1,646 matches
-
definirii conceptului de curriculum (care evidențiază o pluralitate neașteptată a notelor sale esențiale în studiile documentare), cât mai ales sensul ascuns conturat (Potolea, 2002, pp. 69-83). Anume sesizarea dificultăților majore în trecerea de la paradigmă la construcția de modele alternative de concretizare efectivă, apoi la aplicare eficientă și la reconstrucție, sub influența efectelor praxisului, ale evoluției determinanților, ale valorizării situațiilor, a experiențelor de învățare. Ar rezulta atunci și posibilitatea conceperii unui model multidimensional, analizat din mai multe perspective (structurală, procesuală, ca produs
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situațiilor, a experiențelor de învățare. Ar rezulta atunci și posibilitatea conceperii unui model multidimensional, analizat din mai multe perspective (structurală, procesuală, ca produs), care să sprijine înțelegerea și rezolvarea practică a problematicii elementelor sale componente, a proceselor implicate și a concretizării în documente curriculare specifice. În fond, cercetarea problematicii curriculumului este una de descoperire a semnificațiilor sale pentru practica educațională (Short, 1991, pp. 1-2) și nu face decât să descifreze traducerea așteptărilor educației în școală și să clarifice: • conceptele centrale utilizate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modurile de organizare și metodele de realizare, • rolul variaților factori interni și externi, • condițiile de succes în practică, • descrierea restricțiilor, • precizarea procedurilor de implementare, • stabilirea problemelor de evaluare cu procedurile adecvate, • găsirea de interrelații între aceste elemente, • apoi moduri de concretizare în programe și alte documente curriculare, • prevederea căilor de adaptare continuă la evoluțiile realității sau a unor moduri de luare de decizii manageriale, • raportarea la găsirea de relații între diferite teorii, principii, condiții de concretizare și aplicare eficientă, eficace. Deși
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aceste elemente, • apoi moduri de concretizare în programe și alte documente curriculare, • prevederea căilor de adaptare continuă la evoluțiile realității sau a unor moduri de luare de decizii manageriale, • raportarea la găsirea de relații între diferite teorii, principii, condiții de concretizare și aplicare eficientă, eficace. Deși curriculumul încă este tributar, teoretic și practic, abordării tradiționale, totuși câștigă tot mai mult teren efectiv sensurile date de paradigmele modernă și postmodernă (Glanz, 2000, pp. 1-8). Concepția modernă în definirea curriculumului s-a dovedit
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modernă, mai ales postmodernă. Prima lui reprezentare îl definește ca materie de studiat, pentru transmiterea culturii acumulate de generațiile anterioare, organizată pe discipline și pe cursuri/teme, cu predominarea textelor de învățat, prezentate în seturi de materiale-suport date, cu o concretizare în planuri și programe rezultate pentru a fi parcurse, cu precizarea unor obiective terminale, care să asigure funcționalitatea instituției specifice. Desigur că această viziune a fost modernizată progresiv ca metodologie doar, păstrând același rol al conținutului, al planului, al sistemului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cât de mult și cum în abordarea lor didactică), a cunoștințelor de a se specializa, diversifica, aprofunda și abordările transversale/transdisciplinare ale competențelor, care să mobilizeze, să coreleze diferite, diverse cunoștințe. Dar aceasta se referă la construirea documentelor curriculare în concretizare, ca și la metodologia profesorului, conștientizată astfel, aplicarea abordărilor menționate prioritar, ca să se treacă de la predare la învățare, la nivelul organizării și proiectării efective. Acestea să vizeze concret aspecte ale activității școlare, ale educaților, ale instrumentelor, ale situațiilor, ale contextelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
oferite, fie prin combinare variată între ele). 3.4. Redefinirea elementelor componente specifice Dacă formarea pentru o integrare socio-profesională reală eficace, eficientă devine o paradigmă prioritară pentru educația actuală, atunci și reconceperea curriculumului se reorientează către problematica precizării, adaptării, structurării, concretizării finalităților solicitate de-a lungul acesteia (atât în etapa inițială, cât și a celei de dezvoltare profesională), ca un profil-referință de competențe de bază, apoi diversificate, echilibrate, diferențiate, concretizate de-a lungul formării. Și constatăm că multe dintre reformele educaționale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diversificate, echilibrate, diferențiate, concretizate de-a lungul formării. Și constatăm că multe dintre reformele educaționale din ultimii ani reflectă această abordare, recunoscută prin importanța ei actuală și de perspectivă, găsindu-și și variate aplicații, după contextele specifice. Astfel, că această concretizare a putut deveni reală (Glanz, 2000) când: • s-a determinat care sunt categoriile de competențe de bază și specifice, conform profilului așteptat, necesare conceperii, înțelegerii, abordării, rezolvării diferitelor situații și contexte, • s-a trecut de la cunoștințe doar declarative la cuplarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
