1,810 matches
-
indirect: Din cauza prafului, din alb s-a făcut negru. * complement circumstanțial de mod/ atribut circumstanțial 98: Ea mergea hotărâtă. * complement circumstanțial de timp: De mică spera să zboare. * complement circumstanțial de cauză: Neatentă, fetița a greșit la exercițiu. * complement circumstanțial condițional: Atentă, ar fi evitat greșeala din finalul exercițiului. * complement circumstanțial concesiv: Neatentă, și totuși a rezolvat corect exercițiul. etc. III.2.4. Pronumele se definește 99, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte-substitut și de cuvinte cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de scop: Are două examene importante și învață mult pentru ele. (pronume în cazul acuzativ); Are două examene importante, însă nu se pregătește în vederea nici unuia. (pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: A acționat astfel, în pofida alor săi.; * complement circumstanțial condițional: În locul lor, ar fi procedat diferit. etc. III.2.5. Numeralul se definește 104, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale și de cuvinte-substitut care transmit direct sau indirect informații semantice referitoare la numărul, ordinea obiectelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scop: Are două examene importante săptămâna aceasta, dar acum învață mai mult pentru primul. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); Are două examene importante săptămâna aceasta, dar acum învață mai mult în vederea primului. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial condițional: În locul celor doi, ei ar fi știut răspunsul corect. (numeral cu valoare substantivală) etc. III.2.6. Verbul se definește 107, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale (care exprimă acțiunea, starea, existența, posibilitatea, necesitatea etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
timp (când, acum, ieri, azi, mâine, devreme, oricând, cândva, niciodată etc.) vs. adverbe de cauză (De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.) vs. adverbe de scop/ finale ( De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.; * complement circumstanțial condițional: Altminteri, ar fi fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a obținut rezultatul dorit.; dar și alte funcții sintactice: * atribut adverbial: Venirea ta aici l-a bucurat.; * apoziție: Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă în vacanță/ unde își dorește.; * adverbe nehotărâte: Pleacă în vacanță/ oriunde își dorește.; * juxtapunere (mai rar): Ai carte,/ ai parte. (prima propoziție, circumstanțială condițională, este subordonată celei de-a doua). (d) Raportul de incidență 136 reflectă, la nivelul conținutului, relația, în cadrul mesajului, dintre planul comunicării propriu-zise și planul comentariilor (plan incident). La nivelul formei, acest raport sintactic este marcat cu precădere prin izolarea, în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțial de timp propoziție subordonată circumstanțială de timp (temporală); * complement circumstanțial de mod propoziție subordonată circumstanțială de mod; * complement circumstanțial de cauză propoziție subordonată circumstanțială de cauză (cauzală); * complement circumstanțial de scop propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală); * complement circumstanțial condițional propoziție subordonată circumstanțială condițională; * complement circumstanțial concesiv propoziție subordonată circumstanțială concesivă; * complement circumstanțial consecutiv propoziție subordonată circumstanțială consecutivă etc. Nu intră în aceste serii de corespondențe predicatul; acesta, ca nucleu al propoziției, nu are echivalent într-o propoziție subordonată. În
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subordonată circumstanțială de timp (temporală); * complement circumstanțial de mod propoziție subordonată circumstanțială de mod; * complement circumstanțial de cauză propoziție subordonată circumstanțială de cauză (cauzală); * complement circumstanțial de scop propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală); * complement circumstanțial condițional propoziție subordonată circumstanțială condițională; * complement circumstanțial concesiv propoziție subordonată circumstanțială concesivă; * complement circumstanțial consecutiv propoziție subordonată circumstanțială consecutivă etc. Nu intră în aceste serii de corespondențe predicatul; acesta, ca nucleu al propoziției, nu are echivalent într-o propoziție subordonată. În cazul predicatului nominal, numelui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
