883 matches
-
manieră în care Nietzsche concepe viața în modalitatea sa de a fi, cu alte cuvinte ființa ființării în întregul său pusă în legătură cu un "ce este" propriu chiar dacă rămâne constantă pe parcursul întregii confruntări, este abordată uneori prin atitudinea de includere a comprehensiunii, alte ori prin cea de excludere a criticii. Inițial, asociind voința de putere cu caracterul său de afect, pasiune și sentiment, Heidegger pune în lumină aspectele prin care voința este non- voință, adică este condiționată de o situare și de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pagină, în general, alegerea caracterelor tipografice, punctuația. Organizatorii textuali și conectorii vin, de asemenea, să definească planul textului 6. B.2. Organizarea secvențială a textualității este planul care cred că reprezintă baza cea mai interesantă a tipologiei. Atât în cazul comprehensiunii, cât și în cel al producției, se pare că schemele secvențiale prototipice sunt elaborate în mod progresiv de către subiecți, pe parcursul dezvoltării lor cognitive. O povestire este diferită de o descriere și, fiecare la rîndul ei, este diferită de alte descrieri
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
anului 1969. [...] Prop. 1: [SERIE, ÎNFRUNTĂRI] Prop. 2: [VIOLENTE, ÎNFRUNTĂRI] Prop. 3: [SÎNGEROASE, ÎNFRUNTĂRI] Prop. 4: [ÎNTRE, ÎNFRUNTĂRI, POLIȚIE, BLACK PANTHERS] Prop. 5: [TIMP: DIN, ÎNFRUNTĂRI, VARĂ] Prop. 6: [PRIMELE, VARĂ] Prop. 7: [TIMP: ÎN, VARĂ, 1969] Analiza operațiilor de comprehensiune din această primă frază este următoarea: "P4 este selectată ca fiind o propoziție supraordonată deoarece este singura propoziție de introducere, în ansamblu, care este direct legată de titlu: aceasta are în comun cu titlul conceptul de POLIȚIE. [...] P1, P2, P3
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și dificilă întrucât intră în contradicție cu tendința firească a individului de a cunoaște lumea prin intermediul etichetelor și de a o cuprinde cu ajutorul categoriilor. De fapt, stereotipul, prin simplificările și generalizările pe care le implică, este o soluție la problema comprehensiunii necunoscutului, dar și a stigmatizării prin imagine în funcție de o serie de interese și politici care domină societatea la un moment dat. Soluția este, într-adevăr, departe de a fi cea mai bună, fiind, într-o anumită măsură, o capcană produsă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
adevărat radicală și sistematică, care se exercită nu marginal și în reflecții izolate, ci în dăruire exclusivă problemelor foarte numeroase și destul de încâlcite de nici un fel de prejudecată naturalistă numai o astfel de fenomenologie poate să ne dea o veritabilă comprehensiune despre psihic, atât în sfera conștiinței individuale cât și în cea a conștiinței colective". (Ibidem, p. 47). 93 Alexandru Boboc subliniează rolul pe care Husserl îl acordă conștiinței intenționale, în detrimentul conștiinței-copie: "Critica fenomenologică a conștiinței copie și proiecția conștiinței intenționale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009, pp. 54-55). 380 Făcând apel la sintagma distinguere sed non separare, Gilles Ferréol susține că "dacă a distinge înseamnă a articula realul în vederea unei bune comprehensiuni a alterității, a separa implică adesea refuzul sau excluziunea a ceea ce nu agreăm." (Gilles Ferréol, Raportarea la altul și cetățenia, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), op. cit., p. 184). 381 "Dezbaterea privind identitățile și reprezentările merită, din acest punct de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Această nevoie pentru o bază de cunoaștere solidă și largă, care este literară, filosofică, științifică, tehnică și practică nu ia în considerare numai pregătirea inițială. Cunoașterea cu bază largă, cerută de a învăța să înveți include "a pătrunde înțelesul lucrurilor", "comprehensiune și creativitate" și "putere de judecată și luare a deciziilor" (European Commission, 1996 35). Educația literară, filosofică și științifică îndeplinesc funcția de ajutare a muncitorului să înțeleagă semnificația lucrurilor. Inclusă în "pătrunderea înțelesurilor lucrurilor" este dezvoltarea conștiinței științifice și dezvoltarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și luare a deciziilor" (European Commission, 1996 35). Educația literară, filosofică și științifică îndeplinesc funcția de ajutare a muncitorului să înțeleagă semnificația lucrurilor. Inclusă în "pătrunderea înțelesurilor lucrurilor" este dezvoltarea conștiinței științifice și dezvoltarea conștiinței critice prin filosofie și literatură. "Comprehensiunea și creativitatea" implică analiza modului "cum lucrurile sunt asamblate și descompuse". În această categorie a cunoașterii cu bază largă, accentul este plasat pe învățarea folosirii instrumentelor tehnice mai degrabă decât pe cunoașterea abstractă. Documentul susține că învățarea practică ar trebui
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