curriculum conform acestei paradigme, schimbarea conceperii lui este importantă la nivelul central al curriculumului național, pe coordonatele menționate: profilul de competență așteptat, diferitele competențe și capacități pe domenii, discipline și tipuri de activități, conținuturile adecvate, proiecte ale documentelor curriculare de concretizare, sistemul de evaluare. Dar, esențial este raportarea conceperii și implementării sale depinde și de modul de înțelegere și raportare la paradigma prioritară a centrării pe educat, motiv pentru care recurgem la o astfel de sinteză. Tabel 5: Cerințe metodologice în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fi deosebiri de principiu între un curriculum centrat pe educat, descris mai sus și unul centrat pe formarea educatorului însuși (acum tot în postura de educat), nuanțările sunt marcate de particularitățile elementelor implicate. În experimentul nostru menționat (2005-2008), patru asemenea concretizări ale conceperii și realizării unui curriculum pentru formarea a educatorului constructivist s-au verificat: • definirea unui profil dezirabil de competență pedagogică a acestuia, • particularizarea unui model de programă curriculară în consecință, pentru formarea acestor competențe la studenții-viitori educatori, • conturarea unui
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
instrument necesar în definirea unui curriculum specific, el a putut fi structurat pe dimensiunile necesare (competențe) îndeplinirii principalelor roluri ca educatori constructiviști, în instruirea centrată pe educat (pe învățare) și fiecare la rându-i cu multiple subcompetențe. Documentul propriu-zis de concretizare a modului de prelucrare a curriculumului dat, adecvat paradigmei constructiviste, l-a constituit conceperea unui model de programă curriculară (Joița, 2008, pp. 85-99) pentru o disciplină implicată în experiment (Pedagogie), la un anumit grup de formare supus profesionalizării specifice, adică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
baza reflecției, pe care o face educatorul aici ca o manifestare a nivelului profesionalizării pedagogice științifice. Paradigma designului clasic (behaviorist, de tip programat), reevaluat astfel va releva atunci înțelegerea, cercetarea, perfecționarea relației: • între baza științifică pedagogică, interdisciplinară (constructivistă acum) și concretizarea ei în proiecte-construct, • între proiectele-instrument flexibilizate conceptual și metodologic și realitatea contextului pedagogic centrat pe educat, necesar formării prioritare a competențelor educaților, • între nivelul formării, afirmării competenței educatorului care implică aici reflecții proprii, acțiuni-cercetare și mobilizarea variatelor resurse achiziționate de către
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de către didacticienii specialităților și educatorii cu o astfel de formare anterioară, problematica actuală ne oferă acceptarea schimbării paradigmei prin posibilitatea verificării unor modalități constructiviste ipotetice specifice. Ele pot sugera și alte posibilități de concepere și reprezentare grafică a pregătirii și concretizării activităților, care să devină instrumente auxiliare ale înțelegerii și aplicării esenței proiectării constructiviste. Încă în fazele inițiale ale căutărilor constructiviste, proiectarea era asociată cu o construcție (B. Wilson și Cole, l997a), supusă acelorași probleme ale cunoașterii: • procesarea informațiilor acumulate privind
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
posibile de făcut, • argumentarea deciziilor luate, • conceperea alternativelor de organizare după modelul strategic adecvat, • apelul la colaborarea în grup de profesori pentru obiectivizarea lor, • conceperea instrumentelor necesare ridicării construcției învățării, • urmărirea continuă a progresului acesteia după reglările necesare. Iar rezultatul concretizării acestei întreprinderi nu este decât tot un construct, un artifact, un proiect, potrivit normelor construcționiste. Autorii remarcă și mai multe note distinctive ale proiectării constructiviste, față de modelele anterioare (inițial, behaviorist), regăsibile în abordările privind Instructional Design (ID): • renunțarea la sensul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și deductive sau clasice), • prioritatea obiectivelor generale și specifice față de cele operaționale, • eliminarea controlului riguros în favoarea dominării evaluării formative și a utilizării feedbackului pentru stimularea progresului, • utilizarea intensivă a resurselor tehnologice de informare și comunicare TIC. Prin specificul conceperii și concretizării în aceste condiții, proiectarea astfel construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behavioristul ID), nici una anticipativă care aplică principiile "pedagogiei prin obiective" (operaționale). Considerăm că ea poate fi: • una conceptuală, prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor între elementele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
negocierile de generalizare, nu se poate face o planificare, în termeni exacți, • decizia de desfășurare a activității devine dificilă din cauza multiplelor alternative. Flexibilizarea proiectării poate fi ilustrată și prin compararea modelului ilustrativ pentru designul instrucțional de tip behaviorist, ca o concretizare a antrenării condițiilor de învățare specifice (R.M. Gagné) cu modele actuale de tip constructivist, la nivelul unităților de învățare. Tabel 17: Modele alternative în proiectarea constructivistă Etape ale unității de învățare (N ore). Timp unitar. Cu precizarea la fiecare (în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
behavioriste, prezente încă în formarea educatorilor la nivelul didacticilor specialităților și al practicii pedagogice în școli, generează căutări generale pentru o altă manieră eficientă de abordare. În primul rând, este conceperea pregătirii activității de instruire și apoi se decide asupra concretizării prin redactare a desfășurării la clasă. Iar această modificare metodologică, procedurală vine dinspre constructivism, care și-a extins aplicabilitatea la majoritatea problemelor didactice, implicate în sprijinirea inițierii în cunoașterea științifică. Motiv pentru care s-a propus corectarea, dar arătând și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
