962 matches
-
față de muncă și valori, față de alții și față de sine însuși. Caracterul se bucură de deosebită apreciere în opinia semenilor. Cicero: Principalele trăsături de caracter cu importanță pentru creativitate sunt: A. Trăsături de caracter care exprimă atitudinea față de muncă: hărnicia și conștiinciozitatea; dorința de a introduce ordine într-o problemă; perseverența și tenacitatea. A. Roe spunea: Ne amintim și de concluzia Catherinei Cox: Faptul că mulți indivizi dotați nu au ajuns să fie creativi se datorează incapacității lor de a să dărui
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
piesele muzeale valoroase, pe prof. Vasile Ciurea. 563 5 30 oct. 1970, Brașov Mult stimate Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea Dvs. și mă grăbesc să vă răspund. Ce să spun, decât cuvinte de laudă. Munca Dvs., plină de devotament și conștiinciozitate, În scopul de a ne păstra pe noi bătrânii În viitorime - cei cari au aprins câte o luminiță pe altarul binelui și frumosului, În viață - este vrednică de toată lauda! Prin aceasta vă faceți Dvs. intrarea - cu un ceas mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
martie 1971 Mult stimate Domnule Dimitriu, Am fost foarte mâhnită de vestea că mata ai recurs la spital pentru Însănătoșire. Te avem pe suflet că ai răcit atât de tare, În urma navetei ce ai făcut-o cu atâta devotament și conștiinciozitate, Suceava-Fălticeni, În 85 Maria Mihăescu a realizat un medalion În ipsos, cu diametru de circa 30 cm, reprezentând pe mama dramaturgului. A fost donat Muzeului Fălticenilor. Cu toate investigațiile făcute, nu l-am mai găsit. Probabil s-a pierdut În timpul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bord”, numai și numai să mă vadă plecat. Le tulburam atmosfera de somnolență În care se simțeau de ani de zile, atât de bine! Dacă ar trăi institutorul Dumitru Balan, să confirme ceea ce spun eu aici!... Era de o rară conștiinciozitate, susținător al adevărului, cu mult bun simț. 766 „Eugen Isar”, domnul profesor Buta din Brașov, a comunicat d-nei Isar, că ați reținut articolul meu cu unele rezerve 252 pe care Însă nu le-a precizat. Pentru a fi de folos
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a se putea cere programul de transport. IX. - Domnul General Comandant al C. 4. A. atrage în mod serios atențiunea Domnului Comandant al Cercului și Șefului Dir. Mobilizărei ca trierea evreilor în vederea constituirei detașamentului să se facă cu cea mai mare conștiinciozitate și corectitudine urmând a suporta personal consecințele oricărei nereguli s’ar semnala de către organele ce vor fi puse să controleze executarea întocmai a tuturor ordinelor referitoare la constituirea detașamentelor de evrei. Aceasta cu atât mai mult cu cât zilnic Comandantul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cunoscut: 1. Instrucțiunile Nr. 55.500/942, referitoare la munca obligatorie a evreilor, impun ca munca acestora să se efectueze cu seriozitate, prevăzând sancțiuni severe: bătaia și trimiterea în Transnistria. În consecință dacă comandanții detașamentelor respective aplică cu vigilență și conștiinciozitate dispozițiunile acestor instrucțiuni, numărul dezertorilor și celor lipsă la apel trebue să scadă simțitor în loc să se mărească. 2. Camerile de muncă nu au calitatea să elibereze scutiri de muncă. Aceste scutiri au fost eliberate de către Comisia Centrală de revizuire, după
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei se va face în județele Golta și Berezowca. De remarcat că organele polițienești întâmpină greutăți în executarea acestor dispozițiuni, din pricină că evreii urmăriți își schimbă des domiciliul, membrii ace leiași familii se dispersează, au nume și acte împrumutate, vigilența și conștiinciozitatea agenților de execuție pe teren nu este totdeauna la înălțime, etc. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss Borcescu Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, ss Ilie Dumitrescu *Adnotări: - 6 octombrie 1942 Să mi se dea ordinul 900.285 General, Arhip; Este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