folosește analiza factorială și realizează următoarea tipologie a creatorilor: fanaticii, inițiatorii, diagnosticienii, erudiții, artificialii, esteții, metodologiștii, independenții. Poate cea mai complexă tipologizare este cea care aparține lui I. Moraru, care pornește de la cele 6 eureme fundamentale: eurema de acumulare și comprehensiune a informațiilor; eurema asociativ-combinatorie; eurema energetic stimulatorie; eurema critică; eurema deativperceptivă; eurema de obiectualizare a imaginii (I. Moraru, 1995). 1. Tipul cu indice mic de creativitate este creatorul cu o capacitate redusă de acumulare și comprehensiune a informațiilor, care poate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
eurema de acumulare și comprehensiune a informațiilor; eurema asociativ-combinatorie; eurema energetic stimulatorie; eurema critică; eurema deativperceptivă; eurema de obiectualizare a imaginii (I. Moraru, 1995). 1. Tipul cu indice mic de creativitate este creatorul cu o capacitate redusă de acumulare și comprehensiune a informațiilor, care poate fi acompaniat de abilitate asociativ combinatorie mică, pe un fond energetic-stimulatoriu scăzut. Progresul poate fi obținut prin existența unor factori de mediu, culturali favorabili, iar capacitățile sunt condiționate și de activitate. 2. Tipul volitiv dispune de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
acestea, ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv - educativ. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seama de o serie de cerințe cum ar fi recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. Deasemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etcă. Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
NONVERBAL Prezența limbajului nonverbal a determinat consecință paradoxala că este imposibil să nu comunici 42 ÎI.1.Considerații preliminare A vorbi despre semiotica limbajului nonverbal, cu asumarea pretenției de a respecta criteriul exhaustivității, poate fi apanajul ori al lipsei de comprehensiune, în legătură cu dimensiunile pe care le comportă atare problematică, ori al unei false autoiluzionări. Este drept că generozitatea îngăduita de enunțul unui astfel de titlu oferă avantajul unor multiple direcții de abordare a aspectelor deloc nesemnificative numeric care dau conținutul a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de interferență, convergență sau divergență. La un alt nivel, societatea postindustrială tinde să recupereze setul axiologic al marilor contractualiști, reprezentanți ai modernității timpurii, fenomen care conduce și la redefinirea viziunii de ansamblu asupra conflictualității umane. Acest fenomen de restructurare a comprehensiunii în epoca postindustrială se manifestă în plan societal prin reformularea setului de drepturi civile revendicate prin contractualismul clasic, sub forma conceptuală actuală a "corectitudinii politice". Paradigma conflictului și paradigma contractualistă, specifice Iluminismului, sunt astfel recuperate pe alte paliere, aparținând izomodernității
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
proces se manifestă pe diverse căi, pornind de la mijloacele de comunicare sau de la formele de integrare geopolitică, până la alterarea radicală a felului de a fi și de a interpreta (în sensul dat de conceptul de Verstehen, a cărui substantivare înseamnă "comprehensiune") al omului și, implicit, a felului acestuia de a privi lumea, fie aceasta exterioară sau interioară; în același context, procese de morfogeneză se vor putea constata și în maniera însăși a omului contemporan de a socializa și de a crea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
actori, agenți, persoane, adică pacienți, medici etc. • comportamente, practici, strategii, jocuri, relații etc. • situații, medii, structuri etc. • efecte, consecințe etc. Cercetătorii disting observația directă metodică (care utilizează ghidul de observație după care înregistrează sistematic elementele observate), observația participativă (cercetătorul caută comprehensiunea, înțelegerea din interior a faptelor, a evenimentelor, chiar a trăirilor participanților), observația clinică (privilegiată pentru studiul indivizilor din "instituții totale", de exemplu). Observația participativă presupune: prezența în mediul, contextul, situațiile etc. în care trăiesc oamenii, grupurile cu probleme de sănătate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sexul pot fi aspecte structurante ale convorbirii. Sunt deci importante: contactul prealabil cu mediul etno-socio-cultural al interlocutorului, dobândirea conștiinței diversității (sub)socioculturilor, a existenței constrângerilor de rol și status, asumarea cu discernământ a rolurilor, adoptând atitudini obișnuite de ascultare, empatie, comprehensiune etc. Ghid de convorbire la domiciliul unei familii cu copil bolnav Atunci când copilul se îmbolnavește, familia este cea care recunoaște această stare și ia decizii legate de ceea ce trebuie să facă, pe cine să consulte, la ce spital să meargă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