construirii înțelegerii și rezolvării situației de învățare. Dar s-a recurs și la harta ca o urzeală de relații acționale, cognitive: atât în interiorul contextului, cât și între diferitele detalieri ale elementelor sale, prin rutele alese pentru a constitui variante de concretizare ale lui. Prin acest specific al conceperii și concretizării astfel, proiectarea construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behaviorism), nici una strict prescriptivă (ca în "pedagogia prin obiective"), ci poate fi una conceptuală (prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a recurs și la harta ca o urzeală de relații acționale, cognitive: atât în interiorul contextului, cât și între diferitele detalieri ale elementelor sale, prin rutele alese pentru a constitui variante de concretizare ale lui. Prin acest specific al conceperii și concretizării astfel, proiectarea construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behaviorism), nici una strict prescriptivă (ca în "pedagogia prin obiective"), ci poate fi una conceptuală (prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor între elementele curriculare antrenate, ca o problemă de rezolvat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferite situații. Este necesar, pentru eficiența acțiunilor efective, să se insiste aici pe distincția paradigmă-model și în evaluare, ca relație teorie-practică: paradigma dă principiul interpretativ asupra modului de cunoaștere și de analiză a rezultatelor, iar modelul reprezintă forma practică de concretizare, aplicare ca instrument, conform așteptărilor incluse în paradigmă. Constatăm că relația paradigmă-scheme-modele explică varietatea modurilor de abordare și reflectă tocmai mecanismul practic al posibilității de concretizare a interpretărilor epistemice, a viziunilor asupra problematicii evaluării, a rațiunilor explicative ale diferitelor sale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modului de cunoaștere și de analiză a rezultatelor, iar modelul reprezintă forma practică de concretizare, aplicare ca instrument, conform așteptărilor incluse în paradigmă. Constatăm că relația paradigmă-scheme-modele explică varietatea modurilor de abordare și reflectă tocmai mecanismul practic al posibilității de concretizare a interpretărilor epistemice, a viziunilor asupra problematicii evaluării, a rațiunilor explicative ale diferitelor sale teorii conturate în timp, prin construcția mentală și instrumentală de scheme și modele pentru practica efectivă cât mai eficientă a acțiunilor de verificare și apreciere (cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
propuse), • reflecții asupra soluției (examinarea soluției, noi informații pentru clarificare, evaluarea soluției din diferite perspective, justificarea soluției), • comunicarea soluției (alegerea formei de prezentare, formularea de aprecieri critice și de noi ipoteze, alternative). Toate aceste elemente conceptuale și-au găsit o concretizare în Programul PISA, care deja are trei stagii de aplicare în diferite țări (1999, 2003, 2006), deși se oprește acum la elementele de bază (cunoștințe, competențe, atitudini), în raport cu programele parcurse în patru domenii: • literar (capacitatea de a înțelege textele și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a verifica și aprecia cum se combină în situația reală de rezolvat (de la cunoștințe, la atitudini, motivații). Practic, aceste noi paradigme ale evaluării calitative repun în discuție problematica raportării întregului proces evaluativ clasic la precizarea, aprecierea, interpretarea, valorificarea modurilor de concretizare a finalizării procesului educațional reconceput. Care pot fi consecințele? În problema criteriilor în evaluare desigur este importantă abordarea conturată paradigmatic în actualitate deși nu poate fi ignorat principiul după care acestea variază după concepția asupra acestui proces (ce, cum, care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
variate, explicații, reflecții argumentate, ipoteze, teorii, schimbări de modele. Cercetările în temă evidențiază aici rolul a cinci categorii de cunoștințe necesare formării educatorului practician: cunoștințe generale științifice (măsurare, explicare, cauzalitate, modelare), cunoștințe aplicate (operaționalizare a celor științifice), cunoștințe strategice (de concretizare a aplicațiilor și de formalizare), cunoștințe praxiologice (pentru acțiune eficientă), cunoștințe practice (context, realitate, calitate, explicare, execuție). În felul acesta se poate rezolva și vechiul deziderat al pedagogiei, ca știință: demonstarea unității între teoria și practica educației Această identitate a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
implementarea, observarea, efectelor în context, reflecții, continuarea lui. Este un ciclu în spirală pe o problemă, după ce a fost identificată, s-au adunat faptele-puzzle, s-au formulat întrebări și ipoteze de soluționare. • Cercetarea aplicativă implică: precizarea intenției (scopuri, probleme propuse), concretizarea atitudinii (alcătuirea unui model argumentat de rezolvare a problemei critice), realizarea demersului (analiza situației-problemă, deducție și concepere de modele ipotetice, compararea lor, testarea empirică de pertinență și eficacitate a lor), analiza rezultatelor (propuneri de soluții, selectarea și validarea în situații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]