1,949 matches
-
interacțiunii (verbale și non verbale) a cunoscut în ultimii ani un adevarat boom atît la nivel teoretic, cît și aplicat (pragmatica interacțiunilor comunicative, comunicarea interculturală, pragmatica contrastivă, pragmatica "cross-culturală" etc.). Obiectul de studiu este reprezentat de "schimbul comunicativ" sau comportamentele comunicative complexe, incluzînd alături de competența lingvistică propriu-zisă, stapînirea paraverbalului (ritm, intonație, debit, volum etc.), a normelor socio-culturale de adresare, conversație, inițiere și încheiere a ¨tranzacției comunicative¨, într-un cuvînt, cunoștințe lingvistice și socio-culturale inextricabil legate. Fiecare comunitate discursivă (speech community) este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pragmatica contrastivă, pragmatica "cross-culturală" etc.). Obiectul de studiu este reprezentat de "schimbul comunicativ" sau comportamentele comunicative complexe, incluzînd alături de competența lingvistică propriu-zisă, stapînirea paraverbalului (ritm, intonație, debit, volum etc.), a normelor socio-culturale de adresare, conversație, inițiere și încheiere a ¨tranzacției comunicative¨, într-un cuvînt, cunoștințe lingvistice și socio-culturale inextricabil legate. Fiecare comunitate discursivă (speech community) este caracterizată de cel puțin o limbă comună (în Canada însă vor fi două, iar în Elveția trei) și un stoc comun de resurse comunicative (reguli
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tranzacției comunicative¨, într-un cuvînt, cunoștințe lingvistice și socio-culturale inextricabil legate. Fiecare comunitate discursivă (speech community) este caracterizată de cel puțin o limbă comună (în Canada însă vor fi două, iar în Elveția trei) și un stoc comun de resurse comunicative (reguli de adaptare la context a enunțurilor și din punct de vedere gestual, proxemic, paraverbal). Globalizarea societății contemporane generează multiple contacte interetnice în care competența general-semiotică devine o condiție sine qua non a comunicării eficiente; invers, ignorarea acestor postulate comunicative
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comunicative (reguli de adaptare la context a enunțurilor și din punct de vedere gestual, proxemic, paraverbal). Globalizarea societății contemporane generează multiple contacte interetnice în care competența general-semiotică devine o condiție sine qua non a comunicării eficiente; invers, ignorarea acestor postulate comunicative fundamentale duce la blocarea comunicării între nativi și non nativi, a negocierilor internaționale etc. Cercetarea tranzacțiilor comunicative în situație de contact (comunicare exolingvistică) sau în situație monoculturală (comu-nicare endolingvistică) s-a realizat prin: i) descrierea funcționării au-tentice (observate în situații
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
societății contemporane generează multiple contacte interetnice în care competența general-semiotică devine o condiție sine qua non a comunicării eficiente; invers, ignorarea acestor postulate comunicative fundamentale duce la blocarea comunicării între nativi și non nativi, a negocierilor internaționale etc. Cercetarea tranzacțiilor comunicative în situație de contact (comunicare exolingvistică) sau în situație monoculturală (comu-nicare endolingvistică) s-a realizat prin: i) descrierea funcționării au-tentice (observate în situații reale naturally occurring sau explicate de chestionare, interviuri), dar și prin ii) utilizarea stocurilor de norme actualizate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interpersonale în tranzacțiile cotidiene, organizarea spațiului în case și clădiri și nu în ultimul rînd configurația orașelor (apud W.Nöth, 1990:411). Chiar dacă Hall nu a studiat proxemica în cadrul semioticii, tentativa sa de a analiza comportamentul spațial ca un sistem comunicativ autonom, analog limbajului îi situează proiectul de cercetare în cîmpul semioticii aplicate. Bazîndu-se pe relativismul lingvistic al teoriei Whorf-Sapir ("decuparea naturii în funcție de categoriile furnizate de limba comunității în care trăim"), Hall și-a propus să sistematizeze și să discute acele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
relațiile spațiale sînt dominate de opoziția statut social superior/ statut social inferior, în altele de distincția familie/non familie sau castă/non castă (India). De aici apar serioase probleme de aculturație proxemică, de violare involuntară a codului proxemic, de eșecuri comunicative datorate interpretării etnocentrice a altor culturi. Hall relatează situația americanilor din Orient incomodați de "intruziunile" interlocutorilor arabi în spațiul lor personal, ca și disconfortul arabilor care se simt desconsiderați, ignorați, respinși (" Ce se întîmplă, miros urît, de ce va depărtați de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
roman, prin permanența eroului comic. Mergând pe linia deschisă de Th. Verweyen în a sa Eine Theorie der Parodie ("A înțelege parodia nu ca imitație critică a sujeturilor literare, ci ca referință critică la receptarea lor ca paradigme ale interacțiunii comunicative"62), Jauss se arată mai preocupat de stabilirea granițelor acestui tip de scriitură imitativă decât de trasarea precisă a unui teritoriu exact, ceea ce-l apropie, conceptual, de modelul mimetic al Antichității. "O parodie sau un travesti pot să se servească
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
