3,524 matches
-
un întreg. În cele din urmă, ei trebuie să înțeleagă că în Canada (Quebec), cu rădăcinile sale creștine, pomul de Crăciun, bisericile și festivalurile religioase, religia trebuie să rămână în domeniul privat. Municipalitatea Dorval are dreptul de a refuza orice concesii pentru Islam și Sharia. Pentru musulmanii care nu sunt de acord cu secularismul și nu se simt confortabil în Canada, există 57 de țări musulmane frumoase în lume, multe dintre ele subpopulate, gata să-i primească bine, cu brațele deschise
O LECŢIE DE CONVIEŢUIRE PAŞNICĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378554_a_379883]
-
atât de dezinvoltă lapidaritate: "Plecată, noaptea cade peste văi: uimire / Pe semne cerul a aruncat-o afară/". Am compus acest scurt forilegiu pentru a scoate în relief capacitatea asociativă a poetului în registrul naturist. Chiar dacă unele din textele sale fac concesii unei convenții a simplității (să reamintim că simplitatea adevărată e densitate) dincolo de orice suferință, Teodor dume posedă o chemare către poezia înnăscută, precompănitoare în economia vieții sale. Fascinat de copilărie și de peisajul străbun, mărturisind că, așa cum s-a văzut
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
a gândi. Nu se repede să spună ceva, tace, combină și discerne în gând, își așteaptă tacticos rândul și când deschide gura făptuiește un act de asemănare cu deschiderea ușii la o expoziție unde vizitatorul cută proba științei, fără nicio concesie față de imprecizii Stăpânirea de sine, când discuția o privește pe Majestatea Sa Regele Mihai este atributul preponderent ce se ivește din fiecare cuvânt și gest. Nu alcătuiește fraze asortate cu emoții poetice, despre Majestatea Sa, dar năzuiește, cu fiecare exprimare
RADU TUDOR ŞTIINŢE NEDISPROPORŢIONATE ALE SPUSELOR ŞI GÂNDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381875_a_383204]
-
s-a învoit să asculte pe Samuel, ei au zis: << Nu, lasă să fie rege peste noi, și vom fi și noi ca celelalte popoare, ne va judeca regele nostru.>> Regalitatea are deci ca temei nu voința divină, ci o concesie făcută de Dumnezeu poporului nerecunoscător și neascultător de Pronia dumnezeiască. Drepturile regelui se regăsesc în orice formă de despotism politic de-a lungul istoriei. În esență nu s-a obținut un rege, ci un stăpân. Dorința devenind mai puternică decât
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
sunt poarta spre cer și Dumnezeu este calea atunci copilul meu va fi consistența trupului sau șoapta morții trupului meu?” (poarta spre cer, de Teodor Dume) ...foarte bun, un fel de concentrat liric, scris la tensiune înaltă și lipsit de concesii. Chiar dacă felul ăsta de scriitură e greu de digerat (mă refer la "încifrarea" versurilor și la efortul de analiză cerut de fiecare dintre enunțurile lirice în parte) cred că, în cazul unor texte de o asemenea calitate, lectura merită efortul
TEODOR DUME, (CARTE) VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT de TEODOR DUME în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381177_a_382506]
-
de dragul copiilor, de dragul averii, de teama de singurătate sau alte temeri a existat întotdeauna, oamenii ajungând să facă compromisuri într-o relație distrusă fără speranța că va mai înflori vreodată. Toate acestea mă întristau, nu eram în situația să fac concesii, eram abia la început de drum, consideram exclusă o astfel de atitudine. În sinea mea, uram asta și probabil mi-ar fi fost greu să accept o atare teorie și după douăzeci de ani de căsnicie. “Nu ne vedem până
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
noi provocări a vieții. “Noapte bună, Natalia, te iubesc rău de tot, comoara mea!” tresărisem la primirea acestui mesaj, căci nu mă așteptasem să primesc încă unul, în această seară. Se adeverea că e din nou pașnic și dispus la concesii în schimbul reluării relației noastre, îmi confirma că are nevoie de dragostea mea, iar asta mă făcea să plutesc de bucurie, eram fericită zâmbind pentru prima oară în acest weekend. Fără să stau pe gânduri, aproape inconștient, am format numărul lui
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
tocmai secundar - gradul de rudenie - datorită căruia miza pe autoritatea regelui în a influența guvernul de la București să intre de partea ei în război, tot făcând presiuni în acest sens. Germania promitea astfel chiar returnarea Basarabiei, a Bucovinei și anumite “concesii” românilor din Transilvania... Ceea ce a urmat, turnura evenimentelor și alianța pe care România a înfăptuit-o într-un final, căci momentul în care “Războiul Neutralitatea” nu numai că nu era necesar, dar impunea de la sine implicarea, conform interesului superior al
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
