de-a cerceta noțiunea cea adevărată în cuprinsul deplin al însemnări sale proprii. Merită a fi relevat expres cum că se vorbește și despre cultura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să devie mediu al științei, opul de artă, sau mai bine zis operele de artă, își crează-n mare parte priceperea lor proprie, ele se fac înțelese prin sine însele. Toate astea nu sânt însă decât deosebiri de grad. Toate combinările noțiunilor artă și știință, precum politica ca artă și știință despre ale statului, religiune ca teologie, serviciu și învățătură bisericească ș[i] altele mai multe d-astea au scop general și obiectiv, obiectiv în spiritul național, ca instituțiuni, ca stări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]