23,600 matches
-
și emoțională care la rândul său este ridicat 327. Amploarea acestor probleme este influențată de factorii socio-demografici, în special de vârsta copilului în momentul adopției, precum și de istoricul pre-plasament al copilului. Acești din urmă factori influențează în egală măsură și conduita copilului în raport cu părinții adoptatori. Este recunoscut că, modelul de interacțiune copil-părinte/îngrijitor din primele 18/24 de luni de viață și istoricul de plasament influențează calitatea relațiilor pe care copilul le va stabili ulterior cu membrii familiei adoptive 328. Punând
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au fost în centru de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
emoționale 3.43 .718 2 4 Îmi dau seama când are nevoie de ceva 3.75 .534 2 4 Relația mamei cu partenerul marital Relația părinților post-adopție 3,60 .903 1 4 Interesul nostru vizează însă identificarea factorilor predictori ai conduitei mamelor adoptatoare și testarea ipotezei generale. În acest scop au fost efectuate analize de regresie bivariate și multiliniare, utilizând metoda celor mai mici pătrate. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul 5.18. Nu s-au identificat efecte de multicoliniaritate. Valorile VIF
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor 0,126 ,029 ,457* ,487* ,019 Nevoia de servicii -.479* -.456* -.189 -.498* -.010 Accesarea serviciilor -.275 -.134 .297 .145 .067 Expectanțe Expectanțele părinților .476* .357* .353* .378* .325* Conduita copilului în raport cu părinții adoptatori Manifestările atitudinal-comportamentale ale copilului în raport cu mama .460* .511** .533** 748** .377* Manifestările atitudinal-comportamentale ale copilului în raport cu tatăl .122 .293 .024 .532** .637** Starea de sănătate psiho-fizică Tulburări comportamentale -.562** -.678** -.591** -.631** -.487* Tulburări emoționale -.564
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de comportament se asociază cu toate variabilele dependente. Tulburările emoționale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului se asociază doar cu o parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asociază doar cu o parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0,243), respectiv de nevoia de servicii de sociale (β = -0,251). Influență pozitivă, ca și în cazul relației afective, o are confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,425) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama (β = 0,403). Ecuația finală explică 62,2% din totalul variației. Abilitatea mamei de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului este influențată semnificativ negativ de tulburările de comportament (β = -0,531) și în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
comportament (β = -0,531) și în mai mică măsură de istoricul de plasament, mai exact dacă copilul a beneficiat de măsuri multiple de protecție (β = -0,125). O serie de factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
model (β = 0,174), probabil sub efectul variabilei care măsoară corectitudinea informațiilor. Dintre variabilele testate în raport cu relația părinților adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună 65,5% din variația totală. In ordinea influenței lor acestea sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
testate în raport cu relația părinților adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună 65,5% din variația totală. In ordinea influenței lor acestea sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
comportamentul copilului. Acest rezultat este în deplină concordanță cu rezultatele cercetărilor internaționale 343. Dezvoltarea fizică și problemele medicale nu influențează negativ interacțiunea membrilor familiei, deși se asociază cu o nevoie mai mare de servicii, în special servicii destinate copilului 344. Conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare cu mama, influențează pozitiv modul în care mama interacționează în raport cu el. Conduita copilului în raport cu tatăl nu are influență asupra variabilelor care definesc relația mamei cu copilul. Constatăm însă că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiei, deși se asociază cu o nevoie mai mare de servicii, în special servicii destinate copilului 344. Conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare cu mama, influențează pozitiv modul în care mama interacționează în raport cu el. Conduita copilului în raport cu tatăl nu are influență asupra variabilelor care definesc relația mamei cu copilul. Constatăm însă că aceasta influențează semnificativ relația dintre părinți. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită mult precauție ca urmare a numărului foarte mic
