609 matches
-
Cage se concentrează pe expulzarea radicală a controlului procesual, concepția lui culminând în egală măsură în aleatorismul necontrolat (intuitivism sau chance music, principiu bazat și pe "importul" de spiritualitate extra-europeană - spre exemplu, tradiția și practica divinatorie I Ching că strategie componistica)<footnote Formularea propriei concepții estetice-componistice o găsim în: John Cage, "Silence. Conférences et écrits", Edition Héros-Limite, Genève, 2003. footnote>, iar ca reacție la "totalitarismul" pan-serial este reprezentativă celebra și nu mai puțin scandaloasa lucrare "muta" - 4'33'' (1952). Spre
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
se prezintă că o structură metanarativă - totalizatoare, determinanta și coercitiva, deci prin definitie modernista și implicată în postmodernitate doar în calitate de referent și în limitele procedurii de pastișare. Ca si Reich, Cage ori Xenakis, Schnittke nu ezită să-și formuleze concepția componistica în diverse scrieri și interviuri, aici își spun cuvântul atât formația să de muzicolog, cât și cariera de profesor de istoria muzicii la Școala de Muzică "Gnesina" (Moscova). Înainte de a-l atribui pe Schnittke postmodernității, ar trebui să facem o
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
unor "uși" spre viitor. Spre exemplu, orientarea "New Complexity" s-ar putea prezenta ca făcând parte din Modernitatea secundă prin însăși faptul de a încerca și a reuși o recuperare a (1) atitudinii serioase, implicate și asumate estetic față de procedură componistica în sine (principiu negat în postmodernitate), prin (2) atitudinea serioasă față de ideea lucrării muzicale (principiu negat în ultima avangardă), dar și prin (3) autenticitatea materialului muzical implicat în ecuația lucrării muzicale (negata, la rândul ei, în postmodernitate). Această revenire la
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
într-o persoană cât mai șic, dacă cei de pe scenă, protagoniștii însăși nu schițează nici un gest în acest sens?). De altfel, nici nu pot să-mi imaginez cum s-ar auzi dintr-o lojă un festival al muzicii contemporane. Spiritul componisticii actuale reclamă mai curând scaune pliante, taburete sumare pe care să nu te poți tolăni cu una cu două. Ele cel puțin ne ajută, chit că o știm sau nu, să trecem prin avalanșa muzicilor perisabile de astăzi. Muzici comode
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
două. Ele cel puțin ne ajută, chit că o știm sau nu, să trecem prin avalanșa muzicilor perisabile de astăzi. Muzici comode, scaune incomode. La Carbondale am avut în față, ca pe un ecran, o selecție de citate incitante din componistica americană actuală. Totul a început la Renate's Beauty Saloon, acolo unde m-am convins încă o dată că cei care utilizează constant improvizația încep să aibă un soi de instinct, ca animalele care amușină hrana și o descoperă acolo unde
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
Mitchell mi-au vorbit elogios despre muzica nouă. Or, ar fi de domeniul poltroneriei, al ipocriziei să susții un fenomen fără a pune umărul la sporirea și proliferarea lui. De aici apetența lor creatoare, verva cu care își adâncesc proiectele componistice. Cu toții sunt încă studenți la School of Music. Fie ai lui Frank Stemper, fie ai lui Kathleen Ginther. Primul, îndrăznesc să afirm, este unul dintre compozitorii emblematici ai Americii. Demarate jumătate în glumă, jumătate în serios, efluviile sonore imaginate de
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
emblematici ai Americii. Demarate jumătate în glumă, jumătate în serios, efluviile sonore imaginate de Frank Stemper adăpostesc ca într-o maioneză fină, gustoasă "gălbenușurile" unor rostiri jazzistice, precum și ale altor genuri de divertisment, alături de "uleiurile" îndelung rafinate ale unor experiențe componistice neo-modale ori post-seriale, la care se alătură, salvator, "sucul de lămâie" acrișor, stors cu mult umor și suverană detașare. Modern Rituals for a Primitive Society, Four Piano Pieces , Toot tooT sau Three Pieces for Clarinet and Piano (în special) au
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
work-shop-uri și cîte și mai cîte, toate organizate cu o dăruire și pasiune cum nu mi-a mai fost dat să întîlnesc în periplurile mele europene și nu numai. George Enescu și contemporanii, Myriam Marbe și generația de aur a componisticii românești postbelice, Dan Dediu și tinerii dezlănțuiți au fost, uneori consecutiv, alteori concomitent prezentați, acreditați, propuși, livrați publicului german consecvent, dar și precaut, abil, dar și firesc, fără urmă de vreo retorică prețioasă. Dacă cineva mi-ar solicita o definiție
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
încă din perioada de formare, de acumulări profesionale, fiind proaspăt absolventă a Conservatorului bucureștean, la clasa de Compoziție a distinsei Myriam Marbe, Violeta Dinescu a dus cu ea acea specie de simpatie intelectuală, grație căreia s-a transportat în interiorul fenomenului componistic românesc pentru a coincide cu ceea ce acesta are original, unic, autentic și, în consecință, demn de a fi împărtășit. Cu timpul ea însăși a dobîndit expresia fenomenului respectiv, purtîndu-i amprentele în spectaculoasele sale avataruri creatoare: Am venit în Germania încă
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
