11,789 matches
-
că, în ipoteza rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pentru această infracțiune, ar începe să curgă un nou termen de 7 zile, iar, prin această modalitate de reglementare, se poate ajunge la o imprescriptibilitate a aceluiași comportament omisiv al persoanei condamnate. ... 18. Momentul de la care începe să curgă termenul de 7 zile prevăzut de alin. (3^1) al art. 285 din Codul penal este insuficient conturat din punct de vedere legislativ, având în vedere că, în concret, pot exista situații în
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
privire la efectele juridice ale mandatului de executare se arată că, odată emis, acesta produce efecte juridice și este obligatoriu de pus în aplicare de către organele judiciare abilitate, indiferent dacă sa realizat sau nu s-a realizat informarea persoanei condamnate, iar lipsa informării/comunicării mandatului de executare nu poate avea drept consecință juridică lăsarea fără efecte a hotărârii de condamnare, ci reprezintă doar o garanție că persoana condamnată cunoaște și înțelege motivul pentru care este lipsită de libertate. Se arată că
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
către judecătorul delegat cu executarea a mandatului de executare a pedepsei, care, fiind un act juridic de aplicare a dreptului, implică comunicarea/ aducerea sa la cunoștința persoanei în sarcina căreia dă naștere unei categorii distincte de obligații, respectiv a persoanei condamnate. În realizarea acestui scop, dispozițiile art. 555-561 din Codul de procedură penală conțin norme procedurale care obligă organele judiciare și organele de poliție la emiterea mandatului de executare și la aducerea acestuia la cunoștința persoanei condamnate în ziua rămânerii definitive
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
fi dispusă, conform art. 591 din Codul de procedură penală, de instanța de executare, prin hotărâre judecătorească, titularii dreptului de a formula acțiune în acest sens fiind, conform art. 589 alin. (3) din Codul de procedură penală, procurorul și persoana condamnată. ... 74. Astfel, dispozițiile art. 285 alin. (3^1) din Codul penal nu exclud dreptul persoanei de a invoca o cauză de amânare a executării respectivei pedepse, dintre cele prevăzute la art. 589 alin. (1) din Codul de procedură penală, cerere care
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate, în temeiul art. 56 alin. (9) din același act normativ, împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate cu ocazia soluționării plângerii formulate împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate, luate de către administrația penitenciarului. În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 254/2013, care reglementează dreptul persoanelor condamnate de a formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva măsurilor privitoare
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
statul și-a depășit marja de apreciere, iar afectarea dreptului la respectarea vieții private a reclamantului a fost disproporționată, întrucât, în prima cauză, procedura de radiere din Registru era prevăzută doar în cazul persoanelor suspectate, nu și în cazul persoanelor condamnate, iar, în cea de-a doua cauză, s-a constatat că există un regim de păstrare a datelor pentru o perioadă nedeterminată. Instanța europeană a reținut că, în cazul în care statul se plasează la limita marjei de apreciere, acordându
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
interdicții (interzicerea săvârșirii anumitor fapte juridice sau încheierea unor acte juridice) și incapacități (starea sau situația unor persoane care nu au posibilitatea legală de a se bucura de anumite drepturi), fiecare în parte sau împreună restrângând capacitatea juridică a persoanei condamnate. Reabilitarea are ca efect încetarea decăderilor, interdicțiilor și incapacităților care rezultă din condamnare, dar nu stinge condamnarea. De asemenea, potrivit art. 169 alin. (3) din Codul penal, reabilitarea nu are efecte asupra măsurilor de siguranță luate față de condamnat (obligarea
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
ale art. 34 alin. (2) din Constituție, precum și ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, de vreme ce legiuitorul a pus la dispoziția persoanelor condamnate, atât anterior, cât și ulterior datei de 24 iulie 2012, mecanisme juridice prin care persoanele interesate se puteau adresa instanțelor naționale în vederea acordării de daune morale/despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de detenție. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de
DECIZIA Nr. 584 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298484]
-
Studiului integrat privind cauzele recidivei a inclus o componentă de cercetare a percepțiilor populației generale care a relevat faptul că o serie de obstacole semnificative pentru reintegrarea socială sunt asamblate chiar de atitudinile, preconcepțiile, stereotipurile populației cu privire la persoanele condamnate. *7) Ministerul Justiției. (2024). Studiu integrat privind cauzele recidivei. Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I". *8) Durnescu, Ioan. (2018). Etnografia tranzițiilor la deținuți. București. Discuția despre autoritățile locale și serviciile acestora se încadrează într-un spectru mai larg al