5. - Toți evreii din cadrul muncii obligatorii, au următoarele îndatoriri: a) Să se supună dispozițiunilor prevăzute în Statutul Militar al evreilor, în Instrucțiunile date de M. St. Major și legea Nr. 59 din 3.II.1943, să presteze munca cu toată conștiinciozitatea, să-și procure îmbrăcămintea și uneltele necesare de lucru, să se îngrijească de ținerea la curent a mutațiilor din livretul personal și să poarte în permanență asupra lor livretul, buletinul de populație și orice alt act de identitate; b) Să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
V. Constatări. 1. Munca obligatorie a evreilor din detașamentele exterioare (lucrări de dru muri, canalizări, îndiguiri, etc.) a fost bine organizată în cursul anului 1942/1943, dând rezultate mulțumitoare și chiar bune, după modul cum s’a manifestat vigilența și conștiinciozitatea cadrelor. 2. În schimb, grupurile și detașamentele de evrei repartizate pentru nevoi locale (în orașele de domiciliu al acestora), la diferite instituții, dau rezultate foarte slabe, deoarece: - acestea sunt dispersate în grupe multe, răzlețe, neputând avea încadrare militară din lipsă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
permanente de conducere, gestiune sau control. Evreii din cadrul muncii obligatorii au următoarele îndatoriri: Să se supună dispozițiunilor prevăzute de Statutul militar al evreilor, instr. M.St.M. și Legea Nr. 59 din 3.II.1943, să presteze munca cu toată conștiinciozitatea, să-și procure îmbrăcăminte și uneltele necesare de lucru, să se îngrijească de ținerea la curent a mutațiilor din livretul personal și să poarte în permanență asupra lor livretul, buletinul de populație și orice alt act de identitate. Să anunțe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pornindu-se tot de la lexic și de corelațiile prin analiză factorială, în tradiția lui Allport și Cattel, prin reducerea celor 35 de variabile. Cei cinci factori, considerați independenți unul de altul, sunt: extroversie (vorbăreț, asertiv, energică; agreabilitate (natural, cooperativ, încrezătoră; conștiinciozitate (ordine, rezonabilitate, demn de încredereă; stabilitate emoțională versus nevroticism (calm, ne-nevrotic, nu se tulbură ușoră; deschidere spre experiență (inteligent, imaginativ, care gândește independentă. Acești cinci factori pot avea valori pozitive sau negative și au fost, la rândul lor, subîmpărțiți
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
epitetul trăsăturii corelateă E Extroversiune versus Introversiune Gregaritate (sociabilă Asertivitate (presantă Activitate (energică Caută excitația (aventurosă Emoții pozitive (entuziastă Căldură (deschisă A Agreabilitate versus Antagonism Încredere (iertătoră Directivitate (ne-insistentă Altruism (căldurosă Complianță (ne-încăpățânată Modestie (ne-vanitosă Empatie (simpatizantă C Conștiinciozitate versus Lipsă de direcție Competență (eficientă Ordine (organizată Datorie (atentă Tendință spre realizare (metodică Autodisciplină (nu e leneșă Deliberare (nu e implusivă N Nevroticism versus Stabilitate emoțională Anxietate (tensionată Ostilitate mânioasă (iritabilă Depresie (nemulțumită Conștiență de sine (rușinosă Impulsivitate (cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin cercetări empirice. Prezentăm o listă cu principalele trăsături pozitive și negative ale fiecăruia dintre cei cinci mari factori, așa cum aceștia au reieșit în cadrul unei cercetări. Tabelul 2.2. Reperele structurale ale celor cinci mari factori din FFM Extroversiune Agreabilitate Conștiinciozitate Nevroticism Psihologia trăsăturilor vizează aspecte cât mai stabile ale persoanei, care o pot caracteriza - ca și individualitate sau apartenență la o clasă - transsituațional (Mattheus, 2005Ă. Nu se are însă în vedere centrarea persoanei printr-un sine, printr-un eu reflexiv
