1,582 matches
-
Berheci, M. (2010ă, Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii de caz, Editura CECCAR, București Bețianu, L. (2008ă, Calitate totală În contabilitatea mediului, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași Bragg, S.M. (2002ă, Business ratios and formulas: a comprehensive guide, John Wiley & Sons, New Jersey Buijink, W., Maijoor S., Meuwissen, R. (1998ă, „Competition in Auditing: Evidence from Entry, Exit, and Market Share Mobility in Germany versus The Netherlands”, Contemporary Accounting Research, 15(3ă Chersan, I.-C. (2012ă, Auditul financiar
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Giddens (1991) scriu despre postmodernism, identitate și narativitate; despre diverse alte aspecte filozoficemai scriu Alasuutari (1997), Fisher-Rosenthal (1995), Howard (1991), Mitchell (1981), Polkinghorne (1988), Runyan (1984), Sarbin (1986) și Widdershoven (1993). Studiile în care accentul cade pe metodologie, pe modele comprehensive de analiză sau lectură a textelor rămân relativ rare în cercetarea narativă. Câteva studii relevante apar însă în cadrul unor lucrări mai ample dedicate metodelor calitative (Denzin, 1978, 1989; Denzin și Lincoln, 1994; Riessman, 1993). Cercetătorii au propus tratarea fiecărui aspect
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
său cu instrumente specifice. Unele dintre cele mai semnificative contribuții de acest tip le aparțin lui Gilligan și colaboratorilor săi (Brown et al., 1988), Linde (1993) și Rosenthal (1993). Cu toate acestea, din câte am putut observa, nu există modele comprehensive care să sistematizeze varietatea metodelor de citire a textelor narative. Iată totuși două lucrări recente care par să ofere o perspectivă mai largă asupra diverselor aspecte ale cercetării narative: Ochs și Capps (1996), parcurgând mai bine de 240 de titluri
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de citire a textelor narative. Iată totuși două lucrări recente care par să ofere o perspectivă mai largă asupra diverselor aspecte ale cercetării narative: Ochs și Capps (1996), parcurgând mai bine de 240 de titluri, prezintă o trecere în revistă comprehensivă a acestui domeniu, concentrându-se asupra relației dintre narațiune și sine. Mishler (1995) propune, la rândul său, o tipologie pentru clasificarea studiilor narative, pornind de la subiectele lor de cercetare. Tipologia lui include trei categorii sau perspective asupra narațiunii: referința și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ale interviului în contextul cercetării narative, vezi Denzin (1978), Spradley (1979), Kuale (1983), Mishler (1986a), McCracken (1988), LaRossa (1989) și Chambon (1995). Despre transcrierea și redactarea materialelor obținute prin intervievare, vezi Mishler (1986b) și Blauner (1987). O trecere în revistă comprehensivă asupra interviului, cu multe referințe utile, au realizat Fontana și Frey (1994). 4. Despre criteriile de abordare a studiului și a analizei narative, precum și despre rațiunea lor de a fi, vom discuta mai pe larg în capitolul 8. 5. Discuțiile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a oferi o scurtă trecere în revistă a studiului: scopurile sale, eșantionul și procedura ca fundal al materialelor narative și al analizelor care vor fi prezentate apoi. Obiectivul nostru, cu alte cuvinte, nu este acela de neangaja într-o descriere comprehensivă a studiului, a fundalului său teoretic și a rezultatelor lui (așa cum am făcut-o în raportul tehnic destinat fundațiilor care ne-au finanțat; vezi Lieblich, Tuval și Zilber, 1995), ci de a pune în evidență acele aspecte care aurelevanță pentru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
educațional era un sindrom al „retardului secundar” cauzat de mediile sărace aleimigranților, de statusul socioeconomic scăzut al familiilor. Pentru a repara „inteligența afectată” a elevilor, credea Frankenstein, erau necesare „tehnicile reabilitative de învățare”. În consecință, el a elaborat o metodă comprehensivă de predare aplicabilă tuturor disciplinelor școlare, care urma să fie pusă în practică în clase separate, cu elevi din populația-țintă2 cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Elevii care au luat parte la program au fost racolați din zone
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
asupra întregii situații un sentiment de recunoștință vizavi de toate lucrurile pe care le-a primit de la viață. Remarci de final. Prezentarea holistă a conținutului poveștii Sarei, așa cum se desprinde din interviuri, a delimitat personalitatea sa relațională și pozitivă. Reprezentarea comprehensivă a narațiunii se bazează pe patru focare de semnificație majore. Temele nu sunt ușor de delimitat, mai cu seamă primele două, care se suprapun la unul dintre poli: calitatea de a fi membru al familiei este examinată în prima temă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Am ales, în schimb, să mă concentrez asupra unei caracteristici mai relevante a gândirii responsabile, și anume asupra criticii. Criticile reprezintă fie afirmarea aprobării/dezaprobării cu privire la o anumită stare de fapt, fie exprimarea unei opiniibazate pe deliberare și pe considerarea comprehensivă a tuturor opțiunilor posibile. Critica diferă de evaluare, ce presupune judecăți de valoare adesea fără conștientizarea evidentă a conținutului său evaluativ și exprimă opinii fără elucidarea rațiunii care le susține. În cadrul categoriei criticei, se pot face distincții între critica directă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
