174,396 matches
-
fost nevoit să-mi găsesc altceva. M-am mutat la un colegiu, la distanță de o oră de mers cu mașina de Duke. Aici, avînd mai puține responsabilități academice, am avut timp să studiez româna. Astfel, „ghinionul” meu m-a condus spre lucruri pe care altfel nu le-aș fi făcut. Lui Eliade i-au plăcut unul sau două articole pe care le-am scris despre el. I-am scris despre activitățile mele curente și astfel a început colaborarea noastră. - „Înțeleg
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
ale infracționalității un comisar de la Poliția Galați, Nicușor Petre, a fost prins luînd mită și făcînd trafic de influență. Comisarul elibera pașapoarte în regim de urgență pentru prostituatele care aveau ca țintă Italia, scrie Adevărul, care precizează: “Rețeaua de proxeneți, condusă de transsexualul Lenuța Mihai, îi dădea polițistului 200-300 de euro pentru fiecare pașaport”. Și un fapt divers cu premierul Năstase, la cumpărături în Piața Timișoara 700 relatat pe larg de Evenimentul zilei: interpelat de o pensionară care i-a cerut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
despre tot ce înseamnă loc comun în imaginarul social (și nu numai) românesc postdecembrist și, în general, simbolistica, dramele și frustrările naționale: despre țiganii care fură și ne fac țara de râs, capra vecinului care trebuie să moară, evreii care conduc lumea, masoneria din spatele instituțiilor, femeia care e proastă și cam curvă, soacra care e rea, țara care e murdară, polițiștii corupți și politicienii hoți, Occidentul unde e bine, românii care sunt leneși, dar și nenorocul istoric al României, mafia arabă
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
cu personaje politice suspecte din lumea arabă, jubilația sardonică la orice rateu al Occidentului, pariul pe valorile totalitarismului sunt indicii clare privind soarta ce ne-ar aștepta. Cu toate că Vadim nu face nici un secret din felul în care ar urma să conducă țara (parcă Hitler făcea!), nu văd nici un semn că forțele politice responsabile ar da vreun semn de îngrijorare. Slabul sprijin al „Inițiativei 2003”, mișcarea condusă de răspopitul (sper că pe bune!) Cosmin Gușă, care a alcătuit un dosar ce dovedește
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
ar aștepta. Cu toate că Vadim nu face nici un secret din felul în care ar urma să conducă țara (parcă Hitler făcea!), nu văd nici un semn că forțele politice responsabile ar da vreun semn de îngrijorare. Slabul sprijin al „Inițiativei 2003”, mișcarea condusă de răspopitul (sper că pe bune!) Cosmin Gușă, care a alcătuit un dosar ce dovedește indubitabil malignitatea și ilegalitatea acțiunilor partidului condus de Vadim, n-a beneficiat decât de câteva comentarii superficiale — și nimic mai mult. Inexplicabila ieșire din pepeni
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
nici un semn că forțele politice responsabile ar da vreun semn de îngrijorare. Slabul sprijin al „Inițiativei 2003”, mișcarea condusă de răspopitul (sper că pe bune!) Cosmin Gușă, care a alcătuit un dosar ce dovedește indubitabil malignitatea și ilegalitatea acțiunilor partidului condus de Vadim, n-a beneficiat decât de câteva comentarii superficiale — și nimic mai mult. Inexplicabila ieșire din pepeni a prietenului meu, Dan Pavel, n-o pun la socoteală, pentru că sunt sigur că el însuși realizează că a comis o gafă
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
strădui cumva să nu stea în calea nimănui, dacă ar fi, cu alte cuvinte, discreți. Și în spațiul culturii, al fenomenului teatral, însă, cum te întorci, dai de oameni vechi, uzați în funcțiile de odinioară, proaspeți acum în fotolii barosane, conducînd la timpuri noi după metode vechi. Poți să-nnebunești, dacă ești mai slab de înger, mai naiv și crezi, încă, în valori și în anvergura lor manifestată în prezentul concret! Cum ar supraviețui aceștia, dacă în jur nu s-ar
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
facă, emițînd periodic un soi de cotcodăceli triumfătoare, de găină care tocmai a ouat o mărgică. Dar cum la noi contează mai mult ambalajul decît produsul, triumfurile oralității dlui Blănculescu au fost luate drept victorii ale Agenției pe care o conduce. În ultima parte a carierei sale de ministru, Mircea Beuran se lăuda că a făcut lumină la Ministerul Sănătății. Ca și cum predecesoarea sa dna Bartoș ar fi stat pe întuneric timp de mai bine de doi ani, fără ca premierul să bage
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