servi scopului cunoașterii sociale, acela de a încerca o raționalizare, prin explicație și înțelegere, a ceea ce este în aparență irațional în plan social. Depășind "excesele matematizante" intervenite în sfera teoriei social-politice sub influența pozitivismului, ideologia poate contribui deci la îmbogățirea comprehensiunii complexității spațiului social. În plus, chiar dacă am fi de acord cu pretențiile emise recent de adepții "programului forte al sociologiei cunoașterii"200, care subliniază că, până când nu vom adopta o abordare științifică a întregii cunoașteri deci atât cea proprie științelor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Theory and the Ethics of Truth, UCL Press, Londra,1998, p. 7). 438 Steve Matthewman și Douglas Hoey sunt condescendenți în această privință, atunci când spun: Credem totuși că se poate vorbi despre un moment postmodern, care înseamnă o fază a comprehensiunii noastre culturale mai curând decât condiția ultimă a acesteia (...)" (op. cit., p. 541). 439 Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 64. 440 David McLellan, op. cit., pp. 100-101. 441 apud Daniel Bell, "The end of ideology
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
caritabil, altruismului, a dragostei de semeni, făcând loc precauției și unui început de asistență preventivă. în acest orizont distingem primii pași ai Istoriei Medicinei, complex fascinant prin natura sa multiși interdisciplinară. Conținutul ei avizează intuiția și observarea, aprofundează și lărgește comprehensiunea, întreține autoperfecționarea, animă creativitatea. Sfera sa de atracție iradiază spre orice om de cultură, interesat de supraviețuirea omenirii. Prin direcționarea spre om și viață a Medicinei, istoria ei unește epoci și locuri, școli și doctrine, eforturi și rezultate, pasiuni și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cascadele fîntînilor și în jerba colonadelor, această putere triumfală de a modela Orașul și Lumea? Să-i mulțumim, așadar, celui care ne-a favorizat o asemenea confruntare cu valorile inuzabile ce construiesc latinitatea, evocîndu-le în imagini de aprigă distincție și comprehensiune! Să-i mulțumim din inimă artistului loial și pătrunzător care a fost Dan Er. Grigorescu.
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
ce atitudine ar fi onest să adoptăm față de o mare personalitate a culturii românești care a avut nefericirea să trăiască în regimuri politice opuse (o democrație și mai multe dictaturi) se conciliază într-o banalitate: singura atitudine critică onestă rămâne comprehensiunea bazată pe o cunoaștere profundă și detaliată a operei, situată în contextul ei istoric și explicată prin sistemul de idei, preferințe de gust estetic și înclinații ideologice specifice autorului. E ușor să izolezi texte incriminante dintr-o anumită perioadă și
Cronologia Publicisticii călinesciene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8654_a_9979]
-
dintre "figura" tare a imaginarului social, anume ideologia, și realitatea socială ca expresie rezultată din procesul de instituire a societății. Ceea ce mă interesează în continuare este să încerc o explicație relativă la modul în care ideologia oferă condițiile necesare pentru comprehensiunea acestei realități de către membrii unei colectivități organizate și, în acest sens, vorbesc despre construcția înțelesului social. Ținând cont de faptul că ideologia oferă "(...) un set coerent de valori în jurul cărora indivizii și gupurile se pot organiza"14, urmăresc procesul de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
canalizat încât să fie în acord cu cerințele menținerii identității în condițiile acestui veritabil 'fragmentarium' postmodern. Întrebări și exerciții: * Explicați modul în care realitatea socială poate fi înțeleasă ca proiecție ideologică. * Explicați modul în care ideologia oferă condițiile necesare pentru comprehensiunea realității sociale de către membrii unei colectivități organizate. * Ce înseamnă cunoaștere socială în epoca noastră? Capitolul III Dimensiunile teoretice ale ideologiilor particulare > În acest capitol veți parcurge următoarele teme: * Coordonatele principalelor ideologii ale modernității: liberalism, conservatorism, socialism. * Coordonatele ideologiilor "sintetice" conturate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
toată viața lui), dar rămâne înregistrată o dovadă că experiența a existat. Chiar în cursul de pedagogie al filosofului întâlnim un punct de vedere care întărește posibilitatea că această experiență să fi fost fructificata în planul teoretic: "principalul mijloc de comprehensiune este elaborarea de obiecte". Metodă pedagogica "pe baze empirice", am putea-o numi pusă în valoare prin acest enunț, presupune că se înțelege mai limpede un fenomen și se reține mai usor informația relativă la el, când aceasta se extrage
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
din fervoarea și neliniștile existențiale ale subiectului. Dacă poezia trebuie să aibă un mesaj, o „misiune proorocitoare”, ele constau desigur în această tehnică a neliniștirii, implicând solidaritatea cu o umanitate ea însăși angoasată, aflată - cum zice poetul, afirmându-și larga comprehensiune umanitaristă - “în suferință”. De aici și patosul adeziunii față de cei umili, respinși, marginalizați. Acest mesaj se va auzi tot mai limpede în scrisul teoreticianului Voronca, paralel cu o redimensionare a „gramaticii” poeziei. Dacă în ultimele sale articole publicate în românește
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]