relativ: Se străduiește mult/ pentru ce obiective și-a propus. * pronume nehotărât: Ar munci astfel/ pentru orice are importanță pentru el. * adjectiv pronominal nehotărât: Ar munci astfel/ pentru orice lucru ar avea importanță pentru el. C. CIRC. CDȚ. complement circumstanțial condițional propoziție subordonată circumstanțială condițională Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Exersând, va ajunge să danseze profesionist. * interjecție: În caz de pericol, țuști pe ușă. * adverb: Îl folosește corect numai în cazul cunoașterii instrucțiunilor. * adjectiv: Este un adăpost utilizabil numai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru ce obiective și-a propus. * pronume nehotărât: Ar munci astfel/ pentru orice are importanță pentru el. * adjectiv pronominal nehotărât: Ar munci astfel/ pentru orice lucru ar avea importanță pentru el. C. CIRC. CDȚ. complement circumstanțial condițional propoziție subordonată circumstanțială condițională Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Exersând, va ajunge să danseze profesionist. * interjecție: În caz de pericol, țuști pe ușă. * adverb: Îl folosește corect numai în cazul cunoașterii instrucțiunilor. * adjectiv: Este un adăpost utilizabil numai în caz de atac
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
va exersa/, va ajunge/ să danseze profesionist. * interjecție: Dacă simte vreun pericol/, țuști pe ușă. * adverb: Folosește corect mașina,/ dacă i se face instructajul. * adjectiv: Este un adăpost utilizabil/ dacă are loc un atac aerian. Modalități de realizare complement circumstanțial condițional exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: În caz de pericol, țuști pe ușă. * substantiv în cazul genitiv: Îl folosește corect numai în cazul cunoașterii instrucțiunilor. * pronume în cazul genitiv: În locul alor săi, ar fi procedat altfel. * numeral (cu valoare substantivală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
când îl vedeai. / Îi ieșeau la capăt însă, toate-așa de minunat, / Că de fapta-i săvârșită, locului stăteai mirat / O plăcerea avea: de lacomi, de neghiobi, să-și râză-n lege!" (Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală) Propoziția subordonată circumstanțială condițională Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate circumstanțiale condiționale: (a) "Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băiatul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
minunat, / Că de fapta-i săvârșită, locului stăteai mirat / O plăcerea avea: de lacomi, de neghiobi, să-și râză-n lege!" (Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală) Propoziția subordonată circumstanțială condițională Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate circumstanțiale condiționale: (a) "Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băiatul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu de purtat. Și decât n-a fi cum se cade, mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pre-reflexive, atunci cu siguranță raportarea la lume va avea și o componentă mediată prin forul conștient suprem, componentă care este izvor al unor determinări sintetice care adună diversitatea vastă a experienței în constante structurale. Dacă existențialele lui Heidegger sunt sub-structuri condiționale (care subîntind și determină întemeietor orice experiență), atunci determinările sintetice pe care conștiința reflexivă le decantează din experiența aparent dezordonată a individului sunt suprastructuri care dau sens integrativ și cumulativ întregului parcurs destinal (și în expresia lui particulară și în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
atât de frecvent invocate de orice paideie aflată în căutare de paradigme). Asemenea determinări patronează regulativ mecanismele cunoașterii și subsumează coagulant pluralitatea de raportări existențiale. Iar reflexivitatea este instrumentul oricărui proiect al angajării de sine și sfârșește prin a prelua condiționalul (fie că el e de natură fundamentală sau de expresie aptitudinală) într-o dinamică a cunoașterii care îl valorifică, oferindu-i oportunități integrative și spațiu de desfășurare. De aceea, miza oricărei formări este posibilitatea intervenției conștiente asupra aluatului individual și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o structură logic formalizabilă"23. Aceasta din urmă este un vehicul informațional care poate îmbrăca multe înfățișări concrete și care servește drept pildă cognitivă descinderilor în interioritate pe care le operează conștiința de sine. Întâlnim și aici un dublu mecanism condițional care face ca o operație să fie reversibilă în virtutea unei lucidități reflexive consubstanțiale stadiilor avansate de dezvoltare individuală și, în același timp, ca formalismul structural al operației să dea expresie particulară conștiinței de sine. Este vorba de fapt de două
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