în care trăiește persoana respectivă; 6. să facă lumină în ceea ce privește cauzele (și înțelesurile) evenimentelor relevante, ale experiențelor și condițiilor de viață; 7. să fie vie, evocativă, să solicite emoțional și să îndemne la lectură (p. 152). Această listă profundă și comprehensivă se concentrează doar asupra studiilor de caz singulare și, după cum se vede, nu a epuizat aspectul evaluării. În spiritul pluralismului, pe de o parte, am putea găsi perspective radicale, cum ar fi cele exprimate de Smith (1984), care consideră că
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
COPES), de Instituțiile de Corectare a Scalei Mediului (CIES), de Compania Militară a Scalei Mediului (MCES), Scală a Mediului Familial (FES), Scală a Mediului de Grup (GES) pentru grupurile sociale și terapeutice și Scală a Mediului de Muncă (WES). Programul comprehensiv și impresionant de cercetare care a implicat folosirea acestor instrumente este sintetizat în câteva cărți (Moos, 1974...1979; Moos& Insel, 1984; Spinrad, 1984; Ullich, 1986, 1990). Versiunea originală a CES cuprindea 242 de itemi, reprezentând 13 dimensiuni conceptuale (Tricket & Moos
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
personalului; b. acceptarea și aproprierea de către personal a deciziei: impune adeziunea întregului colectiv la decizie; c. alegerea deciziei care ia cel mai puțin timp. Ullich (1995) arată că principalele modele și strategii ale deciziei sunt: - modelul clasic (de tip rațional comprehensiv); - modelul planificării formale (ușor anticipativ, proiectiv); - modelul antreprenorial (impune charismă și risc); - modelul adaptativ (incrementativ, cu decizii succesive, limitate). Atributele unei decizii care poate fi însoțită de reușită în urma aplicării acesteia rămân încă necunoscute sau, mai corect spus, inaccesibile managerului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sociale și capital social Termenul de capital social este definit de Putnam ca fiind „caracteristicile organizării sociale, cum ar fi Încrederea, normele, relațiile care pot Îmbunătăți eficiența socială prin facilitarea acțiunilor coordonate” (2001:188). Definiția folosită de Putnam este una comprehensivă, adunând laolaltă caracteristici relațional-structurale, normative, precum și Încrederea. Pentru unii autori, relațiile sociale ce formează legături sociale sau rețele sunt definitorii În ceea ce privește stocul de capital social (Coleman, 1990; Lin, 2001). Pe de altă parte, Portes și Sensenbrenner definesc capitalul social drept
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pentru toate controversele și solidaritățile noastre. Editura Polirom, în mod deosebit Silviu Lupescu, Lidia Ciocoiu și Ovidiu Șimonca, mi-au fost și ne-au fost alături în această călătorie intelectuală orientată spre valorile contemporane ale democrației, aplecându-se cu simpatie comprehensivă spre cercetările noastre. În sfârșit, a trebuit să trăiesc o vreme într-o lume în care ideile și cărțile pot să înflorească în liniște și așezare academică, nezdruncinate, întrerupte sau pur și simplu lepădate în valurile tranziției care, pentru mulți
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Tismăneanu, Vladimir, 2003: Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, University of California Press, Los Angeles. Toderean, Olivia (eds.), 2003: Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Tong, Rosemarie, 1989: Feminist Thought. A Comprehensive Introduction, Westview Press, Boulder and San Francisco. Tronto, Joan, 1993: Moral Boundaries. A Political Argument for an Ethic of Care, Routledge, New York. Țăranu, Andrei, 2003: Comunitarismul - doctrină contemporană - o filosofie a binelui comun, teză de doctorat, Universitatea „Al.I. Cuza
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
indubitabil, ceva nou și original, surprinzător și controversat, pe fondul tradiționalismului de secole al educației. Pentru a delimita mai bine cele două perspective privind școlarizarea copiilor educabili cu cerințe speciale/dizabilități, putem recurge la următoarea sinteză (Ungureanu, 2000): - perspectiva integrativă, comprehensivă 1 - urmărește identificarea unor strategii, modele, metode și tehnici prin care școlile obișnuite să se adapteze și să fie capabile de a acorda asistență educativă eficientă și copiilor cu cerințe speciale, alături de ceilalți copii din comunitate; - perspectiva segregaționistă, delimitativă 2
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
