956 matches
-
al performanței în sarcina curentă, iar performanța decizională după schimbare este un indicator al tipului de adaptabilitate necesar în organizațiile contemporane. Înainte de faza experimentală, am realizat un pre-test pentru a măsura nivelul abilităților cognitive generale și două dimensiuni ale personalității: conștiinciozitatea și deschiderea spre nou. 6.3. Participanți Subiecții cercetării sunt 63 de absolvenți ai Facultății de Automatică și Calculatoare și ai Facultății de Electronică și Telecomunicații ce urmează studii postuniversitare. Media de vârstă este 24 de ani, iar experiența de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de H. Pitariu pe populație românească după Wonderlic Personnel Test. Este un test care evidențiază abilitățile cognitive generale (factorul g), măsurând abilități verbale, matematice și spațiale. Consistența internă a testului este între 0,88 și 0,94 (conform manualului testului). Conștiinciozitatea și deschiderea spre nou au fost măsurate cu scalele corespunzătoare din Inventarul de Personalitate NEO-PI-R (Costa, McCrae, 1992). Fiecare scală conține 48 de itemi, cuprinzând subfactori ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0,94 (conform manualului testului). Conștiinciozitatea și deschiderea spre nou au fost măsurate cu scalele corespunzătoare din Inventarul de Personalitate NEO-PI-R (Costa, McCrae, 1992). Fiecare scală conține 48 de itemi, cuprinzând subfactori ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive, valori. Consistența internă la cele două scale ce vizează conștiinciozitatea și deschiderea spre nou este
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive, valori. Consistența internă la cele două scale ce vizează conștiinciozitatea și deschiderea spre nou este de .86 și, respectiv, .89. 6.5. Rezultate 5.1. Statistici descriptive Am calculat mediile și abaterile standard pentru fiecare variabilă, precum și coeficienții de corelație. Prezentăm în tabelul 1 corelațiile și statisticile descriptive pentru variabilele
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
4.55 0.32 0.84 3. Performanța decizională (după a doua schimbare) 4.48 3.97 0.44 0.72 0.77 4. Abilități cognitive generale 24.57 4.75 -0.23 -0.43 -0.43 0,88 5. Conștiinciozitate 3.47 0.30 -0.10 0.29 0.29 -0.10 0.86 6. Deschiderea spre nou 3.36 0.43 0.01 -0.35 -0.35 0.14 0.12 0.89 Note: N=63 p<.05 Performanța
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tabelul 1 arată că doar abilitățile cognitive generale influențează performanța decizională anterioară schimbării neașteptate (r = -.23). Atât abilitățile cognitive generale, cât și deschiderea spre nou corelează negativ cu performanțele decizionale de după schimbare, fapt ce sprijină ipotezele 1 și 3. Însă conștiinciozitatea corelează pozitiv cu ambele performanțe decizionale post-schimbare, adică indivizi cu un nivel ridicat de conștiinciozitate prezintă niveluri ridicate de eroare, fapt ce contrazice ipoteza noastră. Ipotezele au fost testate agregând o bază de date în care pentru fiecare participant sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
23). Atât abilitățile cognitive generale, cât și deschiderea spre nou corelează negativ cu performanțele decizionale de după schimbare, fapt ce sprijină ipotezele 1 și 3. Însă conștiinciozitatea corelează pozitiv cu ambele performanțe decizionale post-schimbare, adică indivizi cu un nivel ridicat de conștiinciozitate prezintă niveluri ridicate de eroare, fapt ce contrazice ipoteza noastră. Ipotezele au fost testate agregând o bază de date în care pentru fiecare participant sunt prezentate trei performanțe decizionale, rezultând astfel 189 de linii. Am codificat printr-o variabilă dummy
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
introdus variabilele independente în pași, în primul rând pentru a evalua măsura în care caracteristicile de personalitate explică varianța în adaptabilitate peste și în plus față de varianța explicată de factorul g. Astfel, în modelul interacțiunilor am introdus factorul g înaintea conștiinciozității și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele factorului g și al conștiinciozității. Diferențele individuale în privința deschiderii spre nou sunt un bun
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Astfel, în modelul interacțiunilor am introdus factorul g înaintea conștiinciozității și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele factorului g și al conștiinciozității. Diferențele individuale în privința deschiderii spre nou sunt un bun predictor al performanței într-o mare varietate de situații organizaționale. Tabelul 2. Rezultatele analizei de regresie R2 total Coeficienții regresiei 1. Context 1: Înaintea schimbării vs. După prima schimbare 0.17
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
analizei de regresie R2 total Coeficienții regresiei 1. Context 1: Înaintea schimbării vs. După prima schimbare 0.17 -2.33 Context 2: Înaintea schimbării vs. După a doua schimbare -4.41 2. Abilități cognitive generale 0.28 -1.47 3. Conștiinciozitate 0.30 0.56* 4. Deschiderea spre nou 0.32 -0.74* 5. Abilități cognitive generale x context 1 0.34 -1.14 Abilități cognitive generale x context 2 0.91* 6. Conștiinciozitate x context 1 0.36 1.54
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cognitive generale 0.28 -1.47 3. Conștiinciozitate 0.30 0.56* 4. Deschiderea spre nou 0.32 -0.74* 5. Abilități cognitive generale x context 1 0.34 -1.14 Abilități cognitive generale x context 2 0.91* 6. Conștiinciozitate x context 1 0.36 1.54 Conștiinciozitate x context 2 1.41 7. Deschiderea spre nou x context 1 0.38 -1.38 Deschiderea spre nou x context 2 -1.18 p<.05 *p<.10 Rezultatele prezentate în tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0.30 0.56* 4. Deschiderea spre nou 0.32 -0.74* 5. Abilități cognitive generale x context 1 0.34 -1.14 Abilități cognitive generale x context 2 0.91* 6. Conștiinciozitate x context 1 0.36 1.54 Conștiinciozitate x context 2 1.41 7. Deschiderea spre nou x context 1 0.38 -1.38 Deschiderea spre nou x context 2 -1.18 p<.05 *p<.10 Rezultatele prezentate în tabelul 2 reprezintă teste de semnificație ale diferențelor individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
două contexte ale sarcinii este semnificativă, explicând creșterea cu 2% a varianței totale a performanței decizionale. Relația dintre abilitățile cognitive generale și eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Interacțiunile dintre conștiinciozitate și cele două contexte ale sarcinii sunt semnificative și explică o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectul abilităților cognitive generale. Relația dintre conștiinciozitate și eroarea medie pătratică este mai puternică în
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Interacțiunile dintre conștiinciozitate și cele două contexte ale sarcinii sunt semnificative și explică o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectul abilităților cognitive generale. Relația dintre conștiinciozitate și eroarea medie pătratică este mai puternică în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Trebuie observat că direcția acestor efecte este contrară celei prezise inițial, altfel spus conștiinciozitatea nu va promova adaptabilitatea. Interacțiunile dintre deschiderea spre nou și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fiind peste și după efectul abilităților cognitive generale. Relația dintre conștiinciozitate și eroarea medie pătratică este mai puternică în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Trebuie observat că direcția acestor efecte este contrară celei prezise inițial, altfel spus conștiinciozitatea nu va promova adaptabilitatea. Interacțiunile dintre deschiderea spre nou și contextul sarcinii sunt semnificative, explicând o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectele abilităților cognitive generale și conștiinciozității. Relația dintre deschidere și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
prezise inițial, altfel spus conștiinciozitatea nu va promova adaptabilitatea. Interacțiunile dintre deschiderea spre nou și contextul sarcinii sunt semnificative, explicând o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectele abilităților cognitive generale și conștiinciozității. Relația dintre deschidere și eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. În concluzie, considerăm că abilitățile cognitive generale, conștiinciozitatea și deschiderea spre nou sunt buni predictori ai performanței decizionale în situații
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectele abilităților cognitive generale și conștiinciozității. Relația dintre deschidere și eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. În concluzie, considerăm că abilitățile cognitive generale, conștiinciozitatea și deschiderea spre nou sunt buni predictori ai performanței decizionale în situații în care este necesară adaptabilitatea. Este surprinzător efectul pe care îl are conștiinciozitatea asupra performanței decizionale, acesta fiind contrar ipotezei noastre. În timp ce niveluri ridicate ale abilităților cognitive generale
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. În concluzie, considerăm că abilitățile cognitive generale, conștiinciozitatea și deschiderea spre nou sunt buni predictori ai performanței decizionale în situații în care este necesară adaptabilitatea. Este surprinzător efectul pe care îl are conștiinciozitatea asupra performanței decizionale, acesta fiind contrar ipotezei noastre. În timp ce niveluri ridicate ale abilităților cognitive generale și ale deschiderii spre nou par să producă o performanță decizională mai ridicată, niveluri ridicate de conștiinciozitate scad performanța decizională în urma unor schimbări neașteptate. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
adaptabilitatea. Este surprinzător efectul pe care îl are conștiinciozitatea asupra performanței decizionale, acesta fiind contrar ipotezei noastre. În timp ce niveluri ridicate ale abilităților cognitive generale și ale deschiderii spre nou par să producă o performanță decizională mai ridicată, niveluri ridicate de conștiinciozitate scad performanța decizională în urma unor schimbări neașteptate. 6.5.3. Analiza dimensiunilor de personalitate Cercetătorii consideră că putem înțelege mai bine mecanismele relației dintre personalitate și performanțele individuale pe măsură ce investigăm dimensiuni mai precise ale personalității (Hough, 1992; Schneider, Hough, Dunnette
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dimensiuni mai precise ale personalității (Hough, 1992; Schneider, Hough, Dunnette, 1996). Dimensiunile înguste sunt definite în termeni mai comportamentali decât dimensiunile Big Five, ceea ce permite evaluări mai precise ale efectului acestor dimensiuni asupra altor variabile. Hough (1992) consideră că dimensiunea conștiinciozității ar trebui descompusă în autorealizare și ordine. Autorealizarea vizează anumite niveluri ale voinței și măsura în care un individ este persistent și angajat în atingerea propriilor scopuri. Ordinea se referă la gradul în care oamenii caută ordine și structură în
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cercetare metaanalitică, Hough (1992) ajunge la concluzia că autorealizarea este un predictor mai bun pentru performanța generală (r =.19) și pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională, în situații în care este necesară adaptabilitatea. Am considerat că niveluri ridicate de motivație, angajament față de scopuri și de perseverență au o importanță deosebită în contextul schimbării
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
un predictor mai bun pentru performanța generală (r =.19) și pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională, în situații în care este necesară adaptabilitatea. Am considerat că niveluri ridicate de motivație, angajament față de scopuri și de perseverență au o importanță deosebită în contextul schimbării, datorită nevoii individuale de a aloca resurse cognitive în realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ordine, grijă și precauție va contribui la o mai bună organizare a informației și va genera o eficiență decizională mai mare. Însă nu am luat în considerare faptul că, în situații de schimbare, unii indivizii care manifestă niveluri ridicate de conștiinciozitate se pot concentra pe menținerea ordinii existente până când să reușească să se deprindă cu noua situație. Luând în considerare aceste aspecte, o posibilă explicație a relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională ar putea fi dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în situații de schimbare, unii indivizii care manifestă niveluri ridicate de conștiinciozitate se pot concentra pe menținerea ordinii existente până când să reușească să se deprindă cu noua situație. Luând în considerare aceste aspecte, o posibilă explicație a relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională ar putea fi dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii sau autorealizării evaluate cu ajutorul NEO-PI-R (ordine, precauție, responsabilitate, respectiv autorealizare, autoeficiență și disciplină). Pentru o evaluare corectă, am luat în calcul și variabilele corespunzătoare deschiderii spre nou (fantezie, estetică
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii sau autorealizării evaluate cu ajutorul NEO-PI-R (ordine, precauție, responsabilitate, respectiv autorealizare, autoeficiență și disciplină). Pentru o evaluare corectă, am luat în calcul și variabilele corespunzătoare deschiderii spre nou (fantezie, estetică, sentimente, acțiuni, idei și valori). În raport cu conștiinciozitatea, este destul de dificil de a face estimări precise ale dimensiunilor deschiderii spre nou. Oricum, ideile (plăcerea de a jongla cu teorii, abstracțiuni, rezolvarea de probleme) și acțiunile (încercarea unor lucruri diferite, învățarea unor lucruri noi) par mai consistente cu cerințele
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]