1,261 matches
-
va veni un funcționar cu tălpile rupte la pantofi, ca să ne arate ce modest trăiește el, care ne va guverna ca pe provincia 17, din zona geografică 20, de interes geoeconomic albastru. În situația în care ne aflăm vor exista conaționali, ,,voci serioase, autorizate public, uneori chiar din sânul societății civile", trecute pe la televiziunile ,,de nișă", care să aplaude dând din labe asemeni unor pinguini și behăind că ,,au avut ei dreptate, România nu se poate autoguverna". De acum încolo trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este om de afaceri sau funcționar la stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau Doamne-ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter, în micimea lui umană. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și genial, atât de intransigent și de pur, neînstare de nici un compromis, de nici o lașitate și de nici o ploconire, este icoana unei neprihăniri la care am visa?"234 (s. n.) Nu ar fi pentru prima dată când, cu precaute reticențe, un conațional conferă mitului eminescian o aureolă mesianică, dorită în surdină de generații anterioare. În ianuarie 1990, la slujba de pomenire, preotul paroh al Cimitirului "Bellu" propovăduia nonechivoc: "Să mă ierte Dumnezeu, dar Eminescu este Isus al nostru." Ideea aceasta, atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ratarea prin excelență și refuzarea ideii. Ar ilustra-o din plin, chiar dacă mi se pare că Cioran nu o spune explicit, Mitică. Iată câteva fraze: „Este foarte caracteristic că un român nu se poate face interesant într-o societate de conaționali decât etalându-și defectele, insuficiențele. Nu există popor în lume care să facă o virtute din faptul de a nu munci. În România, tipul omului inteligent și unanim simpatizat este chiulangiul sistematic, pentru care viața este un prilej de capriciu
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran. Prin urmare, dacă adoră Parisul, Cioran o face și pentru că găsește în el agonia prin excelență, sursa unei melancolii nesfârșite, izvorul unei tainice împliniri. În timp, lucrurile par Ă la suprafață măcar Ă să se clarifice. A-ți întâlni conaționalii e un mare nenoroc, ba chiar o tortură. Preferă izolarea. „Pe români Ă spune încă din 1947 Ă evit cât pot să-i văd: în genere sunt intriganți și răspândesc zvonuri false. În plus, nu sunt de nici un folos pe
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
exercițiul) înțelepciunii prin mortificare îl descumpănește. Singurătatea pe care Aurel Cioran și-o asumă, refuzând să-i mai întâlnească pe ai săi, i se pare un tratament prea sever. Să nu uităm că Cioran însuși făcea cam același lucru cu conaționalii săi, și nu numai cu ei. Să ne reamintim cuvintele lui: „N-am nimic de spus celorlalți, iar ei, la rândul lor, n-au nimic să-mi spună. Eu, care altădată eram atât de sociabil, azi am un rău fizic
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fi «realizat», n-am mai sta să vorbim despre el de peste un ceas. Avantajul de a avea o viață e un avantaj rar. Singurul pe care-l au compatrioții noștri. Dar în cele din urmă contează” (III, 239). Un alt conațional, numit simplu X, e un „amestec de secătură și nebun”, care s-a înconjurat cu un „dispreț general”: „Amestec, cu siguranță, de sânge grec și slav, două elemente incompatibile, ce n-ar putea da naștere decât unui monstru. Ascuns și
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dovadă în plus a dezvoltării cultului marial în epocă. Povestirea abundă în detalii biblice și liturgice, denotând o educație îngrijită a naratoarei, dar și sensibilitate: într-un oraș al cărui nume nu este precizat, din Asia Mică, iudeii plătesc un conațional să ucidă un băiat de șapte ani care a învățat să cânte un cântec în cinstea Fecioarei, Alma Redemptoris Mater, și pe care îl intona în drumul spre sau de la școală, traseu care trecea prin ghetoul evreiesc. Prin intervenția miraculoasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Sainte-Maure, care a compus o lucrare amplă, Roman de Troye. Peste aproape o sută de ani, poemul a fost tradus în proză latină de scriitorul sicilian Guido delle Colonne în a sa Historia Troiana. Având ca punct de plecare opera conaționalului său, Giovanni Boccaccio a reluat povestea celor doi îndrăgostiți în poemul Il Filostrato, i-a conferit numeroase note autobiografice (nefericita poveste de dragoste a autorului italian cu Maria d’Aquino), insistând pe atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că prietenul ei o chestionase despre opinia francezilor privitoare la Wilhelm al II-lea, la care ea răspunsese că nu auzise nimic, cu excepția unei anecdote, "gluma zilei", în legătură cu un bust al lui Leonardo da Vinci oferit împăratului Germaniei de un conațional 62. În Fragment de scrisoare..., rememorând vizita la palatul prințului moștenitor al Germaniei (15 iunie 1909), reședința străbunicului său, împăratul Wilhelm I, Martha Bibescu observa că gazda sa "îl iubește pe Napoleon", că în galeria de tablouri din interior s-
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
dintâi manuale școlare; îndrumătorul primilor pași ai teatrului în limba română; stihuitor cu plachetă tipărită în limba „daco-românească” la 1808, dar poet mai mult în proza sa; poliglot și traducător în primele linii, care s-a străduit să pună la îndemâna conaționalilor săi, cât mai devreme, opere literare, științifice și filosofice; orator cu putere de convingere prin organizarea argumentelor și prin expresia aleasă și colorată. EMILIA ȘT. MILICESCU SCRIERI: [Scrieri], în G. Bogdan-Duică, G. Popa-Lisseanu, Viața și opera lui Gheorghe Lazăr, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
În judecată pe cei din pază pentru că Îi brutalizaseră. Iar seara, un jurnalist cunoscut, mereu prezent pe micul ecran, spăimos, anunța sentențios că acesta e doar Începutul, ne așteaptă vremuri și mai grele. Mai ales după ce se vor Întoarce unii conaționali din călătoriile lor de studii sociale de prin alte țări. Protejați de Codul penal existent, vom ajunge curând, dacă nu am și ajuns, să asistăm la scene halucinante când grupuri sociale infractoare vor acționa organizat și coordonat, cu competența dobândită
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
le-am subliniat mai sus. Ce aveau să-și spună un intelectual european, dintre cei mai mondeni (firește, în sensul bun) și mai harismatici, și un profesor suedez, destul de rezervat și puțin posomorât, cum i se cade să fie unui conațional al lui Ingmar Bergman, lăsând la o parte acel cahier de doléances comun amândurora, care, trecuți fiind de 40 de ani, se mai aflau încă în căutarea unei slujbe decente (aceasta revenindu-le amândurora oarecum târziu, chiar ținând seama de
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
aplică atunci când le mărturisește prietenilor, în iunie 1939, aflându-se probabil încă la München, voluntariatul său pentru o lovitură de stat, în cazul în care Suedia nu ar consimți să intre în război alături de Germania 3. Iar apărarea față de acuzele conaționalilor săi, în decembrie al aceluiași an 1939, când i se atrage atenția că prietenia cu Höfler i-ar putea aduce prejudicii („Nu bănuiesc vreun «atac puternic» care să-mi fi fost pregătit la Uppsala. Dacă este vorba de prietenia mea
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Ricketts, „The Tangled Tale of Eliade’s Writing of Traité d’Histoire des Religions”, Archævs IV (2000), fasc. 4, pp. 51-77. 5. Carl Martin Edsman (n. 26.07.1911): unul dintre venerabilii reprezentanți ai școlii suedeze de la Uppsala, care, asemenea conaționalului său Helmer Ringgren, de la altitudinea unei vârste hieratice, poartă o mărturie vie asupra biografiei și evoluției, pentru aproape un secol, a studiilor deistorie a religiilor. Între 1940 și 1949, docent în istoria religiilor la Universitatea din Uppsala, iar între 1949
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Belgia, Olanda și Germania, unde s-ar fabrica și de unde s-ar răspândi în lume sub etichetă franceză, dar tot studiul său se bazează pe probe pur franceze, așa încât următorul glas de revoltă nu e atât împotriva străinilor cât împotriva conaționalilor săi: „Aceste mărfuri fabricate de virtuoși străini nu se scurg în Franța, ci peste hotare, dar contribuie să ne sporească faima de imoralitate și aduc cel mai mare rău literaturii naționale, adevăratei arte franceze. Noi apărem ca marii furnizori de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ar trebui să fie mai logică. Putem presupune că într-o primă instanță, modelul Anei Pauker nu a fost acceptat, iar înlătuararea ei de la putere a mulțumit societatea românească în curs de transformare. Comunismul se impunea mai bine printr-un conațional care trăise în țară și care era bărbat, Gheorghiu-Dej. Ana Pauker a fost uitată, iar venirea lui Ceaușescu la putere a fost asociată cu o distanțare mai importantă față de Moscova, dublată de o bună imagine inițială în Occident. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
muncesc și au performanțe în Europa. Drama românilor plecați la muncă în străinătate a devenit un brand. Nu atât ce se face în țară sau ce fac românii la locul lor de muncă în străinătate cât comportamentele neeuropene ale unor conaționali contează pentru imaginea țării în spațiul european. Euronavetistul român este cel care dă conținut brandului românesc. S-a renunțat la expresia căpșunar pentru a desemna pe românul plecat să muncească în Europa. Discuția despre problemele create de români în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Europei. În același scop traduce și publică în diverse reviste poezii de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Minulescu, alcătuiește și prefațează antologii de poezie românească, ceea ce îi aduce un important capital de admirație printre conaționali. Astfel, în 1928 „Universul literar” îi consacră mai multe pagini, iar în articolul care deschide numărul Camil Petrescu spune: „Avem, acolo, în capitala Franței, o româncă din cel mai adevărat sânge românesc, care [...] își afirmă cu orgoliu și originea, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
În știința economică modernă, prin conceptul de entropie utilizată ca indicator atât În definirea clasică a lui Rudolf Clausius (1822-1888), cât și a lui Ludwig Boltzmann (18441906). O contribuție majoră la analiza entropică a procesului economic a aduso fostul nostru conațional Nicholas Georgescu-Roegen54 (1906 53 Herbert Marcuse, ibidem, p.220. 54 Nicholas Georgescu-Roegen, Legea entropiei și procesul economic, București, Editura Politică, 1979: „Legea entropiei continuă să fie Înconjurata de numeroase dificultăți conceptuale și de tot atâtea controverse. Dar nu acesta este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În știința economică modernă, prin conceptul de entropie utilizată ca indicator atât În definirea clasică a lui Rudolf Clausius (1822-1888), cât și a lui Ludwig Boltzmann (18441906). O contribuție majoră la analiza entropică a procesului economic a aduso fostul nostru conațional Nicholas Georgescu-Roegen54 (1906 53 Herbert Marcuse, ibidem, p.220. 54 Nicholas Georgescu-Roegen, Legea entropiei și procesul economic, București, Editura Politică, 1979: „Legea entropiei continuă să fie Înconjurata de numeroase dificultăți conceptuale și de tot atâtea controverse. Dar nu acesta este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
-o, din demnitate suveran㇇‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. În octombrie 1937, ducele și ducesa dau curs invitației lui Hitler de a vizita Germania. Aici le este rezervată o primire cu adevărat regală. Ducele era foarte mulțumit că ducesei i se acordau onoruri pe care conaționalii săi i le refuzaseră. Cei doi s-au întîlnit cu Führerul la Berchtesgaden, în Alpii salzburghezi (Obersalzberg). De la sosirea în Germania, Eduard se comportă ridicol, adoptînd salutul german** și pocnind militărește din călcîie***. Este de presupus că la această întîlnire
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
prezent Churchill pare să nu ocupe un cert loc 1, nu există decît un singur mit: Churchill. N-a existat niciodată un mit Attlee sau Lloyd George. Este însă imposibil de spus cît de răspîndit este acest mit în conștiința conaționalilor săi contemporani: filmul documentar făcut de BBC în 1995 cu ocazia jubileului semicentenarului victoriei Aliaților (VE Day) durează o oră, dar proiectarea imaginii lui Churchill pe ecran nu depășește 5 minute. Bursa de valori umane este capricios de fluctuantă! La
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la mai toate tendințele liricii din primele decenii ale secolului al XX-lea; debutul editorial îl reprezintă volumul de poezii Der Wolkenreiter (1938). În timpul celui de-al doilea război mondial, K. are de suferit prigoana la care erau supuși toți conaționalii săi evrei din Bucovina: este deportat, în vara anului 1942, în Transnistria și închis în mai multe lagăre. Abia în primăvara anului 1944, înaintarea armatelor sovietice îi permite întoarcerea la Cernăuți. Cele trăite în lagărele de muncă, consemnate chiar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
a stabilit capitala, deranjându-i pe turci) - „il palazzo del Principe è di molta grandezza”, va nota Franco Sivori - și îl înconjoară cu grădini, înălțând biserica domnească din incintă, unită cu palatul printr-o galerie pe piloni. Își surprinde însă conaționalii prin gestul exotic al căsătoriei pe care o face, în 1584, cu una dintre cele trei turcoaice aduse de la Stanbul; o creștinează întâi, botezând-o Stanca, dar pomelnicul bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului o ține minte ca „Doamna Sultana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]