1,827 matches
-
creșterea ariei corespunzătoare. Acest fenomen se reflectă în porțiunea plată a relației presiune-volum. La creșteri ulterioare de presiune transmurală (>10 cm H2O), tensiunea parietală urmează legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
destinse are un efect evident mai important privind variația de volum, adică mobilizarea sângelui (în limitele de funcționare eficace a mușchiului neted). 15.2. Caracterele circulației venoase In fiziologia circulației venele nu reprezintă doar simple căi de întoarcere. Având o complianță mare, sectorul venos realizează o stocare și furnizare de sânge variabilă, returul venos influențând debitul cardiac (fig. 47). Legea inimii descrie reglarea intrinsecă, heterometrică, a forței de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu împingerea aerului spre alveole mai mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară Ca pentru orice incintă, complianța pulmonară indică ușurința cu care plămânul poate fi destins, pe baza raportului dintre creșterea de volum și creșterea de presiune care o cauzează. Această relație poate fi examinată (fig. 68) pentru un ciclu respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară Ca pentru orice incintă, complianța pulmonară indică ușurința cu care plămânul poate fi destins, pe baza raportului dintre creșterea de volum și creșterea de presiune care o cauzează. Această relație poate fi examinată (fig. 68) pentru un ciclu respirator de repaus (deci cu referire la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pe baza raportului dintre creșterea de volum și creșterea de presiune care o cauzează. Această relație poate fi examinată (fig. 68) pentru un ciclu respirator de repaus (deci cu referire la volumul curent; vezi mai jos) și se poate defini complianța pulmonară de repaus prin cantitatea de aer care poate pătrunde în plămân în stare de repaus. Relația volum-presiune este diferită în funcție de sensul de variație (histerezis), iar distensibilitatea (complianța relativă; ; panta curbei volum-presiune) variază considerabil chiar pe acest interval de numai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu referire la volumul curent; vezi mai jos) și se poate defini complianța pulmonară de repaus prin cantitatea de aer care poate pătrunde în plămân în stare de repaus. Relația volum-presiune este diferită în funcție de sensul de variație (histerezis), iar distensibilitatea (complianța relativă; ; panta curbei volum-presiune) variază considerabil chiar pe acest interval de numai 500 ml. Evident că aici ca și în mod uzual, termenul de complianță pulmonară se referă de fapt la complianța plămânului in vivo, adică practic la complianța ansamblului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în stare de repaus. Relația volum-presiune este diferită în funcție de sensul de variație (histerezis), iar distensibilitatea (complianța relativă; ; panta curbei volum-presiune) variază considerabil chiar pe acest interval de numai 500 ml. Evident că aici ca și în mod uzual, termenul de complianță pulmonară se referă de fapt la complianța plămânului in vivo, adică practic la complianța ansamblului toraco-pulmonar. Aceasta poate fi scăzută atât în boli pulmonare (fibroze pulmonare), cât și în unele anomalii ale peretelui toracic. 18.4. Ciclul respirator Ciclul respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
diferită în funcție de sensul de variație (histerezis), iar distensibilitatea (complianța relativă; ; panta curbei volum-presiune) variază considerabil chiar pe acest interval de numai 500 ml. Evident că aici ca și în mod uzual, termenul de complianță pulmonară se referă de fapt la complianța plămânului in vivo, adică practic la complianța ansamblului toraco-pulmonar. Aceasta poate fi scăzută atât în boli pulmonare (fibroze pulmonare), cât și în unele anomalii ale peretelui toracic. 18.4. Ciclul respirator Ciclul respirator (frecvență de repaus de 12-16 / min) este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
distensibilitatea (complianța relativă; ; panta curbei volum-presiune) variază considerabil chiar pe acest interval de numai 500 ml. Evident că aici ca și în mod uzual, termenul de complianță pulmonară se referă de fapt la complianța plămânului in vivo, adică practic la complianța ansamblului toraco-pulmonar. Aceasta poate fi scăzută atât în boli pulmonare (fibroze pulmonare), cât și în unele anomalii ale peretelui toracic. 18.4. Ciclul respirator Ciclul respirator (frecvență de repaus de 12-16 / min) este alcătuit din inspir, când aerul intră în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
practic lucrul mecanic respirator se efectuează numai în cursul inspirului. In orice condiții care necesită contracția mușchilor expiratori, o componentă expiratorie se adaugă la valoarea lucrului mecanic, cum este cazul în expir forțat, tahipnee, rezistență crescută a căilor respiratorii sau complianță toraco-pulmonară diminuată. 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat Ventilația totală și alveolară Presupunând că volumul de aer expirat este de ~500 ml, iar frecvența respiratorie este de 15 respirații/minut putem calcula volumul total de aer care părăsește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
apoi returul venos al sângelui oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația pulmonară mai are și alte funcții importante. Una dintre acestea este de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care se adaugă mecanismul de recrutare și distensie capilară. O altă funcție este cea de filtru sanguin. Trombii sanguini mici eventual formați în sectorul venos sistemic sunt îndepărtați din circulație înainte ca ei să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
