1,309 matches
-
ritmul lor ascendent sugerează bucuria vieții. Acestui cântec strălucitor, pe care-l ridică cele cinci anemone roșii ce încunună buchetul îi răspund tonurile grave ca într-un andante maiestos ale celor trei anemone vineții, dintre care două ies din cadrul schemei compoziționale. La mijloc, câteva anemone de un alb gălbui și verdele lujerilor, sunt ca niște oaze de liniște duioasă. Verdele sclipitor al ulcicăi, cu o lucire albă de lumină în față și cu galbenul-cafeniu din partea de jos, aduc o nuanță ce
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în pretext); în Pseudokynegetikos, el era perceptibil prin intermediul unei Teme (spațialitate liberă, deschidere textuală, prefacere a pretextului în text), Istoria arheologiei era o "tematică"; în sfârșit Le Trésor este o Nomenclatură [...]. Narațiunea, Tematica și Nomenclatura sunt stadiile descriptivismului odobescian, modurile compoziționale care îi dezvăluie treptat structura artistică 64. Descrierea ekphrastică din Pseudocynegeticos servește astfel drept instrument al prefacerii pretextului în text: obiectele de artă sunt stimul pentru invenția textului literar. Cu Dicționarul onomastic al lui Mircea Horia Simionescu ekphrasis-ul trăiește vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
trepte cu ochii la vedenia din capăt, un trup fără cap, fără brațe, cu o aripă doar, o ciungă, care alerga și ale cărei falduri de marmură încremeniseră în bătaia unui vânt năpraznic, (vezi nota 24). Selecția decupează din ansamblul compozițional al statuii elementul cel mai puțin susceptibil de a facilita identificarea epocii istorice de care aparține. În încercările de a explica împrejurările în care această statuie a fost creată, nu atât bustul este important cât celelalte două elemente, și în
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a romanului 2. Sora Natalia este cea care o conduce în cabinetul doctorului Vlad, pe ai cărui pereți se află câteva reproduceri de artă. Inserțiile ekphrastice se regăsesc în secvențele care prezintă dialogul dintre Ioana Olaru și doctorul Vlad Cosma. Compozițional, acest dialog se constituie într-o ramă a narațiunii ce reconstituie istoria Ioanei, replicile dintre cei doi declanșând flashbackurile introspective ale personajului feminin. Referința ekphrastică Referința ekphrastică, primul tip de inserție ekphrastică, evocă desenele lui Munch, Goya, Géricault și Daumier
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
orbilor, realizat în tehnica acuarelei, figurează în prim-planul compoziției un șirag de șase orbi: unul deja căzut, al doilea în cădere, iar următorii patru încă prinși cu fermitate de sol. În background, silueta unei biserici și a câtorva case. Compozițional, centrul tabloului îl reprezintă diagonala sub forma căreia se așază cei șase orbi, diagonală conturată prin alinierea umerilor ultimilor patru (de la stânga la dreapta) încă în picioare la nivelul bastonului celui în cădere. Semnificația compoziției plastice suscită mai multe interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
care înfățișează patru orbi), Bruegel este primul care pictează un grup mai numeros de orbi (șase). Semnificația acestei creșteri este una religioasă, Gluck asociază grupul de orbi cu o mulțime condusă de un leader religios 19. Privit din altă perspectivă compozițională, șirul de orbi se organizează pe o linie curbă. Aceasta se construiește unind creștetele celor cinci orbi și a celui deja căzut. Citând studiul lui Hans Sedlmayr, articolul din Grove Art Online indică trei perspective interpretative asupra acestui tablou, bazate
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se organizează pe o linie curbă. Aceasta se construiește unind creștetele celor cinci orbi și a celui deja căzut. Citând studiul lui Hans Sedlmayr, articolul din Grove Art Online indică trei perspective interpretative asupra acestui tablou, bazate pe această linie compozițională curbă care sugerează o roată a destinului, un dans al morții și damnarea 20. Expresia fizionomiilor celor șase orbi îl determină pe Ion Biberi, cel ca prezintă ediția Pieter Breugel în românește, să vorbească de o imagine cinematografică a mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pânză neclară nu întâlnește limbajul tehnico-științific strident și prețios, folosit frecvent de G. cu efecte de ilaritate involuntare. Aporisticon, subintitulat Glosar de civilizații imaginare, este compus din texte scurte care, sub pretextul unor povești vagi sau absente, execută adevărate exerciții compoziționale. Se remarcă Fenotipul de ceață și picăturile de nimic, narațiune despre o jucărie de serie mare, capabilă să capteze imaginea miniaturală a unei persoane și care se hrănește cu sufletul acesteia, putându-i provoca, prin exces de utilizare, moartea. Deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