tocmai secundar - gradul de rudenie - datorită căruia miza pe autoritatea regelui în a influența guvernul de la București să intre de partea ei în război, tot făcând presiuni în acest sens. Germania promitea astfel chiar returnarea Basarabiei, a Bucovinei și anumite “concesii” românilor din Transilvania... Ceea ce a urmat, turnura evenimentelor și alianța pe care România a înfăptuit-o într-un final, căci momentul în care “Războiul Neutralitatea” nu numai că nu era necesar, dar impunea de la sine implicarea, conform interesului superior al
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
-i fie drimuite și mai ales să-i fie “promise” teritoriile ei de către alte state. Nu așa s-a întâmplat și atunci când s-a constatat faptul că românii din Transilvania nu erau doar o mică parte și nu acceptau doar “concesiile” Germaniei... Visul unirii iată că lua amploare, implicându-i pe toți romanii să lupte, să-și ia țara înapoi și să se unească. Locul unirii a fost desigur ales de la sine, acolo unde pentru prima dată a fost înființată și
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
atâția ani - și datorită rugăciunilor marilor noștri duhovnici, știuți sau neștiuți. Preotul are trei meniri: sfințitor, conducător și învățător. Există latura administrativă a Bisericii, unde cei cuprinși în sfera aceasta, aici și în Apus și în toate părțile, au făcut concesii veacului, statului, dar nu concesii care să compromită corpul, trupul Bisericii. Există însă și sfera duhovnicească, mistică, ascunsă, neștiută. Aceasta este forța cea mare a Bisericii. Aici și pretutindeni există mari rugători, cei mai mulți neștiuți. În istoria Bisericii sunt pomeniți așa-
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
marilor noștri duhovnici, știuți sau neștiuți. Preotul are trei meniri: sfințitor, conducător și învățător. Există latura administrativă a Bisericii, unde cei cuprinși în sfera aceasta, aici și în Apus și în toate părțile, au făcut concesii veacului, statului, dar nu concesii care să compromită corpul, trupul Bisericii. Există însă și sfera duhovnicească, mistică, ascunsă, neștiută. Aceasta este forța cea mare a Bisericii. Aici și pretutindeni există mari rugători, cei mai mulți neștiuți. În istoria Bisericii sunt pomeniți așa-numiții "nebuni pentru Hristos", despre
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
versuri - singure -ar putea s-o definească plenar, dincolo de orice oglindă. Sub aparenta fragilitate și sub tonul elegiac, suspinat la urechile vântului, Aurica Istrate ascunde o ființă puternică, determinată, care știe ce vrea și poate să-și construiască lumea, fără concesii majore, așa cum dorește. E absolut uimitor câtă iscusință în a găsi metaforele cele mai potrivite, sintagmele care se lipesc de pagină și nu mai vor să iasă din context. La astfel de măiestrie se ajunge după mulți ani de trudit
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
succesul acestei literaturi, propășirea ei, depinde de relația cerere și ofertă. Câtă vreme scriitorul își va adapta stilul și modul de prezentare la condițiile cititorului, relația va fi una profitabilă pentru ambele părți. În caz că nu, să nu ne așteptăm la concesii din partea unui public grăbit, asaltat de nou, din ce în ce mai chivernisit cu resursele. Personal nu cred în literatura care aduce profituri uriașe autorului, după cum nu cred nici în literatura suvenționată. E ceva nefiresc în această relație. După terminarea studiilor, unde ați lucrat
CONSUL LA AMBASADA ROMANIEI DIN CANBERRA de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344937_a_346266]
-
de mită” în, de-acum, “celebra” Școală “Maria Rosetti” din capitală, dascălul despre care vă spuneam că îl știu s-a apucat să mi se confeseze în această “cestiune arzătoare”. Și iată o, să-i zic, “stenogramă” rezultată din această concesie de intimitate pe care mi-a făcut-o: Mi-e rușine. Mi-e foarte rușine! Aș putea însă să mă ascund. Nu m-ar ști nimeni. Apoi, rușinea aceasta e una transmisibilă, deci numai ca simțire, adică nu e generată
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
vouchere?... avea și aici o variantă... povestind că chiar s-a întâmplat cu o bătrână de 86 de ani, care chiar s-a împrumutat... că chiar i s-au transferat la oficiul poștal din sat banii, fiind dispuși să facă concesii cu persoanele în vârstă în cazul că sunt selectate la o astfel de tombolă minune. Ce mai, tipul era antrenat să țină o discuție în contradictoriu. Trebuie să mărturisesc că orice replică a sa era contraargumentată de mine și doar
CAPCANA UNUI FARSOR... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346757_a_348086]
-
penitenții din parohie, dar și din împrejurimi. Glasul lui de stentor, îndemna, certa, dar și încuraja creștinii să meargă pe drumul cel drept al credinței, chiar dacă uneori, nu era deloc ușor. Era temut și iubit în aceeași măsură. Nu făcea concesii de la demnitatea de creștin și nici nu accepta compromisuri. Părintele aștepta cuminte, în fața altarului, rugăciunile Bisericii, care i-a fost alături, așa cum și el a fost alături de mii de ori, credincioșilor. Faptul că a îndeplinit și nobila funcție de apostol al