nici la furnizarea/facilitarea accesului la seturi de norme de Învățare și comportament, ci presupune ca școlile să poată răspunde nevoilor tuturor copiilor lor. 1.2. Incluziunea/includerea tc " 1.2. Incluziunea/includerea " Incluziunea/includerea reprezintă esența unui sistem educațional comprehensiv, specific unei societăți care are ca obiective valorizarea și promovarea diversității și egalității În drepturi. Acest sistem este caracterizat prin: - relații interpersonale deschise, pozitive, bazate pe parteneriat; - flexibilitatea programelor școlare, a strategiilor educaționale și a serviciilor de suport pentru elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Acest tip de școală, În care materiile pot fi studiate În ritmuri și la niveluri diferite, răspunde diversității de interese și posibilităților individuale de lucru În cadrul activităților școlare, definind În mod pragmatic statutul de școală incluzivă, cu o ofertă educațională comprehensivă, flexibilă și compatibilă cu principiul asigurării unor șanse egale la educație pentru toți elevii. În strânsă legătură cu această poziție, se susține că formarea elevilor provenind din diferite medii sociale, cu experiențe de viață, calități și interese diferențiate, se realizează
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
la sprijin pentru viața independentă, acesta trebuind să fie pus pe activarea potențialului uman și nu pe negarea lui; - dezvoltarea unui program național coerent de reabilitare (recuperareă și instituirea unui sistem de coordonare interministerială în acest sens; - dezvoltarea unei rețele comprehensive de centre de zi în vederea recuperării, integrării și dezvoltării în comunitate a persoanelor cu handicap; - includerea unui asistent social în comisia de expertiză pentru ca decizia cu privire la încadrarea într-un grad de handicap să fie luată cunoscându-se toate nevoile persoanei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
jucarea de roluri, motivațiile, strategiile și consecințele acțiunilor proprii, semnificația atribuită acestora, experiența noastră cultural-profesională, deci aproape tot ce este subsumabil comprehensiunii, poate servi ca punct de plecare în proiectarea unor cercetări „pozitiviste” (plan experimental, chestionar, plan observațional). Același bagaj comprehensiv este inevitabil prezent în faza de analiză și interpretare calitativ-globalistă a unor date statistice. b. Referitor la intuiție, atât de asiduu invocată în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere numite clasic inducție, deducție, asociere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dorita schimbare de mentalitate nu se reduce la schimbarea unor opinii (fie ele de masă), ci este un fenomen de mai lungă durată; apoi, studierea mentalității (și a schimbărilor ei) nu se poate realiza numai prin sondaje de opinie. Analiza comprehensivă a documentelor, a produselor simbolice, interviuri de adâncime, observația sistematică, biografii sociale, portrete colective, iată câteva genuri de abordări necesare într-un astfel de studiu. Totuși, fără interviuri, anchete și sondaje bazate pe instrumente mai mult sau mai puțin standardizate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
psihic/arhitectura cognitivă și ADN/Genom) Dedicație: Lucrarea este dedicată părinților noștri Motto: „...Cultura este proiecția spirituală a biologicului iar biologicul este biblioteca creațiilor culturale...” Coperta 4 (Prezentarea lucrării) (Propunere): Psihologia și Biologia fac împreună un cuplu științific care abordează comprehensiv natura ființei umane. Dezvoltările recente din biologie (genomica și evoluționismul) și din psihologie (cognitivismul) au creat premisele apariției unor discipline de frontieră, interrelate, cu un potențial teoreticoaplicativ uriaș în înțelegerea naturii umane și a stării de sănătate și boală: Psihologia
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
5 Aplicații ale consilierii genetice Tulburări autozomale și heterozomale (Alina Rusu) Tulburări cromozomiale (Oana Benga) Tulburări multifactoriale (Daniel David) Remarci finale (Daniel David, Oana Benga, Alina Rusu) Bibliografie Anexe INTRODUCERE Psihologia și biologia fac împreună un cuplu științific care abordează comprehensiv natura umană. Dezvoltările recente din biologie (genomica și evoluționismul) și din psihologie (cognitivismul) au creat premisele apariției unor discipline de frontieră, interrelate, cu un potențial teoretico-aplicativ uriaș în înțelegerea naturii umane și a stării de sănătate și boală: Psihologia Evoluționistă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
secvențiat complet. (imagini originale create de U.S. Department of Energy Genome Program’s Genome Management Information System - GMIS -, http://www.ornl.gov/hgmis). Cromozomul 7 (fig 4.b.), secvențiat complet în 2003 (Hillier et al., 2003), este printre cele mai comprehensiv caracterizate segmente ale genomului uman (Scherer și Green, 2004). Este un cromozom submetacentric care conține 1 150 gene și 941 pesudogene. Conține gena fibrozei chistice, gena eritropietinei, genele receptorilor celulelor T și a genele homeotice A (considerate a fi implicate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Școala cu orientare incluzivă este cel mai eficace mijloc de a combate atitudinile discriminatorii, de a crea comunități primitoare, de a realiza educație pentru toți, ținând cont de toți, și de fiecare În același timp. Este școala accesibilă, flexibilă și comprehensivă, care realizează co educație, care este deschisă, tolerantă și democratică, care este mai naturală prin eterogenitatea ei. Acest sistem nu separă copiii unii de alții, nu consideră că elevii mai capabili sunt mai importanți și mai demni de apreciere. Toți
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]