28,482 matches
-
vechi timpuri, omul a ajuns la conștiința propriei sale valori, valoarea pe care i-o conferă capacitatea sa de a transforma natura înconjurătoare prin muncă, prin activitate creatoare. În folclorul românesc, această conștiință este sintetizată în două proverbe laconice, evident complementare ca sens: Omul cinstește locul și Munca cinstește locul. Este interesantă substituirea noțiunii de om prin noțiunea de muncă, în aceste expresii care, prin corelația lor semantică, vorbesc despre superioritatea omului în ierarhia existenței și despre rolul pe care munca
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
acestui alineat, respectiv: „ Organizarea și funcționarea palatelor și cluburilor copiilor și elevilor se stabilesc...”. CAPITOLUL VIII: Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale Art. 101 (1 Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară. (2 Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat. Finanțarea de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
didactice” cu sintagma „personalului didactic” și a termenului „sindicatele” cu sintagma „organizații sindicale”, pentru o exprimare corectă. (2 Consiliile locale și consiliul județean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București pot contribui din bugetele proprii la finanțarea de bază și complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat. Art. 104 (1 Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. (Pentru coerență în exprimare, considerăm că este necesară refomularea textului, astfel: „Finanțarea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
preuniversitar de stat ca finanțare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităților administrației publice locale. Expresia „prin titluri executorii” trebuie să apară în text între virgule. Art. 105 (1 Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat. (2 Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în sarcina autorităților administrației publice locale. Expresia „prin titluri executorii” trebuie să apară în text între virgule. Art. 105 (1 Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat. (2 Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli: a investiții, reparații capitale, consolidări; b subvenții pentru internate și cantine
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
pentru personalul angajat, preșcolari și elevi; Se reformulează partea finală, astfel: „... pentru personalul angajat și pentru beneficiarii direcți”. j gestionarea situațiilor de urgență; k cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educației și formării profesionale. (3 Finanțarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiva municipiului București și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiva municipiului București și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București. (Pentru corectitudinea textului, se impune reformularea părții introductive a textului, astfel: „Sumele aferente finanțării complementare aprobate anual prin...”. Art. 106. Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
respectiva municipiului București și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București. (Pentru corectitudinea textului, se impune reformularea părții introductive a textului, astfel: „Sumele aferente finanțării complementare aprobate anual prin...”. Art. 106. Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale. (Pentru o corectă reglementare, se impune reformularea întregului text, astfel: „Finanțarea de bază și finanțarea complementară a unității de învățământ se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unității de învățământ și primarul unității administrativ teritoriale în a cărei rază se află unitatea de învățământ, respectiv între directorul unității de învățământ special și președintele
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
între unitatea școlară și finanțator. Art. 108 (1 Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține venituri proprii din activități specifice, conform legii, din donații, sponsorizări sau din alte surse legal constituite. (2 Veniturile proprii nu diminuează finanțarea de bază, complementară sau suplimentară și sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administrație. La sfârșitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unității de învățământ care le-a realizat și se reportează pentru bugetul anual următor. (3 Directorul și consiliul de administrație al
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cluburile copiilor”. (4 Consiliul județean/consiliile locale ale sectoarelor și Consiliul General al Municipiului București alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora, în vederea finanțării unităților de învățământ preuniversitar de stat, prin finanțarea complementară. Se impune reformularea primei părți a textului, atât pentru corectitudinea sa, cât și pentru unitate de reglementare, față de dispozițiile art. 105 alin. (2 lit. h.: „Consiliile locale și consiliile județene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor și Consiliul General al Municipiului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și Sportului și din alte surse, potrivit legii. (Dublă reglementare - a se vedea dispozițiile art. 105 alin. (2 lit. e, coroborate cu cele ale art. 84 alin. (1, de unde rezultă că aceste cheltuieli sunt finanțate din bugetele locale, în cadrul finanțării complementare. SECȚIUNEA 2: Baza materială a învățământului preuniversitar de stat Art. 112 (1 Unitățile de învățământ de stat pot deține în administrare bunuri proprietate publică, cele de învățământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învățământ confesional aparțin, în funcție de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
superior din domeniile sănătate și medicină veterinară acreditate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza, pe lângă formele de învățământ prevăzute la alin. (1, și programe postdoctorale și de formare și dezvoltare profesională: de rezidențiat, de perfecționare, de specializare, de studii complementare în vederea obținerii de atestate și de educație medicală și farmaceutică continuă. (3 Durata doctoratului pentru absolvenții învățământului superior medical uman, medical veterinar și farmaceutic este de 4 ani. (4 Instituțiile de învățământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
studenților în cadrul comunității universitare sunt: a principiul nediscriminării în baza căruia toți studenții beneficiază de egalitate de tratament din partea instituției de învățământ superior; orice discriminare directă sau indirectă față de student este interzisă; b principiul dreptului la asistență și la servicii complementare gratuite în învățământul superior de stat exprimat prin: consilierea și informarea studentului de către cadrele didactice, în afara orelor de curs, seminar sau laboratoare; consilierea în scopul orientării profesionale; consilierea psihologică; acces la principalele cărți de specialitate și publicații științifice; acces la