existentă în orice text literar 34. De aceea, literatura-mărturie trebuie judecată mai nuanțat, nu prin simpla invocare a opoziției dintre realitate și ficțiune. Elaborarea oricărui text (indiferent de natura sa) este un proces supus unor constrângeri de natură cognitivă și comunicativă, desemnat în cadrul teoriei literare și prin termenul de textualizare. Într-o definiție generală a textualizării, se precizează că aceasta reprezintă un "ansamblu de proceduri focalizate pe constituirea unui continuu discursiv, anterior manifestării discursului într-o semiotică sau alta"35. Întrucât
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că, în stabilirea unei comunicări, esențială este intenția emițătorului. Astfel, un locutor poate urmări să realizeze o comunicare eficientă (să spună ceva "adevărat"), să instaureze o comunicare prezumtivă (să spună ceva "născocit") ori să experimenteze resursele limbii înseși. Aceste atitudini comunicative determină constituirea unor modalități ale textualizării concretizate în trei tipuri principale de texte: textele referențiale 36 (care servesc informării), textele pseudoreferențiale (și transreferențiale) și, respectiv, textele autoreferențiale. Se disting, așadar, doi poli ai comunicării polul referențial și polul autoreferențial, care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
așa cum precizează Paul Cornea, despre "creații idiosincratice, narcisice, ludice, intranzitive, ilustrate de moderniști și, în forme extreme, de unii reprezentanți ai avangardei etc."37). Domeniul cel mai vast, poate, este constituit din textele pseudo- și transreferențiale, utilizate în scopuri indirect comunicative și parțial expresive. În acest caz, obiectul nu este realitatea, ci o construcție imaginară, ceva care ar putea să se întâmple, fie în lumea "reală" (pseudoreferențial), fie într-o lume posibilă, cu alte legi și norme decât ale celei "reale
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
discutăm are un statut special și nu vizează crearea "efectului de real", a impresiei de real, ci redarea chiar a imaginii realului. Acceptarea convenției literare presupune existența unui sistem de referințe care nu există în realitatea empirică, precum și absența funcției comunicative. În textele care alcătuiesc literatura concentraționară, referința chiar există, așa cum există și intenția comunicativă, la fel de importantă. Distanța dintre operă și realitate se estompează astfel. "Adevărul" ca deziderat al mesajului transmis de literatura concentraționară este strâns legat de contractul sau pactul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de real, ci redarea chiar a imaginii realului. Acceptarea convenției literare presupune existența unui sistem de referințe care nu există în realitatea empirică, precum și absența funcției comunicative. În textele care alcătuiesc literatura concentraționară, referința chiar există, așa cum există și intenția comunicativă, la fel de importantă. Distanța dintre operă și realitate se estompează astfel. "Adevărul" ca deziderat al mesajului transmis de literatura concentraționară este strâns legat de contractul sau pactul care orientează lectura. Receptarea factualității acestui tip de literatură este "dirijată" de pactul pe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care fac, pentru început, distincția dintre factual și ficțional, distincție imposibil de făcut la nivel de microtext. În ansamblul unui text, chiar dacă ficțiunea creează perfect iluzia realității, se conturează totuși stereotipii de gen ori modalități expresive care trădează caracterul fals comunicativ. Este vorba despre o problemă culturală, complexă, pentru că "fictivizarea" merge împotriva tendinței cititorului "profan" de a lua faptele prezentate ca atare. Evaluarea pragmatică ține cont de variabilitatea istorică a conceptului de literatură, dar nu înseamnă că acest tip de abordare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
decisiv, Philippe Lejeune distinge trei variante de texte. Cele mai numeroase sunt textele ficționale, în cazul cărora lectura este independentă de ceea ce știe cititorul despre scriitor. În ce privește ficțiunea autobiografică, lectura este ambiguă, iar în cazul autobiografiei lectura referențială și atitudinea comunicativă se combină 271. Pe baza acestei clasificări, putem afirma că aproape toate textele literare soljenițiene sunt ficțiuni autobiografice, în virtutea caracterului ambiguu al identificării naratorului sau personajului cu autorul. Într-o autobiografie, ce rezultă în urma unui pact autobiografic, această identificare se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fete. Le-am însoțit cu privirea. Una purta o fustă portocalie, cealaltă bordo. Mi-au plăcut amândouă nespus de mult. [...] În timpul acesta, prin fața noastră trecu o femeie, după care încă două studente. Toate trei mi-au plăcut foarte mult308. Funcția comunicativă, exercitată prin discursul comunicativ, este caracteristică mai ales naratorului din Arhipelagul GULAG, care se adresează naratarului său, pentru a menține contactul cu el și pentru a-l convinge de adevărul celor povestite. În acest fel, așa cum afirmă W.C. Booth despre