adaptare a dinamicii impetuoase a datului vital la o serie de constante definitorii hărăzite să îl cuprindă comprehensiv. Astfel, autonomia însăși este țintă a educației și te pune în posesia îndemânărilor necesare supraviețuirii și adaptării, dominând mare parte a pachetului condițional care întemeiază comportamentul relațional, adică integrarea în mediu. De aici pornind, omul ajunge apoi să împrumute realității fizionomia sa și să înnobileze aspectul raportant și ideea de progres cu reperele sale valorice, dând sens armoniei cosmice în conformitate cu un deziderat al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cauză și de trecerea înrâuritoare a timpului pe firul evolutiv al unei traiectorii destinale. În complexa realitate omenească, însă, determinările anexe ale oricărui moment de răscruce transcend simplitatea categorială a cauzalității și reclamă o înțelegere mult mai nuanțată a corelațiilor condiționale și raportante. Astfel, schimbarea presupune aproape de fiecare dată o reconsiderare a întregului, menită fiind să se încheie cu depășirea unei globalități care, chiar dacă modificarea nu atinge un nivel prea profund, însoțește din punct de vedere fenomenologic pasul de cumpănă. Reunificarea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fiecare dată o reconsiderare a întregului, menită fiind să se încheie cu depășirea unei globalități care, chiar dacă modificarea nu atinge un nivel prea profund, însoțește din punct de vedere fenomenologic pasul de cumpănă. Reunificarea inerentă de stare este un implicat condițional al trecerii către o altă stare, concentrând un concept calitativ echivalent cu încarnarea unei determinări inițial relative care devine astfel, în limitele unei definiții, absolută. Cu alte cuvinte, prin determinare, o stare devine o unitate de sine stătătoare și poate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sale de individuație, de concretizare, de actualizare. Reflexivitatea nu face, în ceea ce privește realul reprezentat de lumea obiectelor, decât să ridice norma etică la rangul aparent tranzacțional (asimilabil mai curând valorii economice) de cerință adaptativă și să o atașeze pe aceasta întregului condițional al situației. În realitate, acesta din urmă este de fiecare dată înnobilat de contribuția axiologică astfel instituită și primește înalta investitură filosofică prezervându-i acesteia demnitatea originară și restituindu-i de fiecare dată, la finalul buclei actante, deschiderea unei noi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de esențialitate. Astfel, indiferent de culoarea axiologică răsfrântă în substanța individuală, a te angaja în act presupune intrarea în scenă a inteligenței conștiente de sine, iar factorul specific omenesc al praxisului este legat tocmai de liderul aptitudinal și de pachetul condițional al acestuia. Chiar în cea mai egalitară și neutră metodologie a actului, inteligența își face vizibilă influența și se identifică în realitate cu postura motorului universal generator de eficiență și de adecvare adaptativă, oferind soluții sau participând pas cu pas
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înțelepciunii o dimensiune contextuală, adică desăvârșind vocația acesteia de capacitate rațională rezolutivă. Implicarea lor în act încarcă elementul pragmatic de raționalitate, păstrând caracterul singularității fără de care s-ar pierde legătura cu tărâmul concretului. Conștiința de sine introduce astfel un implicat condițional de care trebuie permanent să se țină seama în reperele generale ale unei activități: nuanța personal- subiectivă, referința permanentă la definiția individuală. Abia o dată cu acestea devine posibilă deschiderea către comuniunea spirituală bazată pe fundamentare și pe comprehensiune conștiente. Reflexivitatea este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
construită după calapodul potențialelor ei aplicări și presupune o corectă orientare a elementului teoretic în funcție de omologul său operațional, mizând pe o descifrare anticipată a etapelor de act traductibilă în canon aptitudinal. O primă etapă de construcție este chemată să rezume condițional și metodologic succesiunea procedurală care va fi specifică apoi derulării actului. Această remodelare îl determină pe subiectul actant să parcurgă un drum formativ și să practice interiorizarea universal-folositoare care permite aproprierea unei exteriorități instrumentale. Reflexive devin astfel și introiecția de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
extatic al forțării limitelor subiective (așa cum o arată biografii artistice celebre). Proximitatea multiplelor rătăciri, avantajul în chip surprinzător prevăzut al confruntării cu necunoscutul interior, experiența fulgurantă a clipelor de inspirație, sunt toate întâlniri de grad zero ale artistului cu pachetul condițional al desăvârșirii creatoare. Prețul plătit unui stăpân al tenebrelor propriului labirint lăuntric este tocmai acela al părăsirii calmului augustinian care rămâne consubstanțial întreprinderilor teoretice, sau care poate caracteriza până la un punct detașarea contemplatorului. Chiar și acestuia din urmă, însă, îi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]