bălgarskite samodivi, rumănskite zâne i srăbskite vili), Paula Tănăsescu (Motivat za svatbata na slănceto i lunata v bălgarskata i rumănskata mitologhia), Antoaneta Olteanu (Personnages démoniaques dans leș contes populaires roumains et russes), Gheorghe Călin (Concordante, interferente și elemente de structură compoziționala în cântecele slovace și românești), Nicolae Roșianu (Eposul popular rus și balada populară românească, Formele tradiționale în basm. Formule inițiale, Tradiție și inovație în basmul contemporan. Destinele formulelor tradiționale), G. Mihăilă (Receptarea în România a baladelor sârbești din colecția lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
de La Bruyère <4> / 229 6. Lanțuri de acte de discurs / 231 6.1. Textul ca structură ierarhică de acte / 231 6.2. Lectura unui afiș celebru din cel de al doilea război mondial. / 234 Capitolul 5. Perioade și secvențe: unități compoziționale de bază / 243 1. Perioada: de la retorică la lingvistică textuală / 249 1.1. Redefinirea perioadei / 249 1.2. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> / 255 2. Între perioadă și secvență: descrierea / 259 3. Structura secvenței narative / 269 4. Structura
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
PENTRU CĂ / 286 5.2. Structuri periodice retroactive / 288 5.3. Structura secvenței / 292 5.3. Sfîrșitul unui discurs politic de Giscard d'Estaing / 294 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică / 298 Capitolul 6.Textul ca unitate compozițională și configurațională / 307 1. Planurile de texte / 309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" / 326 2.3
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
configurațională / 307 1. Planurile de texte / 309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" / 326 2.3. Organizarea compozițională a textelor / 329 3. Structurarea configurațională / 330 3.1. Macro-structură semantică (temă, topic) / 331 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) / 334 Capitolul 7. Funcționarea textuală a timpurilor verbale / 337 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
2> / 349 5. Enunțarea adevărurilor generale <3> / 350 6. Variațiuni enunțiative și tranziții / 351 Capitolul 8. Analiza textuală a unei povestiri de Jorge Luis Borges: "Captivul" / 355 1. O genericitate complexă / 358 2. Studiul textual al traducerii / 360 3. Structura compozițională a textului / 366 3.1. Structura narativă a primului paragraf / 366 3.2. Ritmul periodic al celui de al doilea paragraf / 368 3.3. Planul textului / 370 4. Enunțare narativă și surse ale cunoașterii / 371 5. Referent evolutiv și identitate
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Adam se înscriu, în egală măsură, în direcția de tip cognitivist care propune modele de analiză modulară și, de aceea, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că există o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tensiune între un principiu de coeziune și un principiu de progresie, stabilit în prealabil ca obiect de analiză, prelevat din codul scris sau oral, din stilul beletristic sau din cele non-beletristice. Apoi, orice tip de text reprezintă simultan o unitate compozițională, construită pe baza unui plan (fix sau ocazional) și o unitate configurațională care subsumează părțile și determină o înțelegere globală a sensului. Problemele conectorilor, ale rolurilor timpurilor verbale, ale figurilor de construcție nu puteau fi neglijate într-o lingvistică textuală
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
genurilor este un punct esențial al metalingvisticii lui Bahtin: Învățăm să ne turnăm vorbirea în tiparele genurilor și, ascultînd vorbirea celuilalt, îi ghicim genul chiar de la primul cuvînt, îi presimțim volumul determinat (lungimea aproximativă a unui întreg al vorbirii), structura compozițională dată, îi prevedem încheierea, altfel spus, încă de la început, simțim întregul vorbirii care, după aceea, se diferențiază în procesul vorbirii. Dacă nu ar exista genurile vorbirii, dacă nu le-am stăpîni, dacă ar trebui să le creăm pentru prima oară
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
linguistique française 13, Genève, 1992: 9-61. - Dieter VIEHWEGER: "Savoir illocutoire et interprétation des textes", în M. Charolles, S. Fisher și J. Jayez (ed.), Le discours. Représentations et interprétations, Presses universitaires de Nancy, 1990: 41-51. Capitolul 5 PERIOADE ȘI SECVENȚE: UNITĂȚI COMPOZIȚIONALE DE BAZĂ Atunci cînd am făcut din propoziția-enunț unitatea textuală elementară (cap. 3), surprinzînd apoi operațiile mari care ordonează legările acestor unități (cap. 4), ne-am ocupat mai ales de descrierea ordonărilor liniare. Ne rămîne acum să ne ocupăm de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la mine, amurgul autumnal... Din cele cinci (proto)tipuri de bază care au fost distinse, am văzut că descrierea prezintă particularități proprii, însă modul de compunere dialogal pare să aibă și el un statut aparte. Putem oare așeza acest mod compozițional pluri-gestionat pe același plan cu modurile mono-gestionate? Așa cum am spus mai sus, trebuie distinse două tipuri de situații și deci două tipuri de practici discursive: una orală și cealaltă scrisă. Într-o situație orală, modul compozițional dialogal-conversațional își întinde hegemonia