dotat cu o lanternă, chioară, fiindcă altfel nu se explică de ce a anunțat că la Sănătate există angajați incompatibili pe care îi așteaptă să demisioneze, în loc să-i dea afară. Dacă avea cunoștință de existența incompatibililor din minister de pe vremea cînd conducea numai Agenția Națională de Control, dl Blănculescu ar trebui să spună de ce a tăcut. Mai există și alte persoane despre care dl Blănculescu nu vorbește? Și cum se explică această muțenie? Are cumva d-sa ordinul să-și țină gura
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
în limitele normalității și, de cele mai multe ori, binele câștigă.” Dovadă că într-un timp infim (două decenii) „a luat naștere o lume nouă, temeinic construită, care a învins vechile inerții.” Și totul s-a petrecut pentru că era libertate. Ea a condus la ivirea unei țări de mici proprietari, unde individul, dacă muncea și era capabil, avea deschise toate posibilitățile. O spune explicit Ioana Pârvulescu în finalul cărții sale remarcabile, care exprimă un adevăr fundamental: „Fiecare om avea un bun al său
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
pe aceeași listă, la "Cartea românească", a unor titluri precum Poeme (Ion Mircea) sau Triumful dantelei (Iolanda Malamen) îi fac onoare sau nu, însă eseul lui George Geacăr a meritat, cu siguranță, sacrificiul contribuabililor. Și asta pentru că scriitorul care a condus, printre altele, cea mai importantă editură din vremea național-comunismului (editură care, prin voia întâmplării, publică acum acest eseu) e supus, în volumul de față, unei severe analize etice. Biografia omului Marin Preda e judecată prin prisma bibliografiei pentru a permite
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
Plagamat, exponent al unui bestiar de sorginte totalitară, este aliatul firesc al fundamentalismului paramilitar. Colaborase în anii '70 cu celebrul terorist Mendoza, alias Carlos Șacalul, mai nou fiind procurator de arme, alimente, copii și animatoare către rețele de combatanți islamici, conduse de der Amin, alias Ben Laden. Lovit adesea de crize de identitate, simte nevoia de a se obiectiva în surogate, cum ar fi șefa promoției de fete menite exportului în Asia, Simona Malinovschi, rebotezată Salma (în italiană, cadavru!); un fel
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
ființei umane. Poate din toate aceste motive nu sunt nici pe departe un fan al unor canale precum Animal Planet sau National Geographic, unde partidele de vânătoare au aerul unor ritualuri păgâne ce-l coboară pe om la nivelul sălbăticiunilor conduse de instinctul de pradă. Când am citit povestirile vânătorești ale lui Hemingway, am fost, instinctiv, de partea celor percepuți ca lași, a "dilematicilor" ce riscau să fie uciși de animale, înainte de-a se hotărî ei să apese pe trăgaci
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
din Beslan - Oseția de Sud, din toamna anului trecut). Într-o pădure din apropiere există o tabără de pregătire a teroriștilor, aflată în contact cu celebra grupare Al Quaeda, patronată de Ossama bin Laden, orașul este împînzit de secte dubioase, conduse de cîte un guru insolit. Toate acestea sună cît se poate de cunoscut în urechile unui român mediu informat. Această montură epică foarte la vedere, din elemente care au ținut prim-planul în mass-media deconspiră intențiile parodice și satirice ale
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
drastic simplificată, din 15-01-2005; fanclub.ro). Substantivul devine un adjectiv invariabil, postpus - "câteva efecte belea" (cheloo.ro) - și antepus - "belea descriere, meriți un 10 pt ea" (27.01. 2005, clopotel.ro) -, folosit ca nume predicativ - "m-a lăsat s-o conduc odată... e belea mașina, ce mai ..." (forum.apropo.ro), frecvent în structuri eliptice: "belea melodia" (fanclub.ro); "belea Mustangu ăsta" (computergames.ro). Se comportă uneori și adverbial: "toate au mers belea!" (esato.com). Evoluția semantică a lui belea nu este
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
n-a respins această ofertă din modestie sau din frica de a nu putea face față funcției. Pur și simplu acest om de presă, care are și o bună carte de vizită în cultură, nu se simte potrivit pentru a conduce o instituție mamut cum e Televiziunea publică. Din cîte îmi amintesc, această scrisoare de refuz e prima care ajunge în presă, de cînd se fac alegeri pentru președinția TVR. Într-o țară în care toți ne autopropunem, se găsește, din
O mare excepție: Radu Călin Cristea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12037_a_13362]
-
avut despre acest amănunt. Îl dezaprobă cu tărie. Nu sînt foarte convins de sinceritatea acestei dezaprobări, dar o iau de bună. Dragoș Șeuleanu n-a știut, să zicem, cum se fac știrile despre Adrian Păunescu la radioul pe care îl conduce. E asta o scuză? După părerea mea, cu această precizare dl Șeuleanu se acuză singur. Să recunoști ca președinte al unei instituții publice că nu știi ce au făcut unii dintre subordonații tăi e o circumstanță agravantă, nu una care