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu privirea. Una purta o fustă portocalie, cealaltă bordo. Mi-au plăcut amândouă nespus de mult. [...] În timpul acesta, prin fața noastră trecu o femeie, după care încă două studente. Toate trei mi-au plăcut foarte mult308. Funcția comunicativă, exercitată prin discursul comunicativ, este caracteristică mai ales naratorului din Arhipelagul GULAG, care se adresează naratarului său, pentru a menține contactul cu el și pentru a-l convinge de adevărul celor povestite. În acest fel, așa cum afirmă W.C. Booth despre opera literară în general
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
reprezentare (funcția narativă) și funcția de control (funcția de regie), fără a îndeplini vreodată funcția de acțiune". În afară de aceste două funcții esențiale, naratorul mai poate îndeplini și alte funcții în raport cu povestirea, cu naratarul și cu istoria narată: funcția metanarativă, funcția comunicativă, funcția explicativă, funcția evaluativă, funcția emotivă, funcția generalizantă și funcția modalizantă (A se vedea J. Lintvelt, Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Teorie și analiză, traducere de Angela Martin, prefață de Mircea Martin, Univers, București, 1994, p. 39). 294
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
proiectarea flexibilă, aspectele sociale care intervin în acțiunea practică, pentru că fiecare microparadigmă abordată are alt mod de aplicare în fazele proiectării, așa cum rezultă și din următoarea matrice comparativă. Tabel 16: Abordări alternative pentru flexibilizarea proiectării Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică Analiza • Măsurarea scopurilor. • Precizarea proceselor. • Negocierea scopurilor. • Stabilirea unei platforme prin consens. • Clarificarea problemei și specificarea pentru utilizatori. • Evaluarea prototipurilor. • Clarificarea problemei și a specificațiilor. • Integrarea în particularul creativ Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică Analiza • Măsurarea scopurilor. • Precizarea proceselor. • Negocierea scopurilor. • Stabilirea unei platforme prin consens. • Clarificarea problemei și specificarea pentru utilizatori. • Evaluarea prototipurilor. • Clarificarea problemei și a specificațiilor. • Integrarea în particularul creativ Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică Design și Dezvoltare • Specificarea designului este rezultatul fazei de analiză. • Prototipul asamblează produsele finale ale variantelor posibile. • Specificațiile designului sunt rezultatul deliberărilor. • Prototipul există material sau ca idee de perspectivă. • Specificațiile designului arată evoluția evaluării prototipului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
date. • Devine așa mai eficient. • Ajută crearea de noi specificații proiectului. • Și educații pot contribui la definirea finală • Nu propune soluții restrictive, ci posibilități de adaptare proprie. Se poate trece de la unic la produse creative. Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică • Prevede efectele măsurării și aprecierii criteriale. și de performanță. a proiectului. Puncte slabe • Scopurile sunt descrise doar la începutul proiectului, nu și pe parcurs. • Ignoră factorii care influențează realizarea obiectivelor. • Poate fi ineficient. Produsul poate fi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
-o nu începem să ne sunăm toți prietenii. Deci, folosim telefonul numai pentru o comunicare foarte importantă, care nu suferă amânare, iar convorbirea va fi foarte scurtă. Nu stăm bosumflați sau posomorâți în timpul vizitei. Trebuie să fim veseli, binedispuși și comunicativi. Nu acaparăm discuția, adică nu vorbim numai noi, reducându-i la tăcere pe ceilalți. Nu cădem nici în cealaltă extremă, respectiv, nici nu stăm tăcuți, fără să scoatem vreo vorbă. Nici nu-i punem pe ceilalți în situația de a
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
fond emoțional. Profesorul În primul rînd trebuie să fie un bun profesional, să aibă un aspect estetic, să posede un stil al său de predare. Pe lîngă toate acestea el trebuie să aibă un suflet larg deschis, să fie receptiv, comunicativ, flexibil. Profesorul poate fi asociat cu un grădinar ce sădește o livadă și de felul cum vă Îngriji de pomii sădiți, astfel va aduna roada de la ei. Responsabili de performanțele obținute sunt profesorul și elevul, de aceea ei trebuie să
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
pe ce se petrece În clasă. Frământarea profesorului, preocuparea să majoră este procesul de Învățare, implicarea deopotrivă a elevilor și a profesorului. Aceste observații nu descriu neapărat o metodă cât mai ales o filosofie educațională caracterizată printr o abordare interactivă, comunicativa, de cooperare atât Între elevi cât și Între elevi și profesor. Profesorul este parte a procesului, nu numai dirijor și observator extern. În Învățământul simultan În special, esența este utilizarea a ceea ce știu și pot deja face elevii, sprijinindu-se
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Însușit. Învățământul modern subscrie la ideea elasticității structurii lecției, la suplețea organizării ei, la diferite modalități de desfășurare. Libertatea pe care o are învățătorul În conceperea și desfășurarea lecției descriu mai ales o filozofie educațională bazată pe o abordare interactivă, comunicativa, de cooperare. Programa menționează că principala coordonată a modernizării lecției În sistemul simultan o reprezintă renunțarea la structuri prestabilite și adoptarea unei atitudini creatoare În conducerea actului didactic. Formele adoptate trebuie să asigure continuitatea În studierea conținuturilor și asigură trăinicia
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]