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
de un milion de asiro-caldei în Irak, printre care și fostul numărul 2 al regimului Sadam Husein, Tarek Aziz. Actuala stabilizare a situației nu a fost posibilă decât prin abandonarea oricărei revendicări teritoriale și particulare, în schimbul păcii și a unor concesii de ordin cultural. Aceeași situație este și în Iran, unde în regiunea Urmia asiro-caldeii par a se fi acomodat cu regimul islamic, aflat la putere după debarcarea fostului Sah. în raport cu spațiul geografic ocupat inițial, această "națiune" creștină a fost complet
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
care slujitorul bisericii încerca să se plieze pe cerințele puterii politice fără a abjura de la îndatoririle sale (o echilibristică dificilă care se putea solda fie cu închisoarea, fie cu compromiterea morală totală), - 2 atitudinea de o moralitate impecabilă, când orice concesie a fost respinsă, cei care au adoptat-o fiind convinși că au de luptat cu certitudine cu o putere diabolică, - 3 cea mai nefastă poziție a fost a acelor clerici care de frică sau din oportunism au abdicat în fața puterii
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Iovan, Filaret Gămălău, Ilie Imbrescu, Ilarion Felea, Florea Mureșan sunt doar câteva nume dintre cei care în acele vremuri întunecate au știut să dea mărturia cea bună. Și în rândul ierarhilor au existat atitudini mai intransigente care nu au făcut concesii puterii comuniste și chiar dacă nu întâlnim menționate figuri de arhierei încarcerați, ei au fost retrași din scaun și mutați cu domiciliu forțat la mănăstiri, unde erau supravegheați îndeaproape (Irineu Mihălcescu, Nicolae Popoviciu, Sebastian Rusan). Obstinația cu care comunismul a înțeles
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Vintilă, Veronica Porumbacu, Ben. Corlaciu, Ieronim Șerbu, Sanda Movilă, Lucia Demetrius, Tiberiu Vornic etc, dintre care am cunoscut mai bine un Radu Boureanu derutat ca o pasăre ce nu știe de ce trilul ei e considerat formalist, un Geo Dumitrescu făcând concesii în publicistică, dar preferând să se sinucidă ca poet decât să pună vreun accent conformist asupra versului, un Petru Dumitriu care practica concesiile cu o boierie prin care sfida și această critică despre care vorbim, își cerea și privilegiile, un
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
derutat ca o pasăre ce nu știe de ce trilul ei e considerat formalist, un Geo Dumitrescu făcând concesii în publicistică, dar preferând să se sinucidă ca poet decât să pună vreun accent conformist asupra versului, un Petru Dumitriu care practica concesiile cu o boierie prin care sfida și această critică despre care vorbim, își cerea și privilegiile, un Virgil Teodorescu ce transforma suprarealist absurdul în elogii sau elogiile în absurd, Sașa Pană și Constantin Nisipeanu care mimau transformarea în critică socială
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-am pus cătușe singur și-am intrat în temnița tăcerii absolute, ca să nu fiu vreodată numărat în șirul conștiințelor vândute. N-am vrut să fac concesii, să mă vând cântându-le mai marilor osana, dar nici n-am îndrăznit să ies din rând spre-a-i înfrunta, sfidându-le prigoana. M-am resemnat să pier necunoscut decât să pângăresc a Muzei slavă și cu întreg poporul
MĂRTURISIRE DE CREDINŢĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376909_a_378238]
-
Estetică și preia cursul de istorie a literaturii universale, devenind un precursor al comparatismului literar de la Facultatea de Litere a Universității din București. Între 1946 și 1947 a fost ambasador al României la Belgrad și a fost criticat pentru unele concesii pe care le-ar fi făcut noului regim. Anul 1952 îl surprinde în afara Facultății, devine simplu cercetător la Institutul de Lingvistică, lucrând la Dicționarul limbii române moderne și la Dicționarul limbii poetice a lui Mihai Eminescu. Sufletul său avea însă
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
versuri adunate în volumul “Poezii” în 1887. Eminescu era încântat de acest volum. “Cartea ei e veșnic nouă pentru mine. Ce frumoase versuri întâlnești în cărticica asta”. Chiar dacă aceste poezii îi erau dedicate, Eminescu nu era omul care să facă concesii pe această linie, el era sincer în aceste aprecieri. Cele mai valoroase poezii oglindesc dragostea ei, ca un adevărat jurnal poetic de dragoste, cuprinzând toată gamă de sentimente: bucurii, supărări, momente pasionale, revolte, temeri, mărturisiri, împăcări” Versurile ei parcă stabilesc
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]