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cazul tulburărilor de personalitate ereditatea ocupă un loc semnificativ. Cei patru factori cu transmitere ereditară sunt: disconfortul afectiv, antisocialitatea, inhibiția și compulsivitatea; aceștia pot fi raportați la atributele temperamentale. În sens dimensional, ei corespund unui nivel crescut de nevroticism și conștiinciozitate, respectiv scăderii extroversiunii și farmecului. Astfel, teoria selecției prin frecvență interferează cu determinismul genetic al personalității și confirmă legătura dintre ereditate și comportament. Diferențele interindividuale reprezintă o realitate accentuată prin modul în care sunt prezentate trăsăturile avantajante sau dezavantajante în funcție de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
achiziții complexe, adultul coalizează stabilitatea și flexibilitatea, iar vârstnicul participă la un management al declinului (Baltes, 1997Ă. Dimensiuni precum extroversiunea, farmecul, deschiderea spirituală se modifică și tardiv, în roluri existențiale valorizante, de succes. Nevroticismul și chiar extroversiunea scad odată cu vârsta; conștiinciozitatea și farmecul, în schimb, se accentuează (Field și Miusap, 1991Ă. Au continuitate în dinamica personalității performanțele intelectuale, modelul celor cinci factori, în primul rând extroversiunea și stima de sine, dar și satisfacțiile vieții în această ordine descrescătoare. Trăsăturile temperamentale, precum
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
permanentă de situații neplăcute. Având mereu ca punct de plecare problematizanta stimă de sine, histrionicul are uneori tendința de a-și desconsidera anturajul de care rămâne totuși dependent. Este evidentă lipsa de curiozitate, creativitate și răbdare, în sensul perseverenței și conștiinciozității. Multe personalități histrionice sunt in love with love, și manifestă preocupări estetice exagerate (Bornstein, 1998; Shopshire și Craik, 1996Ă. Intensitatea și diversitatea manifestărilor TP histrionice depind de nivelul educațional și cultural. Determinismul acestei caracteriopatii apelează atât la repere psihanalitice - în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sociale, nevoia de stimulare; retragere socială: evitarea contactelor sociale generale, probleme de intimanță, expresie redusă a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul exterior pentru menținerea stimei de sine și pentru o funcționare eficientă; compulsivitate: ordine, meticulozitate, conștiinciozitate și nevoia de a fi constant activ. Modelul ierarhic ce cuprinde supra-clase (clustereă, clase tipologice (prototipiceă, dimensiuni și, eventual, fațete ale acestora este un mod de gândire destul de mult agreat în prezent, pentru a flexibiliza sistemul strict categorial, alături de descrierea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pozitive. Un alt domeniu comun este cel al agresivității, al relațiilor interpersonale antagoniste, dissociale. Sistemele care nu reprezintă bine un astfel de domeniu nu au elaborat scale pentru a-l identifica. Tot de mare generalitate mai sunt: domeniul constrângerii, compulsivității, conștiinciozității, al controlului și reglării comportamentului, precum și domeniul disreglării emoționale, care în FFM e indicat prin termenul nevroticism. Aceste patru domenii se regăsesc în FFM, care mai cuprinde încă unul: pe cel al deschiderii spre experiență. Dar acesta din urmă, care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cel scăzut, cu TP narcisică și cu psihopatia. Introversia e corelată cu trăsăturile TP de tip schizoidă și evitantă, iar extroversia, cu TP histrionică. Antagonismul e asociat cu TP antisocială, de tip borderline, paranoidă, narcisică, iar agreabilitatea, cu TP dependentă. Conștiinciozitatea scăzută e în mod consistent asociată cu TP antisocială, pasiv-agresivă, borderline și paranoidă, dar e crescută la TP obsesiv-compulsivă. Majoritatea studiilor s-au făcut