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
acestor evaluări. Aspectele privind riscul de comitere a unor infracțiuni sunt prevăzute și în cazul rapoartelor întocmite pentru persoanele inculpate adulte, în conformitate cu art. 39 din aceeași lege. Potrivit art. 44 alin. (2), rapoartele de evaluare în cazul persoanelor condamnate trebuie să includă "propuneri motivate care să sprijine instanța de judecată în luarea unei decizii considerate a fi oportune din perspectiva reducerii riscului săvârșirii de infracțiuni". În conținutul planului de supraveghere este inclus și un capitol special privind evaluarea riscului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv fapte de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), înainte de 14 ani constituie un grup vulnerabil, cu probabilitate ridicată de a recidiva. În privința persoanelor condamnate, au fost identificate mai multe vulnerabilități. Astfel, 38% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de alcool și 25% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de substanțe psihoactive sau droguri. Aproape jumătate dintre recidiviști se aflau sub influența alcoolului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
mai scăzut. Principiul nevoii statuează că variabilele dinamice/factorii de risc dinamici sau nevoile criminogene asociate cu cauza și predicția comportamentului infracțional ar trebui prioritizate pentru aplicarea măsurilor. În final, principiul receptivității sugerează că intervențiile ar trebui adaptate la caracteristicile persoanei condamnate: receptivitatea generală susține că pentru a promova comportamente prosociale pozitive ar trebui folosite abordările cognitiv- comportamentale, livrate cu mare atenție pentru a menține alianța terapeutică, în timp ce receptivitatea specifică sugerează că intervențiile ar trebui individualizate și adaptate la caracteristicile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
recidiviști care au comis infracțiuni pe fondul consumului de alcool sau substanțe interzise și/sau care suferă de alte tulburări mentale. Nu există suficiente mecanisme de suport la nivel național pentru persoanele dependente cu risc infracțional. Problema nr. 5: Stigmatizarea persoanelor condamnate penal îngreunează foarte mult procesul de reintegrare a foștilor condamnați. SNPR este construită pornind de la problemele și cifrele descrise anterior, aspecte care subliniază necesitatea unui plan de intervenție cuprinzător, cu măsuri în sprijinul desistării și reintegrării atât la nivel
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
sau substanțe interzise și/sau care suferă de alte tulburări mentale. Nu există suficiente mecanisme de suport la nivel național pentru persoanele dependente cu risc infracțional. Problema nr. 5: Stigmatizarea persoanelor condamnate penal îngreunează foarte mult procesul de reintegrare a foștilor condamnați. SNPR este construită pornind de la problemele și cifrele descrise anterior, aspecte care subliniază necesitatea unui plan de intervenție cuprinzător, cu măsuri în sprijinul desistării și reintegrării atât la nivel individual, cât și în familie, comunitate și societate. Unul dintre
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
reintegrarea acestora în societate și va asigura un climat de ordine și siguranță publică. SNPR își propune obiective pentru susținerea copiilor care provin din familii disfuncționale și a celor care prezintă un risc ridicat de abandon școlar. În privința persoanelor condamnate, recomandările sunt în sensul desfășurării unor intervenții specifice/personalizate. Asumarea responsabilității pentru fapta săvârșită, completarea educației, educația morală, formarea/calificarea pentru obținerea unui loc de muncă și antrenarea abilităților trebuie să facă parte din programele de reintegrare. Prevenirea recidivei excede cu mult
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
specifice/personalizate. Asumarea responsabilității pentru fapta săvârșită, completarea educației, educația morală, formarea/calificarea pentru obținerea unui loc de muncă și antrenarea abilităților trebuie să facă parte din programele de reintegrare. Prevenirea recidivei excede cu mult granițele strategiilor de reintegrare a persoanelor deja condamnate, SNPR vizând atât persoane care nu răspund penal, cât și comunitatea. Siguranța comunității se realizează și prin responsabilizarea ei. O politică publică națională pentru prevenirea recidivei trebuie să implice comunitatea prin angajarea acesteia în acțiuni de voluntariat pentru persoanele vulnerabile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
a potențat trăsăturile comportamentale antisociale. Pe de altă parte, minorii sub 14 ani nu răspund penal. Foarte frecvent, comportamentele antisociale și încălcarea normelor, chiar și a celor penale, apar înainte de vârsta de 14 ani. Un studiu recent asupra minorilor condamnați penal a arătat, printre altele, că privarea de libertate nu reduce comportamentul infracțional, însă împiedică succesul în educație și ulterior reduce șansele de ocupare a unui loc de muncă la vârsta adultă. Delincvența juvenilă se datorează în mare parte nivelului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