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
instituții publice că nu știi ce au făcut unii dintre subordonații tăi e o circumstanță agravantă, nu una care te absolvă. Dl Șeuleanu a fost pus de Parlament în fruntea SRR, deoarece s-a mizat pe capacitatea lui de a conduce o asemenea instituție. Or actul conducerii presupune să știi ce conduci și să-ți asumi ceea ce se întîmplă sub tine, chiar și atunci cînd asta nu-ți convine. În cei cîțiva ani cît a stat la conducerea SRR, Dragoș Șeuleanu
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
tăi e o circumstanță agravantă, nu una care te absolvă. Dl Șeuleanu a fost pus de Parlament în fruntea SRR, deoarece s-a mizat pe capacitatea lui de a conduce o asemenea instituție. Or actul conducerii presupune să știi ce conduci și să-ți asumi ceea ce se întîmplă sub tine, chiar și atunci cînd asta nu-ți convine. În cei cîțiva ani cît a stat la conducerea SRR, Dragoș Șeuleanu a transformat instituția de pe strada Berthelot în portavocea partidului de guvernămînt
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
pentru a-și povesti isprăvile și pentru a le evalua el însuși, trăgînd copite opoziției, asta se cheamă abuz flagrant. Nici despre aceste abuzuri zilnice nu știa Dragoș Șeuleanu? Asta înseamnă că nu asculta postul de radio pe care îl conduce. Din cîte știu însă, nu numai că îl asculta, dar numise o liotă de șefi mai mici care stăteau cu urechea la emisiuni, cenzurîndu-le, ca și cum SRR ar fi fost proprietatea lui Dragoș Șeuleanu. Cine e acest Dragoș Șeuleanu despre care
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
și se scrie atît în ultima vreme? E vreun mare om de radio cu care a garnisit premierul Năstase SRR-ul? Nu e cazul. Selectat pe criteriul fidelității față de PSD, el n-a înțeles că n-a fost trimis să conducă radioul fostului partid de guvernămînt, așa că a muncit din greu pentru a transforma radioul public în oficina PSD-ului. De unde i se trage însă lui Dragoș Șeuleanu impresia că e victima unui complot? Cu siguranță că din cauză că pînă acum cîteva
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
încît par a fi rodul ficțiunii. Atmosfera cvasi-militarizată din grădinița la care a fost angajată naratoarea duce cu gîndul la școala din filmul The Wall, produs de grupul Pink Floyd: "În prima zi de lucru la grădiniță, directoarea m-a condus la grupa mea. Intrînd în clasă a zis aproape criptic: ŤImnulť. Automat, copiii au format un semicerc, și-au lipit mîinile de coapse drepți ca lumînarea, au lungit gîturile și-au ațintit ochii în sus. De la măsuțe săriseră copii, dar
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
dinăuntru a personajului, din intimitatea lui, confortabilă sau nu, plină de anxietăți și de sublim. Se îmblînzește astfel receptarea și se purcede spre înțelegere, fără șabloane, fără obstacole sau frici. Spectatorul este dezinhibat, eliberat de intoxicări și prăfuieli și apoi condus și sedus de complexitatea lumilor din sine și din celălalt. "Celălalt" aici se numește PERSONAJUL. Personaje devin și cei care povestesc, George Banu și Dominic Dembinski, deopotrivă, și cei care au scris aceste mari teme asupra cărora continuăm să ne
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
Act, cu textul lui Neil Labute cel în vogă. Toți afluenții și-au strîns apele și au tocit protuberanțele și excesele începuturilor. M-am bucurat să observ asta din nou în acest spectacol. În felul cum își construiesc și își conduc relația, gesturile, suspiciunile, tatonările, intuițile. Soția care acceptă fuga de la oraș a familiei ca să salveze reputația maculată a soțului său, medic, precum și cuplul lor, pulverizat în minciună și viciu. Există, oare, vreun fel de salvare? Propunerea regizorului Peter Kerek, limpede
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
prins între carnal și spiritual, între realitatea pragmatică și oniricul care domină imaginația acestui regizor și, nu în ultimul rând, între artistic și vandabil. Degringolada carnavalescă e de data aceasta ilustrată printr-o paradă în care cohorta de personaje e condusă de clovni, Fellini folosind adeseori combinația dintre elemente fantastice, spectaculare, și cotidianul sec ca o metaforă pentru comunicarea interumană. E regizorul la care, dacă vezi un puhoi de personaje, poți fi sigur că legăturile dintre ele sunt tăiate sau că
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]