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama adoptatoare. Factorii care se repercutează negativ, în mod direct asupra relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital sunt, în ordinea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau ameliorare a problemelor, adoptă strategii de acceptare și resemnare care sunt, de multe ori, în defavoarea copiilor. În general, părinții nu acuză lipsa serviciilor, ci mai degrabă dovedesc că nu le cunosc rolul. Dintre factorii cu impact favorabil asupra adopției conduita copilului și în special afecțiunea pe care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea relațiilor dintre părinți. În afară de datele culese cu scopul verificării și explicării rezultatelor obținute prin anchetă, datele din interviuri au scos
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
învățare 0,797 Întârzieri în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Index sumativ construit din 6 itemi: a. greutate scăzută, b. înălțime mică, c. rahitism, d. anemie, e. imunitate scăzută, f. tulburări de nutriție. 0,740 Conduita copilului În raport cu mama adoptivă Index sumativ construit din 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinți adoptatori în general Tulburări de comportament -,540* -,212 -,569** Tulburări emoționale -,224 -,250 -,194 Tulburări senzoriale ,166 ,074 ,039 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -,573** -,625** -,511* Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -,454* -,134 -,487* Conduita copilului în raport cu mama ,597** ,547** ,598** Vârsta copilului în momentul adopției -,105 -,105 -,009 Copilul nu a beneficiat de protecție specială ,092 ,191 ,098 Copilul a fost în plasament la AMP -,158 -,238 ,132 Copilul a fost în plasament în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
0.01, * p < 0.05 Corectitudinea informațiilor și particularitățile copilului adoptat Corectitudinea informațiilor primite Tulburări de comportament -,487* Tulburări emoționale ,161 Tulburări senzoriale ,186 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -,283 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -,576** Conduita copilului în raport cu mama -,334 Vârsta copilului în momentul adopției ,078 Copilul nu a beneficiat de protecție specială ,093 Copilul a fost în plasament la AMP -,068 Copilul a fost în plasament în CP ,213 Copilul a fost în plasament la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de comportament ,131 -,174 -,146 -,476* Tulburări emoționale ,208 ,175 -,056 ,087 Tulburări senzoriale ,127 ,115 ,081 ,204 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului ,139 ,051 -,173 -,066 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale ,094 -,160 -,199 -,057 Conduita copilului în raport cu mama -,030 ,106 ,141 ,273 Vârsta copilului în momentul adopției -,078 ,092 -,262 -,021 Copilul nu a beneficiat de protecție specială -,081 -,187 ,020 ,007 Copilul a fost în plasament la AMP ,147 ,019 ,128 -,071 Copilul a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de comportament -,078 ,185 ,479* ,442* Tulburări emoționale ,123 ,559** ,212 ,130 Tulburări senzoriale ,028 ,197 ,285 ,459* Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului ,197 ,443* -011 ,129 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale ,432* ,285 ,425* ,146 Conduita copilului în raport cu mama -,158 ,260 ,100 ,277 Vârsta copilului în momentul adopției -,148 ,466* -,023 ,462* Copilul nu a beneficiat de protecție specială -,066 -,228 ,058 -,028 Copilul a fost în plasament la AMP -,053 -,096 -,485* -,218 Copilul a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Tulburări senzoriale -.280 -.423* .134 -.429* -.467* .115 -.295 -.363* Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -.680** -.756** -.600** -.649** -.654** -.552** -.573** -.525** Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -.645** -.496* -.278 -.475* -.463* -.432* -.496* -.521** Conduita copilului în raport cu mama .275 .186 .632** .445* .155 .511** .430* .204 ** p < 0.01, * p < 0.05 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor la modul în care au fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a "descris în culorile cele mai nereale" subiectul, considerând că face astfel "serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși nu totdeauna cele mai creștine, mai curate și mai cuviincioase"122. Însă în timp mărturisea că diversele atitudini, conduite și comportamente ale poporului trebuiau schimbate, comparându-i situația cu cea a unui bolnav, care ar trebui să fie tratat. Prin urmare, cea mai mare stavilă pentru însănătoșirea acestuia o vedea în spiritul vremii și în "reprezentanții sfintei noastre biserici
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai ancorată în mișcarea socială a vremii, urmată de cea catolică și cea ortodoxă. Abia a patra parte a studiului său se focaliza in corpore pe tematica cremațiunii. După ce explica resorturile care l-au condus înspre adoptarea greșită a unei conduite anticremațiune în 1910 și arăta deslușit faptul că poporul constituie vocea adevărată a divinității, Șerboianu se lansa în acuze directe formulate împotriva Bisericii Ortodoxe, privind eroarea pe care aceasta o săvârșea în problematica arderii cadavrelor. El evidenția faptul că forurile
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]