părinte. Totodată, lipsa supravegherii unui părinte și modelul acestuia îi poate determina să intre în anturaje nepotrivite, să abandoneze școala și să ducă povara stigmatizării în cercul de prieteni. Astfel, devine esențială crearea unor atitudini sociale care facilitează reintegrarea foștilor condamnați și descurajează măsurile privative de libertate, reducând astfel recidiva. Pentru atingerea unor astfel de scopuri sunt necesare campanii de informare comunitară. De asemenea, sunt necesare campanii pentru conștientizare, responsabilizare și modificare a atitudinilor de stigmatizare socială a foștilor condamnați. Campaniile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
pentru conștientizare, responsabilizare și modificare a atitudinilor de stigmatizare socială a foștilor condamnați. Campaniile vizează creșterea toleranței și trebuie adresate angajatorilor, potențialilor voluntari pentru procesul de reabilitare și societății în general. Persoanele care au interacționat în viața lor cu foști condamnați sunt mai toleranți față de aceștia. Pornind de la aceste date, atât campaniile privind creșterea nivelului de informare, educare și conștientizare a populației cu privire la problematica infracționalității, cât și programele concepute în vederea prevenirii comportamentelor delincvente, ar trebui să
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv cele din categoria faptelor de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), înainte de 14 ani constituie un grup vulnerabil. În privința persoanelor condamnate, au fost identificate mai multe vulnerabilități. Astfel, 38% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de alcool și 25% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de substanțe psihoactive sau droguri. Aproape jumătate dintre recidiviști se aflau sub influența alcoolului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ar contribui la prevenirea recidivei. Aceste forme de sprijin pot include asistență în găsirea unui loc de muncă, consiliere în vederea reintegrării sociale și profesionale, precum și facilitarea accesului la o locuință. O serie de recomandări cu privire la persoanele condamnate, custodiate în sistemul penitenciar, au fost desprinse din Studiul integrat privind cauzele recidivei: a) Pentru anumite tipuri de infracțiuni, de regulă, de mică gravitate, se recomandă utilizarea programelor de justiție restaurativă, care ar putea preveni recidiva; ... b) Expunerea persoanelor condamnate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
persoanelor condamnate Măsuri: 4.3.1. Dezvoltarea, în colaborare interinstituțională, a unui set integrat de activități care să includă intervenții multidisciplinare, care să implice persoana în pregătirea reîntoarcerii în comunitate; ... 4.3.2. Implementarea unor intervenții bazate pe principiile de justiție restaurativă adresate persoanelor condamnate; ... 4.3.3. Dezvoltarea unor abordări centrate pe traumă, prin intervenții adresate persoanelor private de libertate și instruirea personalului; ... 4.3.4. Revizuirea și adaptarea intervențiilor recuperative, desfășurate în sistemul penitenciar, în acord cu informațiile privind tendințele de criminalitate, furnizate de parteneri; ... 4.3.5. Încurajarea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
individuale pentru a asigura accesul persoanelor private de libertate la piața forței de muncă/forme de instruire profesională; ... 4.3.14. Informarea, după caz, a instituțiilor publice, organizațiilor non-guvernamentale și a autorităților administrației publice locale cu privire la punerea în libertate a persoanelor condamnate, în vederea acordării de asistență post-detenție/servicii integrate. ... Obiectiv specific 4.4 - Acordarea de asistență specializată pentru protejarea sănătății mintale a persoanelor private de libertate Măsuri: 4.4.1. Formarea și specializarea personalului din penitenciare pe domeniul sănătății mintale, inclusiv din perspectiva neurodiversității; ... 4.4.2
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
a contestației în anulare. ... ... III. Punctele de vedere ale reprezentantului Ministerului Public și contestatorului condamnat cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 45. Reprezentantul Ministerului Public a susținut că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este admisibilă. ... 46. Contestatorul condamnat, prin apărător, a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept puse în discuție. ... ... IV. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
atac, întrucât nu se încadrează în cazurile expres și limitativ reglementate de art. 426 din Codul de procedură penală. ... ... ... V. Titularul și obiectul sesizării conexate. Expunerea succintă a cauzei și a punctelor de vedere exprimate de reprezentantul Ministerului Public, contestatorii condamnați și completul de judecată V.1. Dosarul nr. 924/1/2023 - Titularul și obiectul sesizării conexate 60. Prin Încheierea din data de 14 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori în Dosarul nr. 547/33/2022, în baza art.
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]