venele mari conțin mai ales fibre elastice. De aici, cele două proprietăți ale venelor: extensibilitatea și contractilitatea. a) Extensibilitatea sau distensibilitatea venelor este de aproximativ 6-10 ori mai mare decât a arterelor (de 8 ori în medie). Distensibilitatea totală sau complianța este creșterea maximă de volum dată de creșterea presiunii. Cum volumul venelor este de 3 ori mai mare decât al arterelor, iar distensibilitatea depășește de 8 ori valoarea normală a acestora, complianța venoasă, ca produs dintre volum și distensibilitate, este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de 8 ori în medie). Distensibilitatea totală sau complianța este creșterea maximă de volum dată de creșterea presiunii. Cum volumul venelor este de 3 ori mai mare decât al arterelor, iar distensibilitatea depășește de 8 ori valoarea normală a acestora, complianța venoasă, ca produs dintre volum și distensibilitate, este de 24 ori superioară celei arteriale. Datorită diferenței de complianță a acestor segmente vasculare, variațiile de volum sanguin se vor solda cu modificări mult mai mici ale presiunii cu care sângele circulă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Cum volumul venelor este de 3 ori mai mare decât al arterelor, iar distensibilitatea depășește de 8 ori valoarea normală a acestora, complianța venoasă, ca produs dintre volum și distensibilitate, este de 24 ori superioară celei arteriale. Datorită diferenței de complianță a acestor segmente vasculare, variațiile de volum sanguin se vor solda cu modificări mult mai mici ale presiunii cu care sângele circulă în vene decât în artere. Pe de altă parte, venele fiind capabile să depoziteze mari cantități de sânge
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
capilarelor reducând nu numai presiunea, ci și viteza de scurgere a sângelui de aproape 1000 de ori, asigură timpul necesar schimburilor nutritive dintre sânge și țesuturi. Spre deosebire de conductanță, care constă în variațiile debitului dintr-un vas oarecare în funcție de diametrul acestuia, complianța sau capacitanța se referă după - cum s-a văzut mai înainte - la modificările de volum determinate de variațiile presiunii lichidului din lumenul vascular. Vasele sanguine fiind distensibile, vor suferi modificări importante ale diametrului și deci a volumului lor, ori de câte ori vor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din lumenul vascular. Vasele sanguine fiind distensibile, vor suferi modificări importante ale diametrului și deci a volumului lor, ori de câte ori vor apărea variații în plus sau în minus ale presiunii intravasculare. Modificările de presiune, influențând într-o măsură mult mai mare complianța venoasă decât pe cea arterială, raportul de 1:24 între cele două complianțe face ca presiunea cu care sângele circulă prin artere să crească sau să scadă cu aproximativ 24 mmHg pentru fiecare 1 mmHg din teritoriul venos. În felul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și deci a volumului lor, ori de câte ori vor apărea variații în plus sau în minus ale presiunii intravasculare. Modificările de presiune, influențând într-o măsură mult mai mare complianța venoasă decât pe cea arterială, raportul de 1:24 între cele două complianțe face ca presiunea cu care sângele circulă prin artere să crească sau să scadă cu aproximativ 24 mmHg pentru fiecare 1 mmHg din teritoriul venos. În felul acesta, variațiile de conductanță și complianța devin mijloace fizice eficiente de adaptare a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
raportul de 1:24 între cele două complianțe face ca presiunea cu care sângele circulă prin artere să crească sau să scadă cu aproximativ 24 mmHg pentru fiecare 1 mmHg din teritoriul venos. În felul acesta, variațiile de conductanță și complianța devin mijloace fizice eficiente de adaptare a sistemului vascular închis la condițiile de suprasolicitare a funcției circulatorii, pe seama modificărilor de presiune, volum și rezistență vasculară. La rândul său, factorul sanguin reprezentat de vâscozitate influențează hemodinamica atât ca factor vascular, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eferente atât simpatice, cât și parasimpatice, restul venelor prezintă numai inervație simpatică. În general, sistemul venos răspunde înaintea arterelor la stimulii adrenosimpatici și la intensități mai mici, fără modificări semnificative ale rezistenței periferice, în schimb, venoconstricția de natură simpatică, reducînd complianța, activează întoarcerea venoasă și crește debitul cardiac. În felul acesta, creșterea rezistenței arteriolare periferice produsă de stimularea căii eferente simpatice este dublată de activarea întoarcerii venoase și de mărirea debitului bătaie și frecvenței cardiace, ca principali factori de producere a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
La rândul lor, factorii fiziologici sunt reprezentați de volumul bătaie, frecvența cardiacă, debitul cardiac și rezistența periferică. Factorii fiziologici acționând prin intermediul unuia sau ambilor factori fizici, forța generată de cord în timpul contracției ventriculare va fi întreținută de elasticitatea arterelor mari (complianța arterială) și reglată de rezistența periferică a vaselor mici. La nivelul arterelor mari și mijlocii, presiunea arterială sistemică prezintă două principale componente: -una constantă, dedesubtul căreia presiunea nu coboară și care definește valoarea minimală diastolică; -una variabilă care ridică presiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vascular (fig. 78). În afara fenomenelor presionale de la nivelul pompei cardiace și arterelor mari și mijlocii, manifestările periferice reprezentate de pulsul arterial și pulsul total volumetric prezintă interes teoretic și practic, întrucât factorii care-i determină țin de volumul sistolic și complianța arterelor. Variații presionale importante în plus sau în minus pot apărea atât în condiții normale legate de vârstă (hipertensiune arterială), poziția corpului, emoții etc cât și în hipertiroidie. Dacă la naștere presiunea arterială sistolică este doar de 55-60 mmHg, aceasta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Cu cât întoarcerea venoasă va fi mai mare, cu atât umplerea diastolică și cantitatea de sânge propulsat în timpul sistolei în sistemul arterial vor fi mai crescute și presiunea diferențială sistolo-diastolică (presiunea pulsului) mai amplă. Amplitudinea presiunii pulsului depinde și de complianța (distensibilitatea maximă) sistemului arterial. Cu cât complianța va fi mai mare, cu atât creșterea presiunii sub influența volumului bătaie va fi mai mică. Scăderea complianței arteriale la vârstnici de cauză aterosclerotică se însoțește de regulă atât de suprasolicitarea cordului, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]