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
oare așeza acest mod compozițional pluri-gestionat pe același plan cu modurile mono-gestionate? Așa cum am spus mai sus, trebuie distinse două tipuri de situații și deci două tipuri de practici discursive: una orală și cealaltă scrisă. Într-o situație orală, modul compozițional dialogal-conversațional își întinde hegemonia asupra tuturor celorlalte moduri de compoziție. El este cel care asigură insertarea secvențelor narative monologale (povestirea orală necesită o întrerupere a dialogului și stabilirea unor zone discursive de tranziție. Cf. schema 18). Insertarea secvențelor descriptive este
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Charles BALLY: Traité de stylistique française, Genève-Paris, Georg-Klincksieck, vol. 1, 3e ed., (1909) 1951: § 265-269. - Erving GOFFMAN: Façons de parler, Paris, Minuit, 1987 (1981). - Catherine KERBRAT-ORECCHIONI: La conversation, Paris, Seuil, coll. Mémo, nr. 25, 1996. Capitolul 6 TEXTUL CA UNITATE COMPOZIȚIONALĂ ȘI CONFIGURAȚIONALĂ Desigur, textul se materializează prin ansamblul frazelor care-l compun, dar acesta le depășește întotdeauna. (Michel Meyer 1992: 88) Dincolo de ideea de suită de fraze la care face aluzie M. Meyer în citatul de mai sus și dincolo de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unui roman este, cel mai adesea, ocazional, neașteptat, decalat în raport cu genul sau sub-genul de discurs. Rolul unui cuprins și uneori al intertitlurilor unui articol sau al capitolelor unui roman este acela de a da spre lectură în mod explicit structura compozițională a unui text dat. Propunerile mele teoretice privitoare la (proto)tipurile secvențiale (Adam 1992) au putut da impresia că orice text era exclusiv guvernat de ordonarea secvențelor. De fapt, textele au o structură suplă, iar importanța planurilor de texte, fixe
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ordonarea secvențelor. De fapt, textele au o structură suplă, iar importanța planurilor de texte, fixe sau ocazionale, este preponderentă. În măsura în care din împachetarea propozițiilor nu rezultă întotdeauna secvențe complete, putem spune că structurarea secvențială este facultativă, în timp ce factorul unificator al structurii compoziționale este planul de text. 1.1. Planuri fixe Planurile de texte sînt, împreună cu genurile, disponibile în interdiscursul unei formațiuni sociodiscursive. Ele permit construirea (la producere) și reconstruirea (la lectură sau la audiție) organizării globale a unui text, prescrise de un
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acte a teatrului clasic (5 acte pentru drame și tragedii, trei pentru comedii), la structura sonetului italian (după exemplul din T18), etc.110 Scrisoarea: Corneille către Colbert În ciuda unei incontestabile diversități generice, forma epistolară prezintă un anumit număr de constante compoziționale. Putem ezita între 5 sau 3 mari unități: intrarea în contact cu destinatarul scrisorii, prezentarea și dezvoltarea obiectului discursului, în fine, întreruperea finală a contactului sau concluzia. Împreună cu cele două limite inițială și finală, în funcție de cum se dedublează sau nu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ce putem și trebuie să afirmăm, în virtutea extremei eterogeneități constitutive a textelor autentice. Mult prea ambițioasele tipologii de texte au trecut pe lîngă complexitatea ordonărilor secvențiale, neglijîndu-i importanța în favoarea a ceea ce era un simplu efect de dominantă. 2.3. Organizarea compozițională a textelor Structura compozițională globală este ordonată de un plan de text și în general poate fi caracterizată în termeni de dominantă secvențială. Structurarea secvențială organizează mai ales părțile sau sub-părțile. A. Planuri de texte (baza de compoziție) Guvernate (mai
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să afirmăm, în virtutea extremei eterogeneități constitutive a textelor autentice. Mult prea ambițioasele tipologii de texte au trecut pe lîngă complexitatea ordonărilor secvențiale, neglijîndu-i importanța în favoarea a ceea ce era un simplu efect de dominantă. 2.3. Organizarea compozițională a textelor Structura compozițională globală este ordonată de un plan de text și în general poate fi caracterizată în termeni de dominantă secvențială. Structurarea secvențială organizează mai ales părțile sau sub-părțile. A. Planuri de texte (baza de compoziție) Guvernate (mai mult sau mai puțin
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]