cu NEO-P-R, dar a fost utilizată și lista celor 100 de adjective a lui Goldberg (1992Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2. autodevalorizare; 3. optimism; 4. iritabilitate; 5. anxietate; 6. suspiciozitate; 7. introspecție; 8. timiditate; 9. izolare; 10. senzitivitate; 11. vulnerabilitate; 12. inhibiție; 13. impulsivitate; 14. agresivitate; 15. ineficiență; 16. iresponsabilitate; 17. infantilism; 18. deficiența resurselor; 19. dependență; 20. submisivitate; 21. conștiinciozitate; 22. rigiditate; 23. excentricitate; 24. hipocondrie. Nu s-a dat fiecărei trăsături o definiție operațională, faptul nefiind uzual la data elaborării instrumentului, folosindu-se accepțiile lor uzuale și de dicționar. Pentru fiecare au fost construite întrebări, constituindu-se astfel un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
slab control al impulsurilor, lipsa conformismului social, nevoia de schimbare; retragere socială: evitarea contactelor generale, probleme de intimanță, expresie redusă a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul extern pentru menținerea stimei de sine; compulsivitate: ordine, meticulozitate, conștiinciozitate și nevoia de a fi constant activ. În ceea ce privește caracterizarea generală a tulburărilor de personalitate, Livesley insistă că aceasta trebuie făcută explicit, și nu doar dedusă din gravitatea trăsăturilor dezadaptative, așa cum ar rezulta din aplicarea modelului celor cinci mari factori (FFMĂ
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ordonare în existența unui om. S-ar putea imagina - și parțial s-a imaginat - o axă suplimentară într-un circumplex complementar, polarizată între planificarea ordonată și perseverență, în raport cu spontaneitatea, impulsivitatea și manifestările predominant circumstanțiale. În FFM, prima ar ține de conștiinciozitate, a doua, de nevroticism. Sunt multe alte axe care ar putea fi introduse astfel încât metoda circumplexului să fie folosită ca un fel de lupă de lectură, ce se aplică succesiv aceluiași caz sau aceleiași persoane. Nici FFM și nici circumplexul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin impulsivitate, agresivitate, iresponsabilitate, a indicat o semnificativă reducere a acestor manifestări dar labilitatea nu s-a schimbat. Multe din trăsăturile clusterului C - pesimism, neajutorare, hipocondrie, dependență - nu s-au schimbat iar unele au apărut chiar mai accentuate - anxietatea, vulnerabilitatea, conștiinciozitatea. În clusterul A o serie de aspecte s-au accentuat (suspiciozitatea, introspecția, excentricitateaă. În ansamblu, anxietatea și obsesionalitatea par a nu se ameliora cu vârsta. Se mai avansează ideea că tulburarea de personalitate ar putea fi divizată într-un grup
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fost analizate și din perspectiva sistemelor dimensionale de evaluare a personalității. Corespunzător modelului celor cinci mari factori (FFMĂ, WIDIGER (WIDIGER, LYNAM, 1989Ă analizează cum psihopatul identificat prin PCL-R HARE se caracterizează printr-o redusă agreabilitate - antagonism crescut - și o redusă conștiinciozitate. Autorii trec în revistă toți cei 20 de itemi ai scalei PCL-R și îi comentează din punctul de vedere a celor 30 de fațete a scalei NEO-PI-R (COSTA & McCRAEĂ, găsind că Factorul 1, cel ce se referă la modul de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fațete a scalei NEO-PI-R (COSTA & McCRAEĂ, găsind că Factorul 1, cel ce se referă la modul de a se manifesta al persoanei - e exprimat cel mai bine prin antagonism, iar factorul 2, care integrează comportamentul antisocial - de antagonism și scăderea conștiinciozității. De asemenea, multe aspecte ale extroversiei pot fi identificate ca prezente. Dacă se iau în considerare și alte variante ale psihopatiei, așa cum fac LIKKET și BLACKBURN, atunci se pot întâlni și trăsături de nevroticism. În orice caz, se constată un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]