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
student echivalent pe cicluri și domenii de studii; b verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă, realizarea proiectelor de dezvoltare instituțională și eficiența gestionării fondurilor publice de către universități și face propuneri pentru finanțarea complementară a universităților pe bază de proiecte instituționale; c prezintă anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului un raport privind starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public. (3 CNCS are următoarele atribuții principale
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare și din alte surse, potrivit legii. (2 Veniturile acestor instituții se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară, realizarea de obiective de investiții, fonduri alocate pe bază competițională pentru dezvoltare instituțională, fonduri alocate pe bază competițională pentru incluziune, burse și protecția socială a studenților, precum și din venituri proprii, dobânzi, donații, sponsorizări și taxe percepute în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
mai bine plasate programe în ierarhia calității acestora, numărul de granturi de studii alocate unui program variind în funcție de poziția programului în această ierarhie. (5 Finanțarea de bază este multianuală, asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii. (6 Finanțarea complementară se realizează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin: a subvenții pentru cazare și masă; b fonduri alocate pe bază de priorități și norme specifice pentru dotări și alte cheltuieli de investiții și reparații capitale; c fonduri alocate pe
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și Sportului și instituția de învățământ superior respectivă, după cum urmează: a contract instituțional pentru finanțarea de bază, pentru fondul de burse și protecție socială a studenților, pentru fondul de dezvoltare instituțională, precum și pentru finanțarea de obiective de investiții; b contract complementar pentru finanțarea reparațiilor capitale, a dotărilor și a altor cheltuieli de investiții, precum și subvenții pentru cazare și masă; c contractele instituționale și complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și CNFIS. (8Finanțarea cercetării științifice
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
socială a studenților, pentru fondul de dezvoltare instituțională, precum și pentru finanțarea de obiective de investiții; b contract complementar pentru finanțarea reparațiilor capitale, a dotărilor și a altor cheltuieli de investiții, precum și subvenții pentru cazare și masă; c contractele instituționale și complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și CNFIS. (8Finanțarea cercetării științifice universitare se face conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
CNFIS, Ținând cont de faptul că acestea trebuie să acopere cheltuielile minime de masă și cazare. (11 Universitățile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii extrabugetare. (12 Categoriile de cheltuieli eligibile și metodologia de distribuire a acestora din finanțarea complementară și suplimentară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (13 Rectorii universităților de stat, prin contractul instituțional încheiat cu Ministerul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
care se desfășoară în limbi de circulație internațională, precum și doctoratele în cotutelă cu universități de prestigiu din străinătate beneficiază de finanțare preferențială, acordată conform propunerilor CNFIS. (2 Fondurile rămase la sfârșitul anului din execuția bugetului prevăzut în contractul instituțional și complementar, precum și fondurile aferente cercetării științifice universitare și veniturile extrabugetare rămân la dispoziția universităților și se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli al instituției, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat pentru anul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
noi funcții didactice, altele decât cele ocupate în baza formării inițiale; În scopul eliminării semnului ”/”, este necesară completarea părții finale a textului, după cum urmează: „pentru specializări noi, respectiv pentru ocuparea de posturi și funcții didactice noi”. e dobândirea unor competențe complementare prin care se extinde categoria de activități ce pot fi prestate în activitatea curentă, cum ar fi predarea asistată de calculator, predarea în limbi străine, consilierea educațională și orientarea în carieră, educația adulților și altele; f dezvoltarea și extinderea competențelor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
didactice de predare învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ; Se impune înlocuirea termenului „ciclu” cu „nivel”, pentru considerentele menționate anterior. b activități de pregătire metodico-științifică; c activități de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot parcursul vieții. Notă: Nu putem să nu remarcăm faptul că, față de reglementarea anterioară a normei didactice (prin O.G. nr. 103/1998, aprobată prin Legea nr. 109/1999, actuala reglementare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în perioada de după 1989, folosind misiunile primite ca ambasador, iar ulterior de Președinte al Societății de Prietenie România-Africa. A publicat șapte cărți pe tema menționată, din care se degajă rolul benefic al activităților promovate de societatea civilă în vremurile actuale, complementar instituțiilor parlamentare, guvernamentale și cercurilor de afaceri, pentru apropierea dintre țări, popoare, oameni de pe toate meridianele Terrei. Acestea sunt: "Soli africani pe plaiuri moldave" (1995), "Romania and Nigeria ...", "Africani la Chindie" (2001), "România Africa. Cronică prahoveană de două zile" (2003
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
securitate și cooperare în Europa de la Helsinki și la faza a două a Conferinței de la Geneva. Între 1976 1984, lucrează ca Secretar II, Secretar I și notificat Consilier la Ambasada României de la Moscova, ocupându-se constant de probleme politice și complementar de obligațiile consilierului științific, apoi de cele ale consilierului cultural, ale consilierului de presă, de definitivarea conținutului ediției în limba rusă a revistei "Orizonturi românești". În anii 1979 și 1980, a fost acreditat ca atașat olimpic al României la Olimpiada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]