să mă raliez acelor spirite "prudente", poate chiar paupere care, incapabile de discernămînt, văd emfaza sforăitoare și acolo unde se instaurează vibrația sonoră a unei mari sensibilități, am interogat-o pe Violeta Dinescu cu privire la episoadele ce au avut drept protagonistă componistica românească: Încă din 1995 am inițiat ciclul "Komponisten Colloquium", onorat sistematic de prezențe românești de cea mai consistentă magnitudine. În anul 2000 am reușit să inaugurez Arhiva de muzică din Estul Europei, cu o secțiune, îmi place să cred, aproape
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
au bucurat - și nu cred că e o afirmație exaltată - de o atenție comparabilă într-un fel cu cea de care beneficiau artiștii renascentiști. Atenție concretizată în două concerte și două mese rotunde dedicate exclusiv creației celor doi muzicieni. Portretul componistic Pascal Bentoiu - 23 noiembrie, la Altes Gymnasium Saal - a cuprins Eminesciana II - 3 Sonete pe versuri de Mihai Eminescu, Flăcări negre - 7 Lieduri pe versuri de Alexandru Miran, ambele cicluri fiind interpretate de soprana Ioana Bentoiu și pianista Steluța Radu
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
re-inventarea mecanismelor intime de producere a folclorului tradițional românesc. Surdina pusă pe teoriile sale estetice (ca, de altfel, și muzica sa) răzbătând cu anevoie înspre limanul unei audiențe publice. Apoi, după stabilirea fizică în spațiul german, zvonurile în legătură cu preocupările sale componistice sau teoretice s-au rărit și au pălit, tot așa cum probabil a fost din ce în ce mai dificil pentru el să palpeze trupul creației autohtone ori să perceapă fără rest teribilul freamăt al muzicienilor de acasă. Abia acum am putut afla că perioada
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
Institut für vergleichende Musikstudien und Dokumentation" între 1989-1991 și la "Freie Universität" între 1991-1994, ambele din Berlin.) - Sunteți unul dintre cei mai avizați teoreticieni ai arhetipurilor sonore. Cu două decenii în urmă, Ștefan Niculescu vorbea despre o direcție arhetipală în componistica secolului 20. Cât de actuală (ori de prezentă) mai este ea acum? - Accepțiunea care se acordă acestei noțiuni este uneori atât de vagă, încât trebuie mai întâi să precizez pe scurt ce înțeleg eu și ce înțeleg alții prin arhetip
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
perioada 1962-1983 a făcut parte din colectivul de cercetători ai Institutului "Constantin Brăiloiu", a cărui secție muzicală a și condus-o între 1976-1980, ori că muzica sa constituie unul dintre vectorii de mare forță și, de ce nu, perspectiva ce străbate componistica românească actuală.
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
trădați. Că editurilor nu le priesc slovele despre sunete și, cu atât mai puțin, sunetele dăltuite în slove specifice, precum partiturile. Dar nu ne preocupă sporirea ori fie și numai etalarea propriei zestre grație căreia orice fată de măritat (și componistica sau muzicologia românească reprezintă atare domnișoare) își ademenește iubitul. Muzica riscă, iată, să rămână fată bătrână, mereu în așteptare de pețitori care nu se mai ivesc. Și nu se ivesc pentru că, pe de o parte nu sunt invitați, iar pe
Sublimul și absența by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14444_a_15769]
-
compania unor instrumentiști europeni și americani foarte buni, de talia unor Graham Haynes, Ronnie Burrage, Lonnie Plexico, Ed Schuller, Victor Jones, Peter Perfido, Tomasz Stanko, Dusko Gojkovici, Mal Waldron, Lee Konitz, Jancy Körössy și alții, - laolaltă, multe albume sub autograf componistic propriu, bine primite de critica de specialitate, la fel ca și turneele întreprinse din 1991 în noua sa patrie Austria, dar și în Germania (unde s-a stabilit ulterior), Polonia, Bulgaria, Ungaria, Elveția, Comunitatea Statelor Independente, Ungaria, Grecia, etc. Lui
Dreams records ? un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83465_a_84790]
-
Un violoncelist de excepție Mircea ȘTEFĂNESCU În cadrul Aulei Palatului Cantacuzino, am avut posibilitatea de a-l fi ascultat în postură solistică și componistică pe un muzician al cărui nume trebuie scris cu majuscule. Acest muzician este Tomasz Skweres, violoncelist și compozitor din Austria, și polonez ca origine. Voi scrie acum despre violoncelistul Tomasz Skweres, unul dintre cei rari și foarte rari interpreți la
Un violoncelist de excep?ie by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
răsună în imponderabil, cu degajare, cu ușurință, firesc și de la sine. Și această nouă realitate sonoră se cristalizează și se întrunește într-o condiție artistică pe care o poți întâlni rar în viață, dacă și se întâmplă. Din creația sa componistică, la recitalul de la Aula Palatului Cantacuzino, din după-amiaza zilei de 5 decembrie 2013, Tomasz Skweres a prezentat două titluri, respectiv Transformation și Verse. Aceste lucrări au trezit o atenție specială prin diversitatea și noutatea unor procedee explorate în spațiile posibilităților
Un violoncelist de excep?ie by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
muzică, cu melodii și dansuri. Instrumentul răsuna ca un aparat muzical multisonor, și cu nimic din ce știam că-i este tradiția. Cred că aici este locul să aduc mulțumiri Forumului Cultural Austriac de la București, sponsorul acestui regal instrumental și componistic.
Un violoncelist de excep?ie by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
Liviu Dănceanu La sfârșitul anilor '60, Sever Tipei era unul dintre cei mai incitanți și provocatori cronicari ce acopereau rubrica muzicală a României literare. îmi aduc aminte de o anchetă asupra controlului și indeterminismului în componistica savantă, anchetă intrată copios în bibliografiile masteranzilor și doctoranzilor de atunci, dar și de acum. Acompaniat de ambiții constructive, dornic de a fi racordat la informația fierbinte, ancorat deopotrivă în interstițiile cele mai subtile și delicate ale actului creator, dar
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
de Sud-Est. Concerte camerale și concerte simfonice - este de evidențiat implicarea constantă și nu circumstanțială a Formațiilor Muzicale Radio, conferințe și utile întâlniri profesionale, constituie împreună, de la un an la celălalt, un prețios tezaur de valori muzicale artistice; în plan componistic, de asemenea în cel al preformanței interpretative, se poate vorbi de un tezaur depozitar al lumii ideilor, al căutărilor și al experimentelor, al confirmărilor, al împlinirilor; iar aceasta, ca artist, vizavi de tine însuți, vizavi de colegii de breaslă, de
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
al căutărilor și al experimentelor, al confirmărilor, al împlinirilor; iar aceasta, ca artist, vizavi de tine însuți, vizavi de colegii de breaslă, de publicul de concert. Imaginată a se desfășura sub genericul „Muzica lumii“, recent încheiata ediție a reunit valori componistice din Europa Centrală, de Vest și Sud-Est, din Nordul scandinav, din Orientul îndepărtat, din Japonia, din Statele Unite. Vasele comunicante privind circulația actuală a valorilor aduc juxtapuneri uimitoare. Mărturisesc, nu-mi este comod să gândesc precum Alvin Toffler care considera că
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
târziu cu atâta patos în cea de a treia simfonie. Cu tot suflul primăvăratec al temei II, care este și ea supusă prelucrării, dezvol tarea păstrează un caracter încordat. Ea este mai amplă și mai evoluată din punct de vedere componistic decât cea din prima parte a Simfoniei I. Repriza este precedată de un ritm de marș și de acorduri care amintesc de începutul introducerii, ca și de firul sunetelor descendente ce precedase apariția expoziției. Acum temele sunt repetate într-un
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
a percepe arta muzicală ca pe o artă vie și plastică, este capacitatea de a trăi mesajul sonor, făcând distincție între imaginea artistică și mijloacele ei de realizare; este capacitatea de a determina auditiv stilul unei epoci sau un stil componistic. Cultura muzicală nu poate fi interpretată ca un produs separat de activitatea elevului; ea se formează în cadrul formelor practice de cunoaștere și asimilare a muzicii. în pedagogia muzicală s-au fundamentat deja tipurile, conținuturile și funcțiile activităților muzicale școlare. Cele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
cu scopul de a emoționa și a transmite stări sufletești și sentimente. În cazul compozițiilor după tablou, mai dificil de interpretat devine acea parte care nu e vizibilă și anume, simbolistica personajelor, rolul culorii, jocul de umbre și lumini, intenția componistică. Se impune explicarea câtorva noțiuni absolut necesare înțelegerii oricărui tablou cum ar fi cea de prim-plan și cea de plan secundar, sau de contraste, lumini, umbre, expresivitate etc. Oferim pentru exemplificare o compoziție după tabloul Cosași odihnindu-se, de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]