3,916 matches
-
ceea ce consideră reprezentativ pentru caracterizarea unui anumit copil/grup de copii (în condițiile în care se are în vedere și identificarea anumitor similarități/distincții în plan intelectual, comunicativ, acțional, emoțional etc. la nivelul unui grup). 3.3.3. Activitatea de concepere de documente de către educator: orarul grupei; proiectarea anuală; proiectarea semestrială; proiectarea săptămânală; proiectarea activităților cu părinții; proiectarea unui sistem de colaborare cu membri/organizații ai/ale comunității; alte proiecte etc. (a) Orarul grupei presupune transpunerea schemei orare (respectând curba de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
e) Propunerea/elaborarea altor proiecte presupune coordonate similare celor actualizate anterior: tema proiectului, durata, grupul-țintă, obiective, activități, rezultate (vezi, în acest sens, și schematizările din Caietul educatoarei). NOTĂ: Delimitările nu au caracter restrictiv, educatorul implicându-se, în principiu, și în conceperea unor documente prezentate anterior în categoria celor de ,,completat" (cel puțin în ,,personalizarea" acestora). Celelalte direcții ale activității de concepere de ,,documente" de către cadrul didactic reflectând demersul proiectiv al acestuia prin proiectarea anuală/semestrială/săptămânală, proiectarea activității, vor fi avute
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acest sens, și schematizările din Caietul educatoarei). NOTĂ: Delimitările nu au caracter restrictiv, educatorul implicându-se, în principiu, și în conceperea unor documente prezentate anterior în categoria celor de ,,completat" (cel puțin în ,,personalizarea" acestora). Celelalte direcții ale activității de concepere de ,,documente" de către cadrul didactic reflectând demersul proiectiv al acestuia prin proiectarea anuală/semestrială/săptămânală, proiectarea activității, vor fi avute în vedere ulterior vezi capitolul 13 (centrat pe repere în proiectarea activităților de educare a limbajului). Trimiteri bibliografice Bulc, Mihaela
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
față reflectă, de altfel, doar o posibilă manieră de abordare a problematicii evaluării în ciclul preșcolar, un punct de plecare, nu o ilustrare exhaustivă a acestei teme. 12.4. Tipologia itemilor actualizare pentru activitățile de educare a limbajului în grădiniță Conceperea itemilor pentru nivelul preșcolar implică respectarea anumitor condiții vizând: numărul (mic) de itemi; itemi corespunzători, ca nivel de dificultate, nivelului copiilor; itemi care să cuprindă conținuturile vizate într-o formulare cât mai simplă; itemi care să vizeze capacitatea copiilor de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
educare a limbajului: direcții de abordare / 47 3.3.1. Activitatea de raportare la/cunoaștere a documentelor de curriculum specific / 47 3.3.2. Activitatea de completare a documentelor de evidență a activității educatorului / 53 3.3.3. Activitatea de concepere de documente de către educator / 56 Capitolul 4. Finalitățile învățământului preșcolar/activităților de educare a limbajului perspectivă etapizantă / 59 4.1. Finalități generale pentru etapa preșcolarității / 59 4.1.1. Idealul educațional / 59 4.1.2. Obiectivele educaționale ale reformei / 61
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Ne-am putea gândi, date fiine aceste reveniri ale lui Kant asupra unor concepte "problematice", asupra rostului cărora el se pronunțase în prima Critică, la o anume intenție a filosofului, privind situarea conceptului legii morale în zona condițiilor originare ale conceperii omului ca subiect al cunoașterii și al acțiunii. Oricum, este de regândit problema acestei situări a conceptului legii morale și consecințele ce decurg în privința intervenției "moralității" în sfera de legiferare a rațiunii teoretice. O anume dislocare a acestei situări pare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
încât el să semnifice într-o zonă în care nu părea să aibă vreo legătură? Numai dacă ținem seama de ordinea lui "ca și cum" ne este îngăduită această operație de extindere. Oricum, în filosofia kantiană, ideea acestei extinderi are drept consecință conceperea naturii ca un sistem de scopuri. Omul însuși, în acest sistem de scopuri, apare într-o altă poziție decât cea în care el se poate afla atunci când operația aceasta nu ar avea loc. Mai mult, într-o asemenea "lume", ordonată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formal" al structurii conceptului finalității. Dar, cum s-a precizat, finalitatea nu este o categorie a intelectului și, astfel, rolul ei nu este constitutiv, ci regulativ: ea nu determină cunoașterea, dar exprimă faptul că alcătuirea intelectului și a rațiunii impune conceperea obiectelor naturii prin intermediul cauzelor finale. Natura devine, astfel, un "sistem teleologic". Finalitatea este, paradoxal, "legitatea contingentului". Faptul că omul, ca ființă rațională, deține facultatea de a-și propune scopuri independent de natură (facultatea de a-și fixa în mod arbitrar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în privința sensurilor timpului. El reprezintă, pe de o parte, o "construcție teoretică" ieșită din unele experiențe (experiența intuirii duratei, posibilă, la rândul ei, prin sesizarea simțirilor organice interne; experiența intuiției timpului, pe cele trei dimensiuni ale sale, care crează posibilitatea conceperii succesiunii uniforme și unidirecționale a faptelor; experiența intuiției raționale a timpului, ilustrată, spune C. Rădulescu-Motru, prin instrumente de cronometrie); dar, pe de altă parte, timpul desemnează și ritmul real al existențelor unitare: organică, sufletească și culturală. Ordinea temporală, a anomimatului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care omul apare la cumpăna axei ce unește polii existenței, iar energetismul o "imagine" în care omul este o formă de energie și nimic mai mult, în care omul se confundă cu condiționatul natural. De aici decurg și diferențele privind conceperea omului ca ființă socială. Asocierea dintre oameni îi apare lui W. Ostwald ca mijloc de ameliorare a "coeficientului de exploatare a energiei", fără a fi o componentă necesară a civilizației și, în consecință, neavând rol deosebit ca factor al civilizației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aici doar faptul ca atare al socotirii energiei în felul unei "substanțe unice", primordiale, care ar avea o existență autarhică totuși, strict "fizică", adică naturală și în sine din care s-ar desprinde toate cele ce există; adică este interzisă conceperea principiului în termenii în care este conceput orice lucru și, de asemenea, în felul în care ar trebui gândit principiul într-o ordine propriu-zis metafizică. Altmineri, totul este energie; orice formă de existență reprezintă o modalitate de manifestare a energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Fenice în Martie 1848 cu muzica lui Pacini. Conform solicitării inițiale a teatrului, principalul rol masculin din opera Ernani urma să fie atribuit unei contraalto (Ernani), unui tenor (Carlo) și unui bas-bariton (de Silva) o distribuție stranie pentru anul 1843. Conceperea noului libret a început în Octombrie 1843 și tot atunci Verdi a început să compună muzică. Acum interferență să cu Piave a devenit dura și insistența. Cerință de a avea personajul principal en travesti fusese deja luată în calcul. Cea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
firmă de sicrie de lux Krumpelstein & Fiii), a rămas gravidă! Cum domnișoara Astrid Julie Lucie pretindea că stimabilul Iosif Placeanovici, al IX-lea conte Placean, ar fi fost tatăl copilului, iar Iosif Placeanovici tăgăduia cu încăpățânare o implicare decisivă în conceperea fătului ("că, deocamdată, nu putem încă vorbi despre un copil, cel mult despre un făt!") și cum cele două atât de onorabile (respectiv, stimabile) familii n-au ajuns la un acord, disputa a ajuns la Tribunal. Curtea, în componența obișnuită
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
principal de procese colizionale electronice și fotonice. O plasmă formată exclusiv din ioni și electroni poate prezenta un comportament de neechilibru în fiecare dintre subsistemele sale: electroni și ioni liberi, electroni legați și în câmpul de radiație. Este interesantă ideea conceperii unui model care să descrie corespunzător interacțiunea neliniară dintre subsisteme. Un astfel de model trebuie să explice interacțiunile dintre subsistemele distincte prezentate în figura 1.31. Pentru simplificare, se poate considera o plasmă zero-dimensională, nefiind astfel inclus nici un efect de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
intrări obținute sau determinate experimental: o bază de date de 197 intrare, ce conține parametrii de proces, respectiv o bază de date de ieșire, ce conține indicii calitativi ai marcării efectuate. Existența acestor două baze de date este vitală anterior conceperii arhitecturii și funcționalității rețelei neuronale: acest „creier” artificial simplist va necesita ambele baze pentru a „învăța” pe baza lor și pentru a putea ulterior genera rezultate de tip ieșire, bazându-se pe un input de tip intrare. Menționez aici posibilitatea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
laser, fiind vizibile prin simulare rezultatele valorice calitative aferente unui set propus de intrări. Astfel, dacă rezultatele propuse de rețea nu sunt corespunzătoare, se pot efectua reglaje fie asupra caracteristicilor de prelucrare ale echipamentului de marcare, fie asupra selectării sau conceperii aliajului Țintă. În mod similar, în varianta de parcurgere retrogradă, utilizatorul poate cere un anumit set de parametri calitativi și sistemul îi indică direct parametrii de proces necesari pentru a-i obține. O aplicație automatizată, bazată pe acest principiu, poate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
În mod similar, în varianta de parcurgere retrogradă, utilizatorul poate cere un anumit set de parametri calitativi și sistemul îi indică direct parametrii de proces necesari pentru a-i obține. O aplicație automatizată, bazată pe acest principiu, poate consta în conceperea unui echipament (tip CNC) ce operează în mod automat modificările asupra parametrilor de proces în funcție de informațiile pe care le primește de la sistemul de învățare tip rețea neuronală, ce este parte integrantă a unei soluții logistice optime „la cheie” de marcare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
contractelor individuale desfacerea contractului de muncă asigurarea integrării noilor angajați crearea unor condiții normale de muncă evidența personalului 2. Motivare, salarizare stabilirea criteriilor și metodelor de evaluare evaluarea performanțelor fiecărui angajat studierea, experimentarea și aplicarea unor forme adecvate de salarizare conceperea de stimulente nefinanciare asigurarea unor corelații între creșterea producției, a productivității muncii, a fondului de salarii și a salariului individual 3. Calificare și perfecționare profesională stabilirea nevoilor de pregătire și de perfecționare a pregătirii profesionale elaborarea programelor de pregătire și
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
valori, altele decât cele promovate de ea. Cheia rezolvării multor probleme o găsim În modul În care articulăm și reconciliem școala cu viața, realizând o compatibilizare de finalități, un acord Între valorile promovate de modernitatea actuală, un mod unitar de concepere și acceptare a excelenței. Nu calitatea celor două orizonturi luate izolat ne interesează (școala și viața), ci felul În care se susțin și se deservesc reciproc. La limită, putem să avem de-a face cu o educație instituționalizată excelentă, o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și un bun profesor. Nimic mai fals! Una este specialistul În descoperirea cunoașterii de un anumit tip, iar alta este specialistul În transmiterea informațiilor specifice și În conturarea personalității celor educați. Confuzia se datorează și sistemului cu totul defectuos de concepere și funcționare a instituțiilor superioare de pregătire a viitorilor profesori. În universitățile românești, formarea profesorilor și a specialiștilor În diferite domenii academice se realizează simultan, În chip uniform, fără despărțirea (măcar la un moment dat) a traseelor de formare: unul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și Washington, a fost, în acești ani, încadrată, în mod necorespunzător, atât cu ambasadori, care nu au dat satisfacție, cât și cu diplomați fără experiență și slab cunoscători ai limbii ruse și ale problemelor specifice spațiului respectiv, cu toții dezinteresați de conceperea unei strategii de politică externă. În cronica relațiilor româno-ruse postdecembriste, cel mai grav episod l-a constituit vizita lui Serghei Primakov la București, sosit în România pentru a semna, cu președintele Iliescu, tratatul dintre cele două țări, ceremonie care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de a construi un tronson de cca 450 de km pe teritoriul sârbesc, ca parte componentă a proiectului NABUCCO; rămâne de văzut, ca o soluție extremă, dacă România, ca țară care s-a declarat interesată de proiect, încă de la începutul conceperii acestuia, va fi acceptată. Turcia nu a reușit să rezolve în cadrul negocierilor cu Turkmenistanul problema principală privind livrarea de gaze naturale; această problemă a fost abordată însă de George W. BUSH, președintele SUA, cu șeful delegației Turkmenistanului la SUMMIT-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ajutor, serviciile de consultanță și tratament etc.); operații sociale (organizarea cantinelor, a căminelor de locuit, a spațiilor de petrecere a timpului liber, a sălilor de lectură, de sport etc.). Această organizare funcțională mai este utilizată în cadrul unor modalități diverse de concepere a managementului resurselor umane. Etapele managementului resurselor umane sunt prezentate, și ele, în diverse feluri. O tipologie interesantă este următoarea<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2007, p. 44. footnote>: etapa empirică
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
managerului asupra activității generale a organizației. În cadrul aceleiași organizații se pot concepe diverse resurse umane în raport cu schimbările paradigmatice ale strategiei, ale concepției manageriale asupra modului de plasare a organizației, în raport cu exigențele și particularitățile piețelor, ale publicului pe care-l servește. Conceperea și construirea practică a resurselor umane dezirabile, reprezintă dimensiunea cea mai importantă și dificilă a managementului resurselor umane, a manage mentului în general. 2) Caracterul lor regenerabil și, în același timp, perisabil. Construite pe baza capabilităților umane reale sau virtuale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care contrazic cerințele unor acțiuni raționale, bine elaborate pe baza unor calcule de eficacitate greșit fundamentate. Între egoism și altruism, între pasivism și aventurism, conformism și contestare, există o serie de timpi care pot genera perturbări sociale. Dimensiunea etică în conceperea resurselor umane devine tot mai importantă într-o lume tot mai mult supusă unor șocuri destabilizatoare, și tot mai mult integrată la nivel global. După aceste abordări preliminare, a sosit momentul a preciza ce este managementul resurselor umane. Uneori definirea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]