15,554 matches
-
Monica Lovinescu este, în schimb, un adevărat expert în evaluări morale și intelectuale. Exercițiul de critic literar îi conferă o maximă competență în domeniu. Se adaugă la această competență extraordinarul ei talent scriitoricesc, care îi dă posibilitatea să descrie - prin comparații neașteptate, prin jocuri de idei, prin paradoxuri - moduri de a fi, de nedescris pentru alții. Iată, ca exemplu, portretul expresiv pe care i-l face lui Nicolae Manolescu: " El își trăiește cultura ca pe o libertate. De aceea poate nici
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
n-au înviat niciodată/ Pentru că n-au murit" (Fericită mi se spune). Denunțînd mitul celebrității concepute ca o pseudomîntuire, Ana Blandiana se revelă, în chip "democratic", sub înfățișarea poetului de totdeauna, pe care Sandburg l-a fixat într-o preacunoscută comparație, cea a unui animal marin care trăiește pe pămînt și care ar vrea să zboare. Inadaptarea funciară e trăsătura sa de căpetenie, sfidînd relativele succese, utopicele privilegii. Laitmotiv al întregii sale producții, acest simțămînt al incongruenței cu mediul (privind lucrurile
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
pagini din Trecute vieți de Doamne și Domnițe, izbînda lui C. Gane". În consonanță cu sensibilitatea-i vie, impresionistă, ce nu se jenează a înfățișa într-o lume care ar putea-o suspecta de defazare, N. Steinhardt cultivă cu voluptate comparația existențială, direct operativă în naturalețea sa, înclinată către ludic. Se arată astfel confirmată scriitura tradițională a criticii care nu se ferea de "literatură" ca de un viciu, cooperînd rodnic cu mijloacele acesteia: "Erudiția aceasta însă, tăinuită, e impunătoare și se
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
pe ideea de glisare între lumi posibile, existențe paralele. Un laitmotiv în universul cinematografic de la răscrucea mileniilor. Vezi - de exemplu - frisonantul film al canadianului Robert Lepage Possible Worlds sau nu mai puțin interesantul Morir (o no) al spaniolului Ventura Pons. Comparația nu este în favoarea debutantului Peter Howitt, actor care semnează scenariul și regia, mărturisind că a avut trei surse de inspirație destul de disparate: o schiță din 1909 a lui O. Henry "Căile destinului", piesa "Dacă" a Lordului Dunsany datată 1921 și
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
putea s-o sugereze, să-i surprindă unele secvențe, nu adaptate logic sau rațional, contrapunînd-o realității obiective, eroare umană explicată prin tendința noastră de a concepe un singur fel de realitate și de a încerca să-i alăturăm prin metoda comparației, ceea ce, practic, nu este de comparat; cum nu se pot asemui, esențial, viața cu moartea, două realități și ele însă fără indiciul clar al unei raportări inteligibile. Cel mai turburător, în vis, este că el poate să producă segmente de
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
care se împodobesc uneori pălăriile femeiești", determinat strict contextual de un citat din Bassarabescu: "Ai văzut ce rău îi venea pălăria? Ce era zarzavatul ăla?". La fel de inutilă mi se pare izolarea, în articolul zambilică, a unei subclase "Ca termen de comparație" - numai pentru că, într-o parodie la Bolintineanu, Topîrceanu substituie cu intenție comică o rimă și o comparație; în loc de domniță/garofiță, apare cuplul tinerică/zambilică: "Iat-acum se scoală doamna-i tinerică/ Rumenă, suavă, ca o zambilică". Un exemplu de umor involuntar
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
rău îi venea pălăria? Ce era zarzavatul ăla?". La fel de inutilă mi se pare izolarea, în articolul zambilică, a unei subclase "Ca termen de comparație" - numai pentru că, într-o parodie la Bolintineanu, Topîrceanu substituie cu intenție comică o rimă și o comparație; în loc de domniță/garofiță, apare cuplul tinerică/zambilică: "Iat-acum se scoală doamna-i tinerică/ Rumenă, suavă, ca o zambilică". Un exemplu de umor involuntar, produs de caracterul vag al termenului ales în explicație și de juxtapunerea definiției și a unicului citat
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
Luminița Marcu Despre o carte atît de cunoscută și de celebră ca recenzentul e tentat mai ales să nu scrie. Sau dacă o face, să divagheze, să facă considerații inevitabil lipsite de originalitate despre postmodernismul ei, să facă comparații. Întîmplător reciteam în același timp la fel de celebra Jacques le Fataliste și paralela era tentantă, mai ales pentru mecanismul cererii și ofertei de povestire. Dar cred totuși că cea mai îndreptățită atitudine aici și acum ar fi prezentarea pur și simplu
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
pagini dactilografiate). Sunt în curs șí experimente comparative (lectura de texte lungi pe C și pe hârtie). Dar aceste ipoteze sunt sprijinite, în ultimii ani, șí de observații și cercetări făcute de K. Eklundh et al. 1996. Aș adăuga, în legătură cu comparația dintre o lectură pe C a unor texte lungi și aceea pe "pagini de hârtie", că se pune aici problema capacităților actuale (și dezvoltate de cel puțin câteva secole) de procesare a informațiilor prin lectura "tradițională". Structurările pe care le
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
în carte; se vorbește de pierderea demnității, de compromisuri, de complexe (al respectabilității, al onorabilității), de pactul cu autoritățile, deposedat, în comunism, de măreția faustică a oricărui pact, nuanță surprinsă de autor, cum nu se poate mai exact, într-o comparație sugestivă: graba scriitorilor de a publica și de a dobîndi, în acest fel, faimă și privilegii, este asemuită cu nerăbdarea servitoarei de a-și oficializa legătura cu stăpînul. Evident, sînt menționate și excepțiile care confirmă regula, scriitori ca Mircea Ciobanu
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
științelor naturii. In Erster Entwurf einer allgemeinen Einleitung in die vergleichende Anatomie, ausgehend von der Osteologie , datînd din ianuarie 1795, Goethe remarca asemănarea animalelor între ele, ca și între acestea și specia umană, pentru a ajunge la concluzia că o comparație relevantă ar fi posibilă doar pe baza ideii cum că ar exista un "tip anatomic" comun, o "imagine" generală ("allgemeines Bilde") a constituției viețuitoarelor. Tot acolo el descria și calea metodologică a unei asemenea comparații, pornind de la teza că respectivul
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
ajunge la concluzia că o comparație relevantă ar fi posibilă doar pe baza ideii cum că ar exista un "tip anatomic" comun, o "imagine" generală ("allgemeines Bilde") a constituției viețuitoarelor. Tot acolo el descria și calea metodologică a unei asemenea comparații, pornind de la teza că respectivul "canon" comparativ nu poate fi instituit în funcție de vreun model individual, și nici măcar de cel oferit, în ciuda desăvîrșirii sale organice, de către anatomia omului; "kein Einzelnes, spune Goethe, kann Muster des Ganzen sein". Cu alte cuvinte, experiența
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
respectivul "canon" comparativ nu poate fi instituit în funcție de vreun model individual, și nici măcar de cel oferit, în ciuda desăvîrșirii sale organice, de către anatomia omului; "kein Einzelnes, spune Goethe, kann Muster des Ganzen sein". Cu alte cuvinte, experiența individualului, cea care, prin comparație, stabilește asemănările și deosebirile dintre elemente, rămîne limitată la atît dacă lipsește cumva complementul ei dialectic, ideea unificatoare ce "domnește peste întreg" și care, pe cale genetică, dă conturul "imaginii generale" mai sus amintite. Empiria fără abilitatea generalizării, dar și generalizarea
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
decît cea a sănătății. Poate din pricina că sănătatea e unică, iar bolile sînt atît de numeroase. Ori, inversînd cauza cu efectul: bolile sînt multiple pentru că însăși starea de boală e complexă. * Ușurarea pe care o încercăm atunci cînd găsim o comparație nimerita, proba a împrejurării că lumea concretului în care ne învîrtim e capabilă încă, prin autoritatea ei ancestrala, a ne ocroti. * Minciună: o ficțiune interesată, sacrificata realului. * Îndrăzneala: o prezență tendențioasa. Lașitatea: o absență tendențioasa. * Înfruntarea cunoașterii. De la lipsa de
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
că Adevărul creștin este mai presus de concepte și - ca atare - el nu poate fi formulat și exprimat întru totul adevărat. Dar faptul acesta nu ne dispensea respunzător cu spiritul vremii noastre 67. În mod inevitabil s-a ajuns la comparații între valorile păgânismului și cele ale creștinismului. Realizate la început numai la nivel verbal, aceste comparații au fost dezvoltate și așezate în lucrări scrise, ajungându-se la un adevărat gen literar apologetic, care prin numărul și varietatea reprezentanților săi, prin
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și exprimat întru totul adevărat. Dar faptul acesta nu ne dispensea respunzător cu spiritul vremii noastre 67. În mod inevitabil s-a ajuns la comparații între valorile păgânismului și cele ale creștinismului. Realizate la început numai la nivel verbal, aceste comparații au fost dezvoltate și așezate în lucrări scrise, ajungându-se la un adevărat gen literar apologetic, care prin numărul și varietatea reprezentanților săi, prin diversitatea chestiunilor pe care le ridică, prin metodele folo l la care erau duse discuțiile au
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
pe Andrei Marga printre candidați și a avut grijă că anunțul sau să fie mediatizat, cu vreo două săptămîni înainte de Congresul PNȚCD. Dacă Marga însuși ar fi încercat sforarii, probabil că ăsta l-ar fi scăzut în ochii țărăniștilor. Prin comparație, de sforarii avea nevoie un Ioan Mureșan sau alții de aceeasi statura. Iar în situația în care se află acum PNȚCD-ul tocmai sforăriile par să producă aversiune celor care vor ca acest partid să se întoarcă în parlament și
Solutia Marga by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16459_a_17784]
-
instituții naționale, că se face o mare greșeală prin aruncarea ei în vârtejul nemiloasei "pieței libere": este ca și cum ai lăsa un prunc neajutorat pradă haitei de lupi (nu vreau, evident, să jignesc pe nici unul din editorii noștri de frunte, dar comparația își are skepsis-ul ei!) Ce întrevedeam atunci - și, regret s-o spun, am rămas printre puținii, excepție făcînd-o angajații înșiși, care-au protestat împotriva acestei ticăloșii drapată în prostie - s-a împlinit la milimetru astăzi. Domnul Ornea, excelent cunoscător nu
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
l-a denumit SEP, o prescurtare de la somebody else's problem, adică o problemă care nu te privește, e treaba altcuiva s-o rezolve sau măcar s-o ia în seamă." Nemaiavînd spațiu să reluăm aici modul cum e comentată comparația Gulag-Holocaust, ne oprim în încheiere la informația aflată din acest interviu că, după traducerea franceză din 1988, Jurnalul lui Mihail Sebastian a apărut și în S.U.A. (Journal, 1936-1944. Translated from the Romanian by Patrick Camiller. With an Introduction and Notes
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
filmului laureat la ediția princeps, competitivă, revenit la această rundă în ipostază de delincvent ghinionist - hoț de mașini și spărgător de bănci. Stilul de joc modern, dar și similitudinile din magma existențială comună țărilor noastre vecine permit tot felul de comparații și paralele între istoriile de celuloid, diferențiate - evident - prin viziunea regizorală. Cum tușa cineaștilor români înscriși în festival - Lucian Pintilie, Dan Pița, Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Nae Caranfil, Sinișa Dragin, Marius Theodor Barna ne este cunoscută, mă voi
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
și paremiologiei în limbile romanice - Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie, Tübingen, Gunter Narr Verlag, 1999 - merită să fie cunoscută și la noi, pentru capitolul dedicat românei (vol. II, p. 1408-1515), dar și pentru deschiderile pe care le creează, permițînd comparația cu preocupările teoretice și cu structurile lingvistice din alte limbi romanice. Deși direcțiile lingvistice mai abstracte și mai formalizate au tins să neglijeze frazeologia, se constată în ultima vreme o revenire a interesului pentru latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
dispoziție prietenul Liviu Papuc de la Biblioteca Centrală "M. Eminescu"; între ele, des citați N. Spătaru Milescu, dar și contemporanul Cornel Ungureanu, precum și cărți de istorie a culturii chineze. Călătorul ieșean nu se entuziasmează dar nici nu cîrtește; constată, descrie, face comparații și dacă descoperă "modele" ori măcar fapte ce merită urmate, acestea aparțin în exclusivitate profesiunii sale (de scriitor) și nu mai puțin pasiunii sale (cea de muzeograf, de șef al "Atelierului de potcovit inorogi" de la Casa Pogor). Iată: "China e
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
Casa Pogor). Iată: "China e un conglomerat fantastic de popoare și de populații. Minoritățile etnice și-au recăpătat identitatea, sînt cultivate, protejate, personalizate". Atît, fără alte comentarii, spunînd, totuși, parcă, în subtext: "à bon entendeur, salut!". Temele des abordate în comparațiile inevitabile - nu multe la număr, dar perfect motivate de realitate - sînt turismul cultural și investiția pentru imagine, atît de apropiate preocupărilor de acasă ale călătorului. Vizitînd, de pildă, "un uriaș complex muzeal, dotat cu de toate", muzeograful Iașului nu-și
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
la origine, creată în limba rusă - cum arată Françoise Thom în binecunoscuta lucrare căreia i se datorește larga răspîndire a sintagmei - a fost utilizată inițial pentru a denumi 'percutant', în exprimarea comună, varianta administrativă a limbii. Metafora se întemeiază pe comparația, sub aspectul rigidității, a limbajului administrației - caracterizat, în raport cu alte variante ale limbii, prin abundența formelor fixe, stereotip și obligatoriu repartizate în interiorul textului - cu lemnul. Ulterior, gruparea limbă de lemn, transpusă în cele mai diverse limbi, își realizează strălucita odisee internațională
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
modestie filosofică statutul de parte dintr-un întreg. Ea se consideră o entitate totdeauna complementară, iar acest destin și-l suportă cu seninătate. Poemul se clasicizează chiar în timp ce-l citim. Versul "Ca de propria sa etimologie, un cuvânt" conține o comparație care poate fi citată în manualele școlare. Iar ultimul vers al poemului, " Numai tu, cititor nenăscut, ca un fiu..." este un posibil motto pentru orice volum de poezie și chiar pentru poezie, ca gen. Gloria